Știri
Știri din categoria Politică
Cancelarul german Friedrich Merz spune că Berlinul nu va reduce sprijinul militar pentru Ucraina, în pofida presiunii politice interne după ce partidul de extremă dreapta, pro-rus AfD, a obținut aproape 44% la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, potrivit Kyiv Post.
Merz a făcut declarațiile luni, 14 septembrie, la un summit arctic organizat la Rovaniemi, în nordul Finlandei, unde a legat direct miza sprijinului pentru Kiev de riscurile de securitate pentru Germania și restul Europei. În același timp, el a recunoscut că opoziția față de ajutorul acordat Ucrainei a devenit una dintre principalele nemulțumiri în rândul electoratului AfD.
În relatarea publicației, Merz a avertizat că un succes al Kremlinului ar avea „consecințe imprevizibile și fără precedent” pentru toți, inclusiv pentru Germania, și a insistat că nu este dispus „să dea înapoi nici măcar un centimetru”, citând Bloomberg.
AfD a făcut campanie pentru oprirea sprijinului german pentru Ucraina și pentru reluarea relațiilor cu Moscova, iar rezultatul din Saxonia-Anhalt a transformat partidul în cea mai mare forță politică din land, notează materialul.
În acest context, Merz a exclus cooperarea cu AfD și a reiterat, într-o declarație anterioară din 7 septembrie citată de Reuters, că nu va renunța „nici măcar un milimetru” la convingerea că Germania trebuie să-și apere libertatea „mai ales acum, împotriva Rusiei”.
Rezultatul alegerilor a alimentat îngrijorări în rândul unor state membre UE, în special Franța și Polonia, care cer o reacție mai fermă la intensificarea amenințărilor hibride atribuite Rusiei, inclusiv incursiuni cu drone și suspiciuni de sabotaj, potrivit articolului.
Tot în 10 septembrie, premierul polonez Donald Tusk a declarat că a primit un raport direct de la CIA despre posibile provocări rusești în lunile următoare și a cerut Europei să se pregătească pentru mai multe scenarii pe flancul estic, în linie cu avertismentele sale anterioare privind riscul unui atac rusesc asupra NATO.
Separat, în aceeași zi de luni, Kremlinul a transmis că Rusia va continua să lovească ținte pe întreg teritoriul Ucrainei, după un atac rar în apropierea graniței cu Polonia care a alarmat Varșovia și aliații săi. Kyiv Post mai notează că Ucraina a condamnat atacurile și a spus că Rusia a fost aproape să lovească un tren diplomatic cu oficiali occidentali de rang înalt, iar Tusk a convocat de urgență miniștri, oficiali militari și șefi ai serviciilor de informații, avertizând că Polonia și aliații din NATO „trebuie să fie pregătiți să răspundă împreună, dacă este necesar”.
Recomandate
AfD își recalibrează mesajul european pentru a deveni guvernabilă , luând în calcul să renunțe la ideea ieșirii Germaniei din UE și din zona euro și să mizeze, în schimb, pe reformarea Uniunii „din interior”, potrivit Mediafax . Mișcarea vine după un rezultat istoric la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și pe fondul creșterii influenței dreptei radicale în Europa, context în care AfD se apropie de momentul în care ar putea participa la guvernarea federală înainte de finalul deceniului. Schimbarea de ton este prezentată ca o adaptare necesară pentru ca formațiunea să poată fi acceptată drept partener de coaliție, notează Reuters, citată de Mediafax. AfD a fost fondată în 2013, inițial ca partid critic la adresa monedei euro, iar ulterior și-a extins mesajul împotriva UE și a făcut din opoziția față de imigrație una dintre temele centrale. Partidul respinge acuzațiile de extremism, însă criticii și serviciul german de informații interne susțin că unele poziții se apropie de ideologii suprematiste și xenofobe. De la „ieșire” la „renegociere”: ce propune documentul strategic O parte a conducerii AfD susține că ascensiunea partidelor similare în Europa creează o fereastră pentru schimbarea regulilor UE fără părăsirea blocului comunitar. Sebastian Münzenmaier, parlamentar AfD, afirmă: „Niciodată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial perspectivele de reformare a UE în conformitate cu viziunea noastră nu au fost mai bune”. Luna trecută, copreședinta AfD Alice Weidel a prezentat la Parlamentul European, la Strasbourg, un document strategic intitulat „ New Deal for Europe ” („Un nou acord pentru Europa”), împreună cu aliații din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN). Documentul vizează renegocierea tratatelor și o Uniune mai flexibilă, cu mai multă autonomie pentru statele membre. Printre propuneri se numără: un mecanism de derogare de la politici comune, inclusiv la cheltuieli pentru apărare și imigrație; aplicarea mai strictă a regulilor bugetare; menținerea monedei euro rămâne posibilă (inițiativa nu o exclude). Dacă reformele nu ar reuși, documentul sugerează organizarea unui referendum privind direcția europeană a Germaniei. Weidel a spus că AfD și aliații săi susțin „o uniune europeană, o Europă a patriilor”, dar a evitat să precizeze dacă partidul mai vrea ieșirea din zona euro sau din UE. Modelul Franța–Italia–Austria și argumentul economic O eventuală renunțare la obiectivul ieșirii din zona euro ar urma un model deja folosit de alte partide de dreapta radicală care și-au temperat euroscepticismul pentru a ajunge la guvernare: în Franța, Adunarea Națională a redus treptat accentul pe abandonarea euro; în Italia, Frații Italiei și-au moderat retorica eurosceptică după preluarea guvernării; în Austria, FPÖ a renunțat la o parte din pozițiile anti-europene în apropierea de coaliții. Profesorul Wolfgang Schroeder (Universitatea din Kassel) spune că „Austria servește drept model pentru AfD” și consideră probabilă o astfel de repoziționare, fără opoziție internă majoră. În interiorul AfD apare și un argument pragmatic: costurile economice ale unei rupturi. Schroeder avertizează că ieșirea Germaniei din UE sau din zona euro ar avea consecințe grave, având în vedere orientarea puternică spre export a economiei. Jean-Pascal Hohm, liderul organizației de tineret Generation Deutschland, a declarat: „Dacă am desființa practic moneda comună și fiecare ar merge din nou pe propriul drum, acest lucru ar fi complet utopic și ne-ar provoca, de asemenea, daune enorme”. Fără consens intern și obstacolul CDU În pofida semnalelor de recalibrare, AfD nu are încă un consens privind viitorul relației Germaniei cu UE. O rezoluție propusă în august de Hohm, care urmărea reafirmarea atașamentului față de „ideea europeană”, a fost retrasă după ce nu a strâns sprijin suficient. În paralel, apropierea de conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, rămâne o problemă majoră: CDU exclude în prezent o alianță cu AfD, iar pozițiile radicale ale formațiunii privind Europa pot complica orice discuție viitoare de coaliție. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz vrea ca următorul președinte al Germaniei să fie o femeie , o poziționare care poate influența din timp negocierile politice pentru succesiunea lui Frank-Walter Steinmeier și profilul candidatului agreat de partidele de centru, potrivit Adevărul . Merz a făcut declarația luni, 2 noiembrie, la o reuniune cu ușile închise a responsabililor locali ai CDU, invocând o „decizie definitivă” în privința genului viitorului șef al statului. Conform unor surse din partid citate de News.ro, cancelarul ar fi spus că va propune formațiunii „o candidată de centru”, fără să avanseze un nume. Cine sunt numele vehiculate În spațiul politic german circulă deja mai multe variante pentru succesiunea lui Steinmeier. În material sunt menționate: Ilse Aigner, președinta Parlamentului landului Bavaria, susținută de Markus Söder (CSU); Julia Klöckner, președinta Bundestagului; Karin Prien, ministra federală a Educației; Annegret Kramp-Karrenbauer, fostă președintă a CDU și fostă ministră a Apărării. Separat, fosta cancelară Angela Merkel a susținut, într-un interviu pentru MagentaTV, că „ar fi timpul” ca Germania să aibă o femeie președinte, argumentând că în 77 de ani de istorie a Republicii Federale nu a existat niciodată o femeie în această funcție. De ce contează: rolul președintelui, dincolo de ceremonial Deși Germania este un sistem parlamentar în care cancelarul conduce guvernul, președintele are atribuții care pot conta în momente sensibile: reprezintă statul în relațiile internaționale, semnează legile federale înainte de intrarea lor în vigoare și poate refuza promulgarea celor pe care le consideră neconstituționale, poate acorda grațieri și are prerogative speciale în perioade de instabilitate politică. Președintele Germaniei este ales pentru un mandat de cinci ani, reînnoibil o singură dată. [...]
Indexarea pensiilor de la 1 ianuarie ar deveni un test de disciplină bugetară , în condițiile în care liderul UDMR, Kelemen Hunor , susține că majorarea nu mai poate fi amânată și trebuie făcută în funcție de inflația din 2025, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a declarat la Euronews România că indexarea este o obligație legală și a amintit că aplicarea legii a fost amânată timp de doi ani prin ordonanțe. În opinia sa, amânarea nu mai este posibilă, pe fondul unei inflații ridicate în 2025 și 2026, care „mănâncă din puterea de cumpărare”. Liderul UDMR spune că indexarea trebuie făcută „așa cum scrie legea”, raportat la inflația din 2025, pe care o estimează la aproximativ 7,5%. În același timp, Kelemen Hunor a recunoscut că UDMR nu a discutat subiectul cu premierul, cu ministrul Finanțelor sau cu ministrul Muncii, adăugând: „Nu știu la ce să ne așteptăm”. Contextul politic și fiscal complică însă calendarul. La învestire, premierul Luca Niculescu a anunțat că pensiile vor fi indexate începând cu 2027, „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”, ceea ce indică o abordare mai conservatoare, legată de țintele de deficit bugetar. Pe zona de venituri din muncă, Kelemen Hunor a spus că nu ar grăbi creșterea salariului minim, argumentând că o presiune suplimentară înainte de o evaluare pe termen mediu „produce pagube”. Despre legea salarizării, liderul UDMR a afirmat că adoptarea prin asumarea răspunderii guvernului nu este „o capcană”, dar rezultatul depinde de conținut. [...]
Dacian Cioloș își joacă candidatura la OIF pe un program de „francofonie economică” , mizând pe ideea unui spațiu economic francofon mai coerent și pe o guvernanță mai transparentă a organizației, potrivit G4Media , care citează un interviu acordat publicației Jeune Afrique. Cu câteva săptămâni înainte de votul pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Cioloș este prezentat ca având „șanse reale” să împiedice realegerea actualei titulare, rwandeza Louise Mushikiwabo , aflată în funcție din 2018. Contextul este unul competitiv, cu patru candidați în cursă, iar summitul OIF urmează să aibă loc în Cambodgia. Miza economică: un „spațiu economic francofon” și oportunități pentru tineri În interviu, Cioloș spune că vrea să pună accent pe „Francofonia economică”, pe care o leagă direct de capacitatea organizației de a crea oportunități, inclusiv pentru tineri. „Tinerii vor învăța franceza dacă aceasta le oferă oportunități.” El indică drept punct de plecare existența unei alianțe a organizațiilor patronale francofone și a unor întâlniri economice deja organizate, dar consideră că acestea ar putea fi „mai bine structurate”. În plus, propune implicarea miniștrilor de finanțe și ai comerțului și discutarea armonizării politicilor economice naționale ale statelor membre, pentru a construi „un veritabil spațiu economic francofon”. Cum își construiește sprijinul: campanie în Africa și promisiunea unui „număr doi” african Pe fondul unei dezbateri interne despre faptul că funcția ar trebui să revină Africii, Cioloș respinge ideea unei împărțiri regionale a postului și spune că vrea o deschidere a organizației către toate statele membre, „recunoscând totodată importanța Africii”. În același timp, el afirmă că și-a intensificat vizitele pe continentul african și că, în cazul unei victorii, ar rezerva Africii postul de administrator (numărul doi în OIF). În interviu, descrie această campanie ca pe un efort de a înțelege diferențele și complementaritățile dintre țările membre ale francofoniei. Ce promite pe zona de guvernanță: dialog permanent și mai multă transparență În plan operațional, Cioloș spune că vrea să instituie un dialog permanent cu statele membre, nu doar contacte punctuale la summituri, și leagă această abordare de îmbunătățirea guvernanței interne și de „descentralizarea organizației”, pentru a crește eficiența programelor. Totodată, el vorbește despre nevoia de a îmbunătăți coerența între structurile operaționale ale francofoniei și de a întări guvernanța prin „mai multă transparență”, cu accent pe rezultate și pe complementaritatea contribuțiilor din rețelele organizației (politic, economic, universitar, societate civilă). Context politic: candidatura, susținută de președintele Nicușor Dan Cioloș afirmă că a început să ia în calcul candidatura de la sfârșitul anului trecut, după discuții cu persoane care au lucrat în cadrul organizației, și că a discutat apoi cu președintele Nicușor Dan, care „a decis rapid să oficializeze candidatura”. În privința susținătorilor, Cioloș spune că nu vrea să intre într-un „joc” de opunere a candidaților sau a regiunilor și insistă că decizia ar trebui să se bazeze pe „o viziune și un proiect”, nu pe negocieri politice între regiuni. [...]
China pregătește o înăsprire a controlului intern în Partidul Comunist , prin reguli mai stricte de disciplină și supraveghere a averilor și a legăturilor de afaceri ale cadrelor, potrivit Agerpres . Președintele Xi Jinping avertizează că „impuritățile” ideologice, organizaționale și de conduită „nu au fost rezolvate de la rădăcină”, semnalând o nouă etapă de rigoare înaintea Congresului PCC din 2027 . Într-o intervenție publicată duminică, Xi a explicat rezoluția aprobată joi de a cincea sesiune plenară a celui de-al 20-lea Comitet Central al PCC, al cărei text integral a fost difuzat de agenția oficială Xinhua. Liderul chinez susține că, deși campania disciplinară a produs rezultate, persistă probleme care afectează capacitatea partidului de a rămâne la putere pe termen lung și apar „altele noi”. „Cu cât se avansează mai mult, cu atât va fi rigoarea mai mare.” Ce prevede rezoluția: verificări de avere și control asupra „ușilor rotative” Documentul introduce „controale concrete” asupra patrimoniului liderilor și cere verificarea situațiilor în care bunurile și cheltuielile familiale „depășesc clar veniturile lor normale”. În plus, rezoluția solicită întărirea supravegherii asupra: activităților de afaceri ale soților, copiilor și partenerilor acestora; funcționarilor retrași și celor care părăsesc funcțiile. Pe componenta anticorupție, sunt vizate și formele mai greu de urmărit, inclusiv utilizarea intermediarilor, participații deținute de terți sau „uși rotative” între politică și companii (treceri repetate între funcții publice și poziții în mediul privat). Textul menționează și practici care folosesc monede virtuale și mișcări transfrontaliere de fonduri. Miza politică: disciplină sporită înaintea Congresului din 2027 Rezoluția interzice ca responsabilii să transforme teritoriile sau domeniile aflate sub autoritatea lor în „feude private” și cere ca deciziile importante să fie luate colectiv. Totodată, stabilește o obligație de raportare: organele disciplinare inferioare trebuie să informeze cel puțin la fiecare șase luni superiorii despre modul în care este exercitată puterea de echipele de conducere, în special de către cei mai importanți responsabili. Sesiunea plenară a avut loc între 26 și 29 octombrie, cu aproximativ un an înainte de cel de-al XXI-lea Congres al PCC, programat pentru 2027. În acest context, Agerpres notează că întâlnirea a coincis cu un raport oficial potrivit căruia 680.000 de persoane au fost sancționate în perioada ianuarie–septembrie, inclusiv 105 oficiali de rang înalt la nivel provincial sau ministerial și superior, în cadrul campaniei anticorupție conduse de Xi din 2012. Potrivit aceleiași surse, anchetele au vizat și comandanți militari de rang înalt, precum și lideri promovați în timpul mandatului lui Xi Jinping, care se pregătește pentru următorul congres fără un succesor indicat. [...]
Acuzațiile lui Tucker Carlson despre un posibil atac nuclear al SUA asupra Iranului ridică miza riscului geopolitic și pot amplifica incertitudinea în regiune, în condițiile în care nu sunt susținute de documente și nu au fost confirmate oficial, potrivit Mediafax . Jurnalistul american Tucker Carlson afirmă că președintele SUA, Donald Trump, ar putea decide, „până pe 7 noiembrie”, lansarea unui atac nuclear asupra „Muntelui Pickaxe” din Iran, sub presiunea premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit Clash Report, citat de Mediafax. În octombrie, Trump a exclus utilizarea armelor nucleare, mai notează publicația. Autoritățile din SUA și Israel nu au comentat public analiza lui Carlson, publicată pe platforma X. Mesajul, postat în primele ore ale zilei de 2 noiembrie, a depășit 16 milioane de vizualizări în câteva ore, conform sursei. Ce susține Carlson și ce lipsește din argumentație Mediafax arată că Tucker Carlson nu a citat niciun document și spune că s-a bazat pe mărturia unui „observator informat”, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. În aceste condiții, informația rămâne la nivel de afirmație neconfirmată. Ținta invocată: un obiectiv fortificat lângă Natanz Potrivit relatării, „Muntele Pickaxe” ar fi un obiectiv fortificat în centrul Iranului. Carlson susține că armamentul convențional din arsenalul SUA nu ar putea penetra stratul gros de rocă sub care s-ar afla un complex de tuneluri, iar obiectivul ar fi situat la aproximativ doi kilometri sud de uzina de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Carlson a mai scris că efectele unei explozii pe muntele Pickaxe ar contamina Golful Persic și ar otrăvi sursele de apă pentru 100 de milioane de oameni, conform Mediafax. Actori invocați în dezbaterea internă din SUA În analiza sa, Carlson îi nominalizează pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, și pe comandantul CENTCOM , Brad Cooper, ca susținători ai reluării operațiunilor militare de amploare asupra Iranului. De asemenea, el afirmă că secretarul de Stat, Marco Rubio, și directorul CIA, John Ratcliffe, ar urma „linia impusă de Netanyahu”, în timp ce vicepreședintele SUA, JD Vance, și consilierul Steve Witkoff ar susține încheierea unui acord cu Iranul. Context: tensiuni și amenințări de escaladare Mediafax notează că Iranul amenință cu un „război fără limite geografice” dacă va fi atacat din nou de SUA și Israel, avertisment care ar viza și Europa. În lipsa unor confirmări oficiale, afirmațiile lui Carlson rămân, deocamdată, în zona speculațiilor cu potențial de amplificare a tensiunilor. [...]
