Știri
Știri din categoria Politică

Wes Streeting își asumă o candidatură la șefia Laburiștilor, amplificând riscul de instabilitate politică la Londra: fostul ministru britanic al Sănătății a spus că va intra „în orice cursă” pentru conducerea Partidului Laburist, cu obiectivul de a-l înlocui pe premierul Keir Starmer, potrivit G4Media.
Streeting a demisionat cu două zile înainte din funcția de ministru al Sănătății, motivând că „și-a pierdut încrederea” în conducerea lui Starmer și că ar fi „rușinos și lipsit de principii” să rămână în guvern. El a cerut declanșarea unei competiții „adecvate” pentru șefia partidului și un calendar pentru alegerea liderului, inclusiv libertatea miniștrilor de a nominaliza pe oricine doresc.
Potrivit Sky News, citat de G4Media, Streeting a argumentat că o candidatură la conducere trebuie asumată deschis și testată în competiție, nu negociată informal în interiorul partidului.
Miza imediată este stabilitatea conducerii în partidul aflat la guvernare. În material se precizează că, până acum, nu a fost declanșată nicio procedură formală de contestare a conducerii, însă presiunile asupra lui Starmer cresc pe fondul rezultatelor slabe la alegerile locale și al demisiilor din guvern.
În acest context, o competiție internă pentru leadership ar putea întârzia sau complica deciziile guvernamentale, inclusiv pe teme cu impact economic și comercial, într-un moment în care Streeting leagă explicit direcția politică de „reconstruirea economiei și comerțului” într-o „lume periculoasă”.
Fostul ministru susține că partidul nu ar trebui să-și construiască strategia imitând adversarii, afirmând că „vom câștiga următoarele alegeri generale fiind Partidul Laburist”. El a invocat și propriul rezultat local din Ilford North, unde spune că laburiștii au avut o pierdere netă de doar trei consilieri, „mult mai puțini” decât în alte zone.
Pe relația cu Uniunea Europeană, Streeting a cerut „o nouă relație specială” cu UE și a catalogat ieșirea din Uniune drept o „greșeală catastrofală”. În același registru, a spus că partidul „nu își mai poate permite să păstreze tăcerea” despre impactul Brexitului și că trebuie „reformulate argumentele” pentru reintegrare.
G4Media sintetizează o succesiune de episoade care au alimentat speculațiile despre o provocare la conducere, între 7 și 13 mai, inclusiv pierderile la alegerile locale, ultimatumul lansat de deputata Catherine West și demisiile unor miniștri adjuncți. În 13 mai, după o întâlnire de 17 minute între Streeting și Starmer la Downing Street, premierul a avertizat că o competiție pentru leadership „ne-ar arunca în haos”.
În lipsa unei proceduri formale declanșate, rămâne neclar când și în ce condiții s-ar putea ajunge efectiv la o cursă pentru conducerea partidului, însă poziționarea publică a lui Streeting ridică miza politică și accelerează presiunea internă asupra lui Starmer.
Recomandate

Criticile interne din USR la adresa lui Nicușor Dan au ajuns în presa europeană , pe fondul acuzațiilor că președintele s-ar fi îndepărtat de linia pro-europeană care i-a adus victoria în 2025, potrivit Adevărul . Miza, dincolo de disputa politică, este una de poziționare externă: imaginea României în raport cu UE și SUA, într-un moment de instabilitate guvernamentală. Într-o analiză publicată de Euractiv , sunt citați lideri și foști aliați ai lui Nicușor Dan care susțin că acesta ar adopta un discurs de tip MAGA (curent politic asociat fostului președinte american Donald Trump) și o atitudine mai degrabă eurosceptică, mai apropiată de zona conservatoare. Acuzația centrală: „conservator convins și eurosceptic” Principalul critic menționat este senatorul USR Cristian Ghinea, fost ministru și unul dintre susținătorii lui Nicușor Dan în trecut. El îl descrie pe președinte ca având viziuni conservatoare și rezerve față de proiectul european. „Cred că Dan este un conservator convins și eurosceptic”, a declarat Cristian Ghinea pentru Euractiv . Tot Ghinea susține că președintele, ales „pe un val proeuropean”, ar avea o politică de conciliere față de forțele populiste și ar trata sprijinul pro-europenilor ca fiind garantat. „Președintele a fost ales pe un val proeuropean și ca reacție împotriva extremei drepte, dar are o politică ciudată de conciliere și îi consideră pe pro-europeni un sprijin garantat”, a afirmat Cristian Ghinea. În același context, Ghinea avertizează asupra riscului unei crize politice prelungite, care „ar putea culmina” cu o formulă de guvernare PSD–AUR, potrivit materialului citat. Decizia care a amplificat criticile: anularea recepției de Ziua Europei Euractiv leagă intensificarea comentariilor negative și de decizia lui Nicușor Dan de a anula, „săptămâna trecută”, recepția dedicată Zilei Europei de la București, unde urma să participe și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Președintele a motivat anularea prin nevoia de a concentra atenția asupra consecințelor crizei politice generate de căderea Guvernului după moțiune, conform aceleiași surse. Pentru context, Adevărul trimite la un material separat despre această decizie: Adevărul . De la „candidatul preferat al UE” la acuzații de ambiguitate politică Analiza Euractiv reamintește că victoria lui Nicușor Dan la prezidențialele din 2025 a fost privită în mai multe capitale europene ca un succes al taberei pro-occidentale, după ce l-a învins pe liderul AUR, George Simion, „datorită susținerii puternice” din partea Partidului Popular European. Publicația plasează evoluțiile în contextul tensionat de după anularea scrutinului prezidențial din 2024 de către Curtea Constituțională, pe fondul controverselor legate de candidatura lui Călin Georgescu, „perceput ca apropiat de Rusia și susținut de AUR”, potrivit Euractiv. În prezent, foști susținători din USR ar considera că profilul politic al președintelui este „mult mai ambiguu”, iar criticile s-ar fi accentuat după ce Nicușor Dan ar fi refuzat să-l sprijine pe Ilie Bolojan în contextul moțiunii care a dus la căderea guvernului condus de acesta, din care făcea parte și USR, conform materialului. Componenta SUA: prezența la reuniunea organizată de Donald Trump Un alt punct sensibil invocat de Euractiv este relația cu administrația președintelui american Donald Trump. Publicația notează că Nicușor Dan ar fi fost singurul lider european prezent la reuniunea „Consiliului Păcii”, organizată de Trump în februarie, într-o perioadă de tensiuni între Washington și Bruxelles. Ghinea este citat afirmând că președintele „curtează mișcarea MAGA” în detrimentul relației pe termen lung dintre România și SUA „după încheierea erei MAGA”. Totodată, Euractiv citează „surse politice” potrivit cărora președintele ar fi evitat atacurile directe la adresa AUR și din cauza conexiunilor formațiunii cu cercuri apropiate administrației Trump. Nu există consens: explicațiile lui Pîrvulescu și Ștefureac Euractiv arată că nu toți analiștii împărtășesc interpretarea unei orientări eurosceptice. Politologul Cristian Pîrvulescu este citat spunând că Nicușor Dan „a fost întotdeauna conservator” și că o parte dintre susținătorii progresiști sunt dezamăgiți deoarece sprijinul din 2025 ar fi fost unul „strategic”, pentru a bloca ascensiunea AUR, nu pentru a valida ideologic candidatura. „Nicuşor Dan a fost întotdeauna conservator”, a declarat acesta pentru Euractiv. În apărarea președintelui, Remus Ștefureac, directorul companiei de sondare INSCOP, este citat argumentând că România are un interes strategic să mențină prezența militară americană la Marea Neagră, având în vedere amenințările Rusiei. „Fie că ne place sau nu, este un interes strategic critic pentru România să mențină prezența militară americană la Marea Neagră, având în vedere amenințările venite din partea Rusiei”, a declarat Remus Ștefureac. De ce contează Dincolo de conflictul politic intern, apariția acestor acuzații într-o publicație europeană ridică o problemă de credibilitate externă într-un moment în care România traversează o criză politică după căderea Guvernului. În măsura în care narațiunea „pro-UE vs. euroscepticism” capătă tracțiune în afara țării, ea poate influența percepția partenerilor europeni asupra stabilității și predictibilității Bucureștiului, fără ca materialul citat să indice, deocamdată, consecințe concrete de politică externă sau decizii instituționale imediate. [...]

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că acuzațiile vizează intimidarea și descurajarea implicării „oamenilor integri”, respingând ideea unui trafic de influență în legătură cu discuțiile purtate în Guvern despre digitalizare și grupul german Schwarz/Schwarz Digits , potrivit news.ro . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că în spatele atacurilor ar fi o „mașinărie de denigrare” alimentată din bani publici, prin contracte de presă, și că etichete precum „trafic de influență” ar fi lipite prin scoaterea din context a unor informații, inclusiv a unui e-mail. Ce spune despre întâlnirea din Guvern și e-mailul invocat Vicepremierul interimar arată că pe 19-20 ianuarie 2026 a avut loc o întâlnire „publică”, înregistrată în RUTI și comunicată pe pagina sa de Facebook, între reprezentanți ai grupului Schwartz și instituții române implicate în digitalizare: ADR, MAI, STS, SRI, MApN și MEDAT. Gheorghiu spune că a participat doar la deschidere, „maximum o oră”, iar restul au fost discuții tehnice între specialiști. Ulterior, pe 12 februarie, afirmă că a trimis un e-mail participanților pentru a cere concluziile întâlnirilor și oportunitățile pentru România, subliniind că a fost vorba despre o solicitare de informații legată de o întâlnire „publică și transparentă”. Acuzații la adresa fostului șef ADR și miza politică invocată Gheorghiu susține că Dragoș Vlad, fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a primit e-mailul la fel ca ceilalți destinatari și „nu a sesizat atunci pe nimeni” privind o eventuală presiune. Potrivit vicepremierului, abia după demiterea sa, Vlad ar fi reclamat situația în presă și ar fi sugerat „mincinos” că ea ar fi încercat să influențeze decizii, deși „nu era în discuție nicio achiziție, nicio decizie, niciun contract”. În aceeași intervenție, vicepremierul interimar se întreabă „de ce atâta efort împotriva unui om fără partid și fără miză politică” și leagă situația de o tentativă de intimidare și de distragere a atenției de la „găurile negre” prin care „se scurg banii fiecărui român”. Context: solicitări de demisie și poziția oficială a vicepremierului Știrea apare după ce Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului a cerut public demisia de onoare sau demiterea vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, invocând informații apărute în spațiul public despre întâlniri, corespondențe și demersuri instituționale legate de grupul Schwarz/Schwarz Digits în raport cu instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Gheorghiu respinge acuzațiile de trafic de influență și afirmă că discuțiile cu Schwarz Digits „nu au avut niciun caracter secret” și „niciun caracter comercial”, fiind „exploratorii”, purtate transparent și în beneficiul potențial al instituțiilor statului. Ea mai spune că întâlnirile au fost comunicate public încă din 20 ianuarie și incluse în RUTI și că demersul nu a însemnat recomandare de achiziție, presiune sau intervenție în favoarea vreunei companii. „Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune.” De ce contează Disputa ridică o problemă de guvernanță și control în zona digitalizării statului: cum sunt documentate și comunicate contactele dintre Guvern și mari furnizori/actori tehnologici și unde se trasează linia dintre discuții „exploratorii” și potențiale influențe asupra deciziilor publice. În plan politic și administrativ, miza imediată este presiunea publică pentru demisii/demitere și modul în care Guvernul gestionează acuzațiile legate de relația cu companii private în proiecte cu impact asupra instituțiilor de securitate și infrastructurii digitale. [...]

Noul guvern de la Budapesta vrea să blocheze plăți compensatorii de aproape 1 miliard de forinți către foști demnitari , iar banii ar urma să fie redirecționați către un orfelinat ucrainean, potrivit Digi24 . Miza este una bugetară și de guvernanță: noul premier Péter Magyar atacă direct mecanismul de „severance pay” (plăți compensatorii la plecarea din funcție) introdus prin legislația votată chiar de guvernul Orbán. Magyar a confirmat, după predarea oficială a responsabilităților ministeriale, că fostul cabinet a fost de acord ca aceste plăți să fie donate, conform TP World. Tot atunci, el a anunțat că vor începe anchete privind administrația anterioară, pe fondul unei tranziții despre care a spus că „nu a fost foarte bună” ca atmosferă. Cât ar costa compensațiile și cine intră la plată Conform legislației maghiare, miniștrii și adjuncții lor au dreptul la plăți compensatorii proporționale cu durata mandatului, după plecarea din funcție. Magyar a indicat două repere financiare: pentru miniștri: 350 de milioane de forinți (970.000 de euro, aprox. 4,9 milioane lei); cu tot cu plățile către adjuncți: aproape 1 miliard de forinți (2.700.000 de euro, aprox. 13,7 milioane lei). În acest context, noul premier a cerut explicit foștilor miniștri să renunțe la bani. „Îi îndemn pe miniștrii care ne-au distrus țara și au îndatorat-o să nici nu se gândească să ia acești bani.” „Având în vedere starea în care au lăsat țara, să nu ia zeci de milioane de forinți drept salarii este minimul pe care îl pot face.” Beneficiarul anunțat este un orfelinat ucrainean aflat dincolo de granița de est a Ungariei, într-un sat locuit predominant de minoritatea maghiară din Ucraina. Orbán: circa 100.000 de euro și beneficii pe termen lung Viktor Orbán nu a participat la ceremonia de predare a mandatelor și, potrivit lui Magyar, nu se numără printre foștii oficiali care au acceptat să renunțe la compensații. Noul premier a spus că va refuza să semneze documentația necesară pentru a autoriza plățile către fostul premier. În calitate de fost parlamentar, Orbán ar urma să primească: 6,37 milioane de forinți (17.700 de euro, aprox. 90.000 lei); plus salariul de premier pe șase luni: 32,4 milioane de forinți (90.000 de euro, aprox. 457.000 lei). Pe lângă bani, legislația îi conferă și beneficii logistice: o mașină cu șofer pentru următorii 16 ani și un birou cu doi angajați timp de opt ani. Contextul politic și economic invocat de noul premier Magyar l-a acuzat pe Orbán și partidul Fidesz că au îndatorat țara, în timp ce ar fi alimentat corupția și clientelismul. El a susținut că datoria publică a urcat la aproape 75% din PIB, iar inflația a atins un vârf de 26% în 2023, pe fondul unor câștiguri mari pentru oligarhi din contracte guvernamentale. Pentru mediul de afaceri și investitori, disputa nu este doar simbolică: ea testează cât de departe poate merge noua putere în a limita costurile post-mandat și în a deschide anchete asupra vechii administrații, fără a intra într-un blocaj instituțional legat de aplicarea legii existente. [...]

AfD atinge un maxim istoric în sondajul INSA, iar scăderea Uniunii (CDU/CSU) adâncește dezechilibrul de forțe care poate complica formarea unei majorități stabile în Germania , potrivit Bild . Publicația notează că Uniunea se află la un nivel „atât de slab ca de ani de zile”, în timp ce SPD și CDU/CSU pierd împreună aproape un sfert din electorat. În același tablou, „ Schwarz-Rot ” (o eventuală coaliție CDU/CSU–SPD) ar mai strânge doar „puțin peste o treime” din voturi, ceea ce indică o presiune în creștere asupra formulelor tradiționale de guvernare și asupra capacității de a construi majorități confortabile. Ce se schimbă în echilibrul politic Datele citate de Bild din noul „ INSA-Sonntagstrend ” (sondajul săptămânal INSA) indică o repoziționare a preferințelor electorale: AfD ajunge la un „vârf istoric” în măsurarea INSA; Uniunea (CDU/CSU) coboară la un nivel descris ca fiind printre cele mai slabe din ultimii ani; SPD și CDU/CSU, cumulat, pierd „aproape fiecare al patrulea alegător”; o coaliție CDU/CSU–SPD ar coborî la „puțin peste o treime” din voturi. Cine mai câștigă și cine riscă să iasă din joc Pe lângă avansul AfD, Bild mai consemnează două mișcări relevante: Verzii urcă la „cel mai bun nivel din ultimii doi ani și jumătate”; FDP și BSW sunt descrise ca fiind în pericol să „dispară complet” (adică să nu mai conteze electoral, în termenii publicației). De ce contează pentru economie și mediul de afaceri O fragmentare mai accentuată și slăbirea combinațiilor de guvernare „clasice” cresc riscul de instabilitate politică sau de negocieri mai lungi pentru coaliții, cu efecte potențiale asupra predictibilității deciziilor publice (buget, taxe, energie, industrie). Bild menționează că șeful INSA, Hermann Binkert, descrie evoluția drept o „deplasare periculoasă” a taberelor politice, însă detaliile evaluării sale nu sunt disponibile în textul accesibil din sursă (sunt indicate ca fiind în zona BILDplus). [...]

AUR cere explicații despre promovarea unei firme germane de IT către instituțiile statului , după ce vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi intermediat discuții „exploratorii” cu grupul Schwarz, potrivit Mediafax . Miza politică are și o componentă de impact economic și de achiziții publice: dacă Guvernul facilitează accesul la piața instituțiilor pentru un furnizor străin, apare întrebarea tratamentului aplicat companiilor românești din IT. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că „întrebarea fundamentală” este ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către Guvern, în condițiile în care Executivul invocă faptul că IT-ul și comunicațiile contribuie cu „12-13% la PIB-ul țării”. „Au oare, în viziunea Oanei Gheorghiu și a lui Ilie Bolojan, firmele românești aceleași drepturi precum cele germane, de fi promovate către instituțiile statului?” Cronologia invocată de Peiu: întâlniri și un e-mail către instituții Într-o postare pe Facebook, Peiu descrie o succesiune de evenimente care ar fi început în ianuarie 2026, când ar fi avut loc, la Guvern, o întâlnire cu reprezentanți ai grupului german Schwarz, de data aceasta din divizia de IT, Schwarz Digits . Senatorul precizează că „nu știm cu cine” s-ar fi întâlnit aceștia. Ulterior, pe 12 februarie 2026, vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi trimis un e-mail către mai multe instituții, în care cerea să i se comunice dacă, „din perspectiva STS”, au fost identificate „potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, în contextul discuțiilor cu Schwarz Digits și al direcțiilor europene privind „suveranitatea digitală”, reducerea dependențelor tehnologice și reziliența infrastructurilor digitale. Peiu afirmă că din e-mail reiese că instituțiile ar fi fost informate și despre serviciile oferite de compania germană. Peiu mai susține că reprezentanții Schwarz au fost primiți oficial la Palatul Victoria , la o întâlnire a premierului Ilie Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în martie 2026, iar tema ar fi fost „reducerea deficitului comercial al României”. Întrebările lansate către Guvern Peiu formulează trei întrebări la care, în opinia sa, Guvernul Bolojan ar trebui să răspundă: dacă există vreo legătură între donațiile firmelor din grupul Schwarz către ONG-ul condus de Oana Gheorghiu și interesul vicepremierului pentru serviciile oferite de Schwarz către instituțiile publice din România; dacă există vreo firmă românească de IT primită „de două ori în trei luni” la Guvern și ale cărei servicii să fi fost promovate către aceleași instituții; cum a contribuit întâlnirea premierului cu conducerea grupului german la reducerea deficitului comercial, „scopul declarat al întâlnirii”. În materialul citat nu este prezentat un răspuns al Guvernului la aceste întrebări. [...]

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , susține că actuala criză politică poate crește șansele unei guvernări stabile în 2028 , printr-o colaborare mai bună între partide și o „claritate” mai mare a alianțelor, potrivit Mediafax . În declarațiile sale, Pîslaru descrie criza drept un eșec major pe termen scurt, dar vede în ea un potențial efect de reașezare politică, care ar putea facilita formarea unei majorități capabile să susțină reforme după alegerile din 2028. „Ceea ce s-a întâmplat de acum pe termen scurt este complet dezastros, deci s-a dat foc la țară. Pe termen mediu ar putea să fie o chestie absolut genială (…)” De ce ar conta criza pentru 2028: majorități mai ușor de construit Pîslaru leagă „genialitatea” pe termen mediu de faptul că, în actualul context, partidele ar colabora mai bine și s-ar contura mai limpede o zonă de dreapta/centru-dreapta care ar putea coagula o majoritate. El îl menționează pe Ilie Bolojan ca lider care atrage inclusiv electorat care nu mergea la vot sau care era antisistem și enumeră formațiuni care ar putea intra într-un astfel de demers: USR, PNL, Forța Dreptei, REPER, DREPT și „alte formațiuni politice”. În această logică, criza ar funcționa ca un catalizator pentru o „împărțire de ape”, reducând ambiguitățile politice care, în trecut, ar fi făcut mai dificilă construirea unei majorități coerente. Consultările politice și rolul președintelui Ministrul interimar spune că a apreciat modul în care Nicușor Dan a gestionat consultările partidelor în cadrul crizei și sugerează că acțiunile președintelui au produs evoluții pe care el le considera improbabile în ultimii doi ani. „Ceea ce s-a întâmplat în acest moment, cu modul în care președintele a acționat și cu toate cele, a făcut niște lucruri care erau realmente imposibile pentru mine 2 ani de zile și n-am văzut niciun fel de ieșire” Context: încercarea de a construi o „Antantă” politică pentru reforme Pîslaru afirmă că, în ultimii doi ani, a încercat să creeze o „Antantă” – adică un acord între partide pentru o coaliție care să formeze o majoritate, pe ideea că fără majoritate nu pot fi adoptate „reforme serioase”. El susține că acest obiectiv ar fi fost atins acum, ceea ce, în opinia sa, ridică probabilitatea unei guvernări funcționale în 2028. „Șansele ca în 2028 să poți să ai o guvernare de succes cu majoritate în spate care să reformeze România sunt mult mai mari decât înaintea începerii acestei crize” [...]