Știri
Știri din categoria Politică
Wes Streeting își asumă o candidatură la șefia Laburiștilor, amplificând riscul de instabilitate politică la Londra: fostul ministru britanic al Sănătății a spus că va intra „în orice cursă” pentru conducerea Partidului Laburist, cu obiectivul de a-l înlocui pe premierul Keir Starmer, potrivit G4Media.
Streeting a demisionat cu două zile înainte din funcția de ministru al Sănătății, motivând că „și-a pierdut încrederea” în conducerea lui Starmer și că ar fi „rușinos și lipsit de principii” să rămână în guvern. El a cerut declanșarea unei competiții „adecvate” pentru șefia partidului și un calendar pentru alegerea liderului, inclusiv libertatea miniștrilor de a nominaliza pe oricine doresc.
Potrivit Sky News, citat de G4Media, Streeting a argumentat că o candidatură la conducere trebuie asumată deschis și testată în competiție, nu negociată informal în interiorul partidului.
Miza imediată este stabilitatea conducerii în partidul aflat la guvernare. În material se precizează că, până acum, nu a fost declanșată nicio procedură formală de contestare a conducerii, însă presiunile asupra lui Starmer cresc pe fondul rezultatelor slabe la alegerile locale și al demisiilor din guvern.
În acest context, o competiție internă pentru leadership ar putea întârzia sau complica deciziile guvernamentale, inclusiv pe teme cu impact economic și comercial, într-un moment în care Streeting leagă explicit direcția politică de „reconstruirea economiei și comerțului” într-o „lume periculoasă”.
Fostul ministru susține că partidul nu ar trebui să-și construiască strategia imitând adversarii, afirmând că „vom câștiga următoarele alegeri generale fiind Partidul Laburist”. El a invocat și propriul rezultat local din Ilford North, unde spune că laburiștii au avut o pierdere netă de doar trei consilieri, „mult mai puțini” decât în alte zone.
Pe relația cu Uniunea Europeană, Streeting a cerut „o nouă relație specială” cu UE și a catalogat ieșirea din Uniune drept o „greșeală catastrofală”. În același registru, a spus că partidul „nu își mai poate permite să păstreze tăcerea” despre impactul Brexitului și că trebuie „reformulate argumentele” pentru reintegrare.
G4Media sintetizează o succesiune de episoade care au alimentat speculațiile despre o provocare la conducere, între 7 și 13 mai, inclusiv pierderile la alegerile locale, ultimatumul lansat de deputata Catherine West și demisiile unor miniștri adjuncți. În 13 mai, după o întâlnire de 17 minute între Streeting și Starmer la Downing Street, premierul a avertizat că o competiție pentru leadership „ne-ar arunca în haos”.
În lipsa unei proceduri formale declanșate, rămâne neclar când și în ce condiții s-ar putea ajunge efectiv la o cursă pentru conducerea partidului, însă poziționarea publică a lui Streeting ridică miza politică și accelerează presiunea internă asupra lui Starmer.
Recomandate
Deplasarea la Mykonos cu avion privat reaprinde discuția despre transparența întâlnirilor „de investiții” ale demnitarilor , după ce deputatul PSD Florin Manole a susținut, de la tribuna Parlamentului, că astfel de discuții nu se fac „în Ferentari”, potrivit G4Media . Manole a vorbit miercuri despre deplasarea în Mykonos, cu un avion privat, la care a participat împreună cu judecători și oameni de afaceri descriși de publicație drept „controversați”. În intervenția sa, deputatul PSD a ironizat ideea că întâlnirile în care se discută investiții în România ar putea avea loc într-un cartier precum Ferentari. „De ce Mykonos… Poate că aveți întrebarea asta. Ar fi trebuit oare Camera de Comerț să facă o întâlnire bilaterală în Ferentari, să discute despre investiții în România? Cred că sunteți un pic inocenți.” Ce nu a lămurit deputatul PSD Din informațiile prezentate, Manole nu a explicat despre ce investiții ar fi fost vorba la întâlnirea din Mykonos și nici cu cine s-ar fi întâlnit. El a afirmat însă că deplasarea „nu a costat statul român niciun leu”. Miza politică: comisie de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis Discuția a avut loc în contextul dezbaterilor din Camera Deputaților privind înființarea unei comisii de anchetă pentru zborurile Mykonos–Nordis. Potrivit articolului, dezbaterile nu s-au încheiat cu un vot. În acest context, deputatul USR Cătălin Drulă a scris pe Facebook că PSD s-a opus votului pe comisie și a cerut ca fiecare deputat să decidă dacă Parlamentul vrea să afle „ce căutau” politicieni PSD, un judecător CCR, un președinte de tribunal și un afacerist „cu condamnare” în același avion privat spre Mykonos. [...]
Blocajul de aproape șase luni în formarea unui guvern cu puteri depline riscă să prelungească paralizia decizională , iar desemnarea diplomatului Luca Niculescu ca premier nu schimbă datele problemei, potrivit Mediafax . Crin Antonescu spune că noua propunere a președintelui Nicușor Dan nu pare „mai bine gândită și mai bine pregătită” decât încercările anterioare. Fostul lider liberal a făcut declarațiile în emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, și a susținut că România s-a obișnuit cu o situație „nefirească”, în condițiile în care țara funcționează fără un executiv cu puteri depline de aproape o jumătate de an, deși se confruntă cu „multiple crize”. „Nu știu dacă va fi sau nu sortită eșecului, dar nu-mi dă sentimentul unei desemnări mai bine gândite și mai bine pregătite decât celelalte dinainte.” De ce contează: guvernarea rămâne în așteptare Antonescu a argumentat că, dincolo de numele propus, miza imediată este instalarea unui guvern care „să poată lua decizii și să acționeze cu puteri depline”. În lipsa acestuia, criza politică se prelungește, iar capacitatea statului de a reacționa și de a gestiona problemele curente rămâne limitată. Critica la adresa desemnării: „irelevant” politic În evaluarea lui Antonescu, Luca Niculescu ar fi „irelevant” din punct de vedere politic, tocmai pentru că ar avea o legătură redusă cu „lumea politică” și cu „jocul politic”. El a comparat această desemnare cu o propunere anterioară a președintelui, cea a lui Eugen Tomac, susținând că Niculescu ar avea „și mai puțină legătură” cu mecanismele politice decât Tomac. „Luca Niculescu, ca persoană, e o chestiune aproape irelevantă, după părerea mea. Pentru că, din punct de vedere politic, domnul Luca Niculescu este irelevant.” Context: a patra desemnare de premier în criza declanșată după moțiune Nicușor Dan l-a desemnat luni seară pe diplomatul Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru, după o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni. Este a patra desemnare de premier de la începutul crizei politice, declanșată după ce Guvernul Bolojan a fost demis în luna mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR. În paralel, Mediafax notează că Luca Niculescu urmează să înceapă negocierile pentru formarea guvernului, cu întâlniri programate joi cu liderii PSD, PNL și UDMR. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu își construiește programul de guvernare pe „echilibru” politic și economic , cu accent pe protejarea puterii de cumpărare și pe răspunsuri la scumpirea energiei, potrivit Mediafax . El spune că lucrează la planul de guvernare și se pregătește de consultări cu partidele parlamentare , într-un moment în care presiunea facturilor din sezonul rece devine un test imediat pentru viitorul Executiv. Într-o postare pe Facebook, Niculescu afirmă că, dincolo de discuțiile despre majorități, negocieri și nume, caută „soluții pentru echilibru politic și economic în România”. În aceeași intervenție, el indică drept așteptări ale publicului cheltuirea „înțeleaptă și corectă” a banilor, posibilitatea de a face față prețurilor și un stat care intervine „când au nevoie”, cu referire explicită la apropierea iernii și la faptul că „facturile nu așteaptă calendarul politic”. Priorități economice: creștere, putere de cumpărare, sprijin pentru firme și energie Premierul desemnat enumeră ca preocupări principale: creșterea economică; protejarea puterii de cumpărare; măsuri de redresare pentru mediul de afaceri; „răspunsuri” la problema prețurilor la energie. Niculescu leagă direct agenda socială de performanța economică și de disciplina bugetară, susținând că „grija pentru oameni” înseamnă o economie sănătoasă, colectare mai bună a banilor publici și atenție la modul în care sunt cheltuiți. Miza consultărilor: un program „realist” și continuitate administrativă Niculescu spune că va ține cont de ce îi transmit partidele în aceste zile, recunoscând că au priorități diferite, iar rolul său este să le aducă împreună într-un program „realist”. În același timp, transmite un mesaj de continuitate în politicile publice: „Cred că România nu trebuie să pornească de la zero de fiecare dată. Trebuie să păstrăm ce funcționează și să reparăm ce nu.” La final, premierul desemnat afirmă că va prezenta public rezultatele discuțiilor cu partidele, fără a oferi, în acest stadiu, un calendar sau detalii despre măsurile concrete care ar urma să fie incluse în planul de guvernare. [...]
PSD condiționează intrarea la guvernare de un plan economic concret , cerând premierului desemnat Luca Niculescu să pună pe masă măsuri pentru relansarea economiei și repornirea investițiilor, potrivit Wall-Street . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , spune că social-democrații au deja pregătit un program de guvernare „cu măsuri clare pentru relansarea economiei”, iar discuția despre o majoritate ar avea sens doar dacă propunerile premierului desemnat „răspund aceleiași nevoi de schimbare”. Miza: programul economic, înaintea negocierilor politice În mesajul citat de Agerpres, Manda critică faptul că PNL și USR ar fi început să pună condiții pentru participarea la viitorul guvern înainte ca programul de guvernare să fie prezentat public și discutat. „Programul nu există încă pe masă, măsurile pentru economie și pentru români nu le cunoaștem, dar ei știu deja cine are voie și cine nu are voie să guverneze.” În același timp, liderul PSD avertizează că „România nu-și mai permite” o nouă rundă de negocieri centrate pe funcții și calcule politice, în condițiile în care, susține el, economia resimte deja efectele ultimelor luni. Ce cere PSD premierului desemnat Luca Niculescu Pentru PSD, schimbarea premierului ar trebui să vină la pachet cu o schimbare de politică economică. Manda indică explicit direcțiile pe care partidul vrea să le vadă în planul lui Niculescu: măsuri „pentru a scoate economia din declin”; soluții „pentru a reporni investițiile”; măsuri pentru „a repara efectele ultimelor luni”. În lipsa detaliilor din programul premierului desemnat, PSD transmite că nu se angajează la o susținere politică, dar lasă deschisă posibilitatea unei negocieri dacă există convergență pe conținutul economic. [...]
AUR propune o schemă de ajutor de stat de până la 1,05 miliarde de euro (aprox. 5,25 miliarde lei) pentru a reduce temporar costul energiei la marii consumatori industriali , potrivit news.ro . Inițiativa mizează pe folosirea veniturilor obținute de România din licitarea certificatelor de emisii și ar urma să fie finanțată prin bugetul Ministerului Energiei. Proiectul vizează întreprinderile mari consumatoare de energie din sectoarele electro-intensive expuse comerțului internațional, printr-o reducere aplicată ulterior asupra costului energiei electrice aferente consumului eligibil. Cum ar funcționa schema și care sunt limitele propuse Conform proiectului descris de AUR, ajutorul ar urma să fie acordat în condiții care limitează atât baza de calcul, cât și nivelul reducerii: consumul eligibil nu poate depăși 50% din consumul anual de energie electrică; reducerea acordată nu poate depăși 50% din prețul de referință en-gros; măsura nu poate conduce la un preț efectiv suportat de beneficiar mai mic de 50 euro/MWh. Bugetul total propus este de cel mult 1,05 miliarde euro (aprox. 5,25 miliarde lei), cu un plafon anual de maximum 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei). Sursa de finanțare: venituri din certificatele de emisii Finanțarea ar urma să fie asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei, din veniturile obținute de România din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit informațiilor prezentate de partid. Condiționare de investiții: cel puțin jumătate reinvestită AUR propune ca sprijinul să fie legat direct de investiții, printr-o obligație de reinvestire: cel puțin 50% din valoarea ajutorului primit pentru un an ar trebui direcționată către proiecte precum producerea de energie din surse regenerabile, stocarea energiei, eficiența energetică, electrificarea proceselor de producție, decarbonizarea sau digitalizarea managementului energetic. Argumentul inițiatorilor: competitivitate industrială și țintă explicită Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR și unul dintre inițiatori, susține că măsura urmărește „salvarea industriei grele” și menținerea competitivității în contextul prețurilor ridicate la energie. El afirmă că România ar fi pierdut în ultimii doi ani „cea mai mare parte a industriei grele” și indică drept exemplu combinatul de la Galați, Hunedoara și situația Azomureș, menționând că „singura mare unitate industrială” rămasă ar fi Alro Slatina , pentru care ar fi necesară o schemă de sprijin. „Dacă dăm un leu să susținem Alro Slatina, vom primi înapoi, prin impozite și taxe, peste 4 lei.” Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendarul parlamentar sau despre poziția Guvernului față de inițiativă. În acest stadiu, proiectul rămâne o propunere legislativă depusă în Parlament, cu impact potențial major asupra cheltuielilor bugetare și asupra modului în care sunt folosite veniturile din certificatele de emisii. [...]
USR anunță că va forța, la fiecare plen, vot pe comisie de anchetă privind „zborurile de lux”, după ce PSD și AUR ar bloca în Parlament clarificarea situației, potrivit news . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că cele două partide „fac scut” pentru ca „adevărul” despre deplasările private să nu fie aflat. Miza imediată este una de control parlamentar și responsabilizare publică , în condițiile în care USR cere ca fiecare deputat „să voteze și să-și asume public alegerea”, nu „să se ascundă” în spatele procedurilor, conform mesajului transmis de Fritz pe Facebook. Ce cere USR și ce urmează în Parlament Dominic Fritz afirmă că USR va continua să solicite înființarea unei comisii parlamentare de anchetă „la fiecare plen”, cu două direcții principale: zborurile private către Mykonos; zborurile plătite de compania Nordis. În același mesaj, liderul USR lansează o serie de întrebări pe care comisia ar trebui să le lămurească, inclusiv cine a plătit cheltuielile, cu cine s-ar fi întâlnit participanții și ce interese ar fi fost reprezentate. Contextul invocat: zborul din 8 iulie și acuzațiile privind amestecul politică–justiție–afaceri Fritz indică data de 8 iulie, când, spune el, „de pe Aeroportul Băneasa decola un avion privat spre Mykonos”, la bord aflându-se politicieni PSD, „un judecător CCR propus tot de PSD” și oameni de afaceri „cu condamnări”. El susține că nu ar fi fost un caz izolat și enumeră nume de lideri PSD despre care afirmă că ar fi preferat „zboruri private spre destinații de lux”. „Leii suveraniști devin pisici când e vorba de mișmașurile PSD.” Protest în Camera Deputaților și cerere de sancționare Potrivit informațiilor din articol, parlamentarii USR au protestat miercuri în ședința Camerei Deputaților, cu pancarte prin care au cerut răspunsuri despre zborurile către Mykonos (în care ar fi fost politicieni PSD și magistrați) și despre zborurile plătite de Nordis. USR a cerut și sancționarea deputatului PSD Natalia Intotero, acuzând „încălcări repetate” ale Regulamentului Camerei Deputaților, prin refuzul de a supune la vot solicitarea de înființare a comisiei de anchetă privind deplasările private de lux către Mykonos și Nisa, precum și zborurile Nordis. [...]
