Știri
Știri din categoria Politică

Wes Streeting își asumă o candidatură la șefia Laburiștilor, amplificând riscul de instabilitate politică la Londra: fostul ministru britanic al Sănătății a spus că va intra „în orice cursă” pentru conducerea Partidului Laburist, cu obiectivul de a-l înlocui pe premierul Keir Starmer, potrivit G4Media.
Streeting a demisionat cu două zile înainte din funcția de ministru al Sănătății, motivând că „și-a pierdut încrederea” în conducerea lui Starmer și că ar fi „rușinos și lipsit de principii” să rămână în guvern. El a cerut declanșarea unei competiții „adecvate” pentru șefia partidului și un calendar pentru alegerea liderului, inclusiv libertatea miniștrilor de a nominaliza pe oricine doresc.
Potrivit Sky News, citat de G4Media, Streeting a argumentat că o candidatură la conducere trebuie asumată deschis și testată în competiție, nu negociată informal în interiorul partidului.
Miza imediată este stabilitatea conducerii în partidul aflat la guvernare. În material se precizează că, până acum, nu a fost declanșată nicio procedură formală de contestare a conducerii, însă presiunile asupra lui Starmer cresc pe fondul rezultatelor slabe la alegerile locale și al demisiilor din guvern.
În acest context, o competiție internă pentru leadership ar putea întârzia sau complica deciziile guvernamentale, inclusiv pe teme cu impact economic și comercial, într-un moment în care Streeting leagă explicit direcția politică de „reconstruirea economiei și comerțului” într-o „lume periculoasă”.
Fostul ministru susține că partidul nu ar trebui să-și construiască strategia imitând adversarii, afirmând că „vom câștiga următoarele alegeri generale fiind Partidul Laburist”. El a invocat și propriul rezultat local din Ilford North, unde spune că laburiștii au avut o pierdere netă de doar trei consilieri, „mult mai puțini” decât în alte zone.
Pe relația cu Uniunea Europeană, Streeting a cerut „o nouă relație specială” cu UE și a catalogat ieșirea din Uniune drept o „greșeală catastrofală”. În același registru, a spus că partidul „nu își mai poate permite să păstreze tăcerea” despre impactul Brexitului și că trebuie „reformulate argumentele” pentru reintegrare.
G4Media sintetizează o succesiune de episoade care au alimentat speculațiile despre o provocare la conducere, între 7 și 13 mai, inclusiv pierderile la alegerile locale, ultimatumul lansat de deputata Catherine West și demisiile unor miniștri adjuncți. În 13 mai, după o întâlnire de 17 minute între Streeting și Starmer la Downing Street, premierul a avertizat că o competiție pentru leadership „ne-ar arunca în haos”.
În lipsa unei proceduri formale declanșate, rămâne neclar când și în ce condiții s-ar putea ajunge efectiv la o cursă pentru conducerea partidului, însă poziționarea publică a lui Streeting ridică miza politică și accelerează presiunea internă asupra lui Starmer.
Recomandate

Andy Burnham , singurul candidat rămas pentru a-i succeda lui Keir Starmer , exclude alegeri anticipate , semnalând continuitate politică în Regatul Unit până la termenul legal din 2029, potrivit Kyiv Post . El spune că, dacă va prelua funcția de prim-ministru, va guverna pe baza manifestului laburist din 2024, inclusiv a angajamentelor fiscale asumate atunci. Într-o sesiune „Ask Me Anything” pe Reddit, Burnham a răspuns „nu” la întrebarea privind convocarea unui scrutin anticipat și a indicat că intenționează să lucreze după programul electoral din 2024. Documentul includea reguli fiscale și promisiunea de a nu crește taxele pe veniturile din muncă, contribuțiile de asigurări sociale (national insurance) sau cotele de TVA. Ce înseamnă pentru agenda internă: stabilitate și puține schimbări fiscale pe termen scurt Mesajul central este că noua conducere laburistă ar urma să evite o resetare rapidă prin alegeri și să păstreze cadrul de politici deja votat în 2024. În plan intern, Burnham a mai spus că susține reforma sistemului electoral majoritar, argumentând că reprezentarea proporțională ar încuraja colaborarea între partide într-un context de fragmentare a votului. Politica externă: menținerea sprijinului pentru Ucraina și apropiere de UE Burnham a afirmat că va menține „100%” din nivelul actual al sprijinului pentru Ucraina și a indicat intenția de a urmări relații mai strânse între Regatul Unit și Uniunea Europeană. În paralel, Starmer a declarat, într-un interviu pentru BBC, că viitorul șef al guvernului nu va putea reduce implicarea internațională în favoarea exclusivă a problemelor interne, pe fondul unui context global mai volatil. „Oricine va fi succesorul meu, se va confrunta cu același conflict global. (...) Trăim într-o lume mai periculoasă și mai volatilă decât oricând în viața mea.” Calendarul succesiunii la conducerea Laburistă Starmer și-a anunțat demisia pe 22 iunie, după pierderea sprijinului în rândul parlamentarilor laburiști, pe fondul rezultatelor slabe la alegerile locale și regionale din mai. Potrivit informațiilor din articol, Burnham a revenit în Camera Comunelor printr-un scrutin parțial în circumscripția Makerfield, ceea ce a deschis calea pentru o provocare la conducere. Starmer rămâne în funcție până la finalizarea procedurii. Comitetul Executiv Național al partidului a programat deschiderea nominalizărilor pentru 9 iulie, iar noul lider ar urma să fie stabilit înainte ca parlamentul să revină din vacanța de vară, în septembrie. După anunțul demisiei, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a mulțumit lui Starmer pentru cooperare și sprijinul acordat Ucrainei. [...]

AUR își condiționează negocierile de anticipatele , chiar dacă revendică și funcția de premier, și președinția Senatului, potrivit declarațiilor prim-vicepreședintelui Dan Dungaciu , relatate de Antena 3 . Mesajul central al liderului AUR este că partidul vede alegerile anticipate drept „miza principală”, iar restul pozițiilor intră în logica unui „preț politic” pe care ar urma să și-l asume. Dungaciu a spus că AUR își dorește atât mandatul de premier, cât și conducerea Senatului, dar a nuanțat că decizia depinde de costul politic al unei astfel de mișcări. În același timp, el a susținut că, „după logica de funcționare politică” din ultimii ani, AUR ar „merita” să primească șansa de a forma guvernul, invocând faptul că mandatul de premier a fost oferit în trecut unor persoane sprijinite de grupări politice „net inferioare” AUR, cel puțin ca mărime. „AUR își dorește și mandatul de premier și președinția Senatului. Totul depinde de prețul pe care politic ar trebui să ni-l asumăm”, a declarat Dan Dungaciu. Anticipatele, peste scenariile de suspendare a președintelui Întrebat dacă interesul pentru președinția Senatului ar avea legătură cu un scenariu în care președintele Nicușor Dan ar fi suspendat (caz în care șeful Senatului poate deveni președinte interimar), Dungaciu a respins ideea că aceasta ar fi prioritatea partidului. El a afirmat că AUR urmărește în primul rând declanșarea alegerilor anticipate și că raportul dintre „demitere” și „anticipate” este „în favoarea anticipatelor”. „Un președinte demis nu mai poate organiza alegeri anticipate. Miza noastră principală este să avem anticipate, restul sunt speculații, negocieri”, a spus Dungaciu. Discuții cu PSD înainte de moțiune și poziționarea în criza politică Dungaciu a confirmat că a existat o întâlnire cu mai mulți lideri PSD cu două zile înainte de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan , fără să precizeze cine a participat din partea PSD. El a susținut însă că decizia AUR de a susține moțiunea nu a avut legătură cu acea discuție. Pe fondul negocierilor pentru ieșirea din criza politică, liderul AUR a afirmat că „fără AUR nu se poate” găsi o soluție și a criticat partidele care, în opinia sa, cer sprijinul AUR, dar refuză ulterior un parteneriat. Dungaciu a invocat și ideea unui „cordon sanitar” (izolare politică) asumat de alte partide față de AUR, susținând că problema nu ar fi la AUR, ci la cei care mențin „linii roșii”. În același context, Antena 3 notează că președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern și a reiterat că este nevoie de 233 de voturi în Parlament pentru formarea unei majorități, după două nominalizări de premier. [...]

Premierul interimar Ilie Bolojan leagă explicit investițiile americane și prezența militară aliată de securitatea și dezvoltarea României , într-un mesaj de Ziua Independenței SUA, potrivit TVR Info . Mesajul pune accent pe dimensiunea economică a parteneriatului strategic, prin referirea directă la investiții și locuri de muncă, nu doar pe componenta de apărare. În mesajul transmis sâmbătă, Bolojan a descris Statele Unite ca „un simbol al libertății, al democrației și al egalității de șanse” și a afirmat că parteneriatul strategic România–SUA „contribuie în mod direct la securitatea și dezvoltarea țării noastre”. „Mulțumesc companiilor americane pentru investițiile și locurile de muncă create în țara noastră și comunităților româno-americane pentru punțile construite în acești ani.” Ce semnal economic transmite mesajul Dincolo de formula diplomatică, premierul interimar a introdus în aceeași frază două elemente cu impact economic și operațional pentru România: investițiile companiilor americane și efectul lor în piața muncii; rolul comunităților româno-americane în consolidarea relațiilor bilaterale. În același timp, Bolojan a mulțumit militarilor americani care, „alături de cei ai țărilor NATO și de cei români”, contribuie la siguranța României, legând componenta de securitate de cadrul aliat. Context Mesajul a fost transmis cu ocazia Zilei Independenței SUA , sărbătorită pe 4 iulie. Declarația de Independență a fost adoptată la 4 iulie 1776, iar din 1941 data este marcată drept Ziua națională a Statelor Unite, în timpul mandatului președintelui Franklin Delano Roosevelt. Bolojan și-a exprimat, totodată, încrederea în viitorul relațiilor româno-americane. [...]

Comisia Europeană vrea să schimbe din toamnă regulile de achiziții publice, astfel încât prețul să conteze mai puțin, iar criteriile industriale să poată direcționa „miliarde de euro” către producția din UE , potrivit Economica . Miza este una de reglementare cu impact economic: piața achizițiilor publice din Uniune înseamnă cheltuieli de 2.000 de miliarde de euro, echivalentul a 15% din PIB-ul UE. Ce se schimbă în licitațiile europene Stéphane Séjourné , vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus la un forum economic la Aix-en-Provence că 30% din criteriile de atribuire la licitațiile europene nu vor mai viza prețul. În loc, vor cântări mai mult: inovația; „preferința europeană”; reziliența; decarbonizarea (reducerea emisiilor); clauzele sociale. Oficialul a indicat că această reorientare ar însemna „reorientarea a miliarde de euro”, în condițiile în care achizițiile publice sunt un instrument major de politică economică. De ce împinge Bruxelles-ul politica industrială în centrul deciziilor Obiectivul declarat al reformei este adaptarea modelului european pentru a-l proteja într-un mediu comercial internațional care se schimbă rapid. Séjourné a legat această schimbare de priorități de două presiuni externe: „problemele concurenței neloiale din partea Chinei” și utilizarea tarifelor vamale de către Statele Unite. În acest context, el a susținut că, dacă „modelele de concurență” ale marilor puteri diferă de cele ale Europei, atunci „o anumită politică industrială trebuie încorporată în politica de concurență”. Preferința europeană: auto și energie curată, cu obligații de producție în UE Pe lângă reforma licitațiilor, Séjourné a indicat că „preferința europeană” este deja folosită ca instrument în sectoare precum tehnologiile auto și cele de energie curată, măsură care a fost adoptată de Comisia Europeană și se află la Parlamentul European. Potrivit declarațiilor sale, ar urma să existe obligații de achiziție și de producție europeană pentru anumite componente, cu exemple punctuale: o parte din panourile fotovoltaice instalate în UE ar trebui să fie produse în Europa; același principiu ar urma să se aplice și reactoarelor nucleare; în auto, regula menționată este că atunci când fondurile publice europene sunt folosite pentru achiziția unui vehicul, mașina trebuie să fie „europeană”, adică cel puțin 70% din componente să fie fabricate în UE. Argumentul Comisiei: risc de scădere a conținutului european și a producției auto Séjourné a justificat măsurile printr-un scenariu în care, „dacă nu se face nimic”, ponderea componentelor europene din mașinile fabricate în UE (în prezent „în jur de 75%”) ar coborî la 40–50% în intervalul 2030–2035. El a mai spus că producția auto din UE este acum de aproximativ 12 milioane de vehicule, dar ar putea scădea la 8–9 milioane până în 2035 dacă tendința nu este corectată, concomitent cu reducerea conținutului de componente europene. [...]

Premierul ungar Peter Magyar vrea să limiteze la 12 ani mandatele parlamentarilor , o schimbare cu potențial de a reseta regulile de acces și menținere în putere în legislativ, potrivit Agerpres . Propunerea a fost făcută sâmbătă și este inclusă într-un pachet mai amplu de reforme constituționale. Concret, măsura ar introduce o limită de 12 ani pentru perioada în care un membru al parlamentului își poate exercita funcția. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din acest material, detalii despre celelalte elemente ale pachetului de reforme, calendarul legislativ sau mecanismul exact de implementare. Informația este relatată de dpa, conform aceleiași surse. [...]

Premierul interimar Ilie Bolojan a legat explicit securitatea României de parteneriatul strategic cu SUA , mulțumind militarilor americani și aliaților NATO pentru contribuția la siguranța țării, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de Ziua Independenței Statelor Unite , într-o postare pe Facebook. Bolojan a descris Statele Unite drept o națiune care „a influențat semnificativ evoluția lumii moderne” și a amintit că, „de 250 de ani”, SUA reprezintă „un simbol al libertății, al democrației și al egalității de șanse”. Securitate: mulțumiri pentru militarii americani și aliații NATO În același mesaj, premierul interimar a subliniat importanța relației bilaterale România–SUA, pe care o consideră „esențială pentru securitatea și dezvoltarea României”. El a punctat direct rolul militar al parteneriatului: „Pentru România, parteneriatul strategic cu Statele Unite contribuie în mod direct la securitatea și dezvoltarea țării noastre. Mulțumesc militarilor americani care, alături de cei ai țărilor NATO și de cei români, contribuie la siguranța României” Bolojan a adăugat mulțumiri și diplomaților implicați în consolidarea relației bilaterale. Componenta economică și rolul diasporei Pe lângă dimensiunea de securitate, premierul interimar a menționat și contribuția mediului economic și a comunităților româno-americane la întărirea legăturilor dintre cele două state: „Mulțumesc companiilor americane pentru investițiile și locurile de muncă create în țara noastră și comunităților româno-americane pentru punțile construite în acești ani.” În final, Bolojan și-a exprimat încrederea în evoluția relațiilor bilaterale și a transmis un mesaj de felicitare pentru Ziua SUA și „prietenia româno-americană”. Linkuri înrudite din aceeași publicație: Adevărul , Adevărul . [...]