Știri
Știri din categoria Politică
Exit poll-urile indică pierderea majorității pentru blocul lui Netanyahu, dar fără o alternativă stabilă, potrivit Axios, care citează sondaje la ieșirea de la urne din Israel.
Conform acestor exit poll-uri, blocul condus de Gadi Eisenkot ar obține 52–53 de mandate, blocul premierului Benjamin Netanyahu 50, iar partidele arabe 17–18. În Knesset, pragul pentru o majoritate este de 61 de locuri, ceea ce înseamnă că niciuna dintre tabere nu ar avea, de una singură, o majoritate clară.
Dacă rezultatele finale confirmă estimările, Eisenkot ar trebui să încerce formarea unui guvern minoritar, sprijinit din exterior de cele două partide arabe. Publicația notează însă că nu este clar dacă toți partenerii politici ai lui Eisenkot ar accepta o astfel de formulă, ceea ce menține riscul de negocieri prelungite și instabilitate.
În același scenariu, coaliția lui Netanyahu ar pierde 14 mandate față de cele 64 câștigate la alegerile din 2022, potrivit comparației din material.
Eisenkot a interpretat rezultatele ca pe un vot de neîncredere față de Netanyahu și guvernul aflat la putere la 7 octombrie, susținând că, dacă se confirmă, ele ar reprezenta „o victorie pentru majoritatea sionistă, pro-stat” din Israel.
„Voi acționa imediat pentru a implementa verdictul poporului, a înlocui guvernul lui Netanyahu și a stabili un guvern sionist angajat față de serviciul militar, cât mai curând posibil.”
Exit poll-urile au venit după o zi cu prezență la vot la un maxim al ultimelor trei decenii, pe fondul unei campanii în care ambele tabere au avertizat asupra unor consecințe grave dacă adversarii câștigă.
Un detaliu relevant din sondajele la ieșirea de la urne: deși blocul lui Eisenkot ar depăși blocul lui Netanyahu, partidul Likud al premierului ar primi cu unul până la două mandate mai mult decât partidul lui Eisenkot (Yashar). În sistemul parlamentar israelian, totalul pe blocuri este însă decisiv pentru formarea guvernului.
Recomandate
Israelienii au început să voteze într-un scrutin care poate decide stabilitatea guvernării și direcția țării după 7 octombrie 2023, pe fondul unui Parlament fragmentat care anunță negocieri dificile pentru formarea unei majorități, potrivit HotNews . Secțiile de votare s-au deschis la ora 7.00 și urmează să se închidă la 22.00 (ora locală). Televiziunile vor difuza estimări imediat după închiderea urnelor, iar rezultatele oficiale sunt așteptate în zilele următoare. Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați la urne, iar presa israeliană anticipează o participare ridicată. Un Parlament fără majoritate: negocieri prelungite după vot Miza imediată a scrutinului este capacitatea oricărei tabere de a strânge 61 de locuri în Knesset (Parlamentul unicameral) pentru a forma guvernul. Conform ultimelor sondaje citate, coaliția de dreapta și de extremă dreapta a premierului Benjamin Netanyahu și principalul bloc al opoziției, condus de centristul Gadi Eisenkot, sunt la egalitate, însă niciuna nu pare să atingă pragul majorității. În acest context, rezultatul alegerilor riscă să împingă Israelul într-o perioadă de negocieri îndelungate pentru alianțe, într-o societate descrisă ca profund polarizată după atacul Hamas din 2023 și războiul din Gaza. Contextul care apasă pe vot: războiul, izolarea și tensiunile regionale Scrutinul are loc pe fondul criticilor internaționale tot mai intense privind modul în care este condus războiul din Gaza, dar și al violențelor și extinderii coloniilor din Cisiordania ocupată, sub cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului, potrivit agenției franceze de presă citate de HotNews. Rezultatele sunt urmărite atent și în afara țării, în condițiile în care Netanyahu a reluat amenințările la adresa Iranului, cu riscul escaladării unui conflict cu efecte dincolo de Orientul Mijlociu. Două narațiuni opuse: securitate versus „salvarea democrației” Netanyahu, în vârstă de 77 de ani și cu 19 ani la conducerea guvernului, susține că rămâne cel mai potrivit pentru a asigura securitatea Israelului, invocând loviturile date Hamasului în Gaza și Hezbollahului în Liban. El a promis că, în cazul unei victorii, va „duce treaba la bun sfârșit” în Iran, în timp ce miniștri de extremă dreapta din guvern au prezentat planuri privind expulzarea palestinienilor din Gaza și Cisiordania ocupată. De cealaltă parte, oponenții săi descriu alegerile ca decisive pentru „salvarea democrației israeliene”, în condițiile în care Netanyahu, judecat pentru acuzații de corupție, este acuzat că atacă puterea judecătorească. Eisenkot a promis să „reunească din nou toți israelienii”, iar tabăra sa a anunțat, între altele, intenția de a înființa o comisie de anchetă privind responsabilitățile pentru eșecurile care au dus la 7 octombrie 2023. În paralel, HotNews notează și semnele tensiunii sociale: zeci de mii de expatriați s-au întors pentru a vota, iar minoritatea arabă israeliană (aproximativ 20% din populație) intră în scrutin pe un val de nemulțumire, pe fondul percepției de discriminare accentuată. [...]
Exit-pollurile indică un nou blocaj politic în Israel , după ce nici tabăra premierului Benjamin Netanyahu , nici opoziția condusă de Gadi Eisenkot nu par să atingă pragul de 61 de mandate necesar pentru o majoritate în Knesset, potrivit The Jerusalem Post . Situația deschide din nou scenariul unor negocieri complicate pentru coaliție, al unui guvern minoritar sau chiar al unor noi alegeri. Potrivit exit-pollurilor publicate de canalele israeliene 11, 12 și 13, blocul de opoziție (Yashar, B’Yachad, Yisrael Beytenu și Democrații) este creditat cu 50–52 de mandate, față de aproximativ 50 pentru blocul lui Netanyahu. Deși opoziția a revendicat victoria la scurt timp după publicarea sondajelor, aritmetica parlamentară indică lipsa unei căi evidente de formare a guvernului. Cine câștigă și cine pierde în proiecțiile de mandate Likud, partidul lui Netanyahu, este proiectat să rămână cel mai mare din viitorul legislativ, cu 24–25 de mandate, în timp ce Yashar, formațiunea lui Eisenkot, ar obține 21–23. În interiorul blocului de opoziție, B’Yachad (Naftali Bennett) ar fi a treia forță, cu 12–14 mandate. Yisrael Beytenu (Avigdor Liberman) este estimat la 7–9, iar Democrații (Yair Golan) la 9–10. De partea lui Netanyahu, Otzma Yehudit (Itamar Ben-Gvir) ar lua 6–7 mandate, iar Religious Zionist Party–Zehut (Bezalel Smotrich) 6. Partidele ultra-ortodoxe (haredi) ar însuma 12–13 mandate: Shas 6, iar United Torah Judaism 6–7. Partidele arabe, potențial decisive, dar greu de folosit în negocieri Lista Comună și Ra’am sunt proiectate la un total record de 17–18 mandate, ceea ce le-ar putea transforma într-un actor pivot în negocierile pentru coaliție. Totuși, liderii opoziției au exclus în mare parte formarea unui guvern împreună cu partidele arabe, cu excepția lui Yair Golan, potrivit articolului. Această poziționare reduce opțiunile pentru o majoritate și complică inclusiv varianta unui guvern minoritar care să treacă un vot de încredere fără a controla 61 de mandate. Pragul electoral și riscul de fragmentare pe dreapta Două partide mici de dreapta aflate în zona pragului electoral — People of Israel (Ofer Winter) și The Reservists–Economic party (Yoaz Hendel) — sunt proiectate să nu treacă pragul de 3,25%. Dacă aceste proiecții se confirmă, efortul blocului lui Netanyahu de a strânge o majoritate ar putea deveni și mai dificil. Participare ridicată și pașii următori Prezența la vot a ajuns la 77,7% la închiderea urnelor (ora 22:00), cel mai ridicat nivel „cel puțin din 1973”, conform datelor Comitetului Electoral Central citate de publicație. Rezultatele rămân însă provizorii: exit-pollurile au mai diferit în trecut de rezultatele finale, iar configurația politică va fi stabilită după numărarea voturilor. În lipsa unei majorități, Israelul ar putea intra într-o rundă de negocieri prelungite, cu riscul ca blocajul să împingă țara spre un nou scrutin. [...]
Donald Trump intervine public în campania electorală din Israel , cerând alegătorilor să voteze cu Benjamin Netanyahu la alegerile legislative de marți, într-un mesaj care leagă miza politică de tema securității și de războiul cu Iranul, potrivit Știrile Pro TV . Trump a transmis mesajul duminică, pe rețeaua sa Truth Social , unde l-a descris pe Netanyahu drept „un premier războinic excepțional”. În același cadru, președintele american a prezentat „Războiul din Iran” al Statelor Unite și Israelului ca exemplu de „victorie comună”. Campania lui Netanyahu, construită pe securitate și pe amenințarea iraniană În Israel, Netanyahu – premier în exercițiu – și-a centrat campania pe securitate și susține că este „singurul garant” al acesteia. Potrivit materialului, în țară sunt afișe cu portretul său și sloganul „fie dreapta, fie Palestina”. Netanyahu a reluat și acuzațiile potrivit cărora adversarii săi ar vrea „să creeze Palestina”, scenariu pe care îl descrie drept „o catastrofă pentru Israel”. Declarațiile au fost făcute la postul privat 14, care a anunțat că îl susține. „Războiul din Iran”, folosit ca argument electoral Netanyahu își revendică și rezultatele „Războiului din Iran”, despre care spune că a fost lansat la 28 februarie împreună cu Donald Trump, acesta susținându-i public candidatura. În acest context, Netanyahu a afirmat: „Am făcut 90% din muncă, mai rămân 10%. Cine se va ocupa de asta? Eisenkot şi Fraţii Musulmani? Nu. Doar eu pot s-o fac.” Materialul Știrile Pro TV notează că mesajul lui Trump și linia de campanie a lui Netanyahu pun accent pe aceeași temă – securitatea – într-un moment în care alegerile legislative sunt iminente. [...]
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
AUR își fixează din timp candidatura la Primăria Capitalei, mizând pe un ciclu lung de dezbateri și construcție de program : europarlamentarul Gheorghe Piperea a fost anunțat drept candidatul partidului pentru alegerile locale din 2028, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut marți seară de liderul AUR, George Simion , care a justificat desemnarea cu aproape doi ani înainte de scrutin prin intenția formațiunii de a-și prezenta din timp „viitorii candidați”. Simion a mai spus că, în următoarele săptămâni și luni, partidul va anunța candidați „în toate orașele importante” și la președinția consiliilor județene, fiind citat de Agerpres. Nominalizarea lui Piperea a fost votată în Biroul Național de Conducere al AUR, conform declarațiilor lui Simion. Ce urmărește AUR prin anunțul timpuriu Gheorghe Piperea a susținut că intervalul mare până la alegeri ar trebui folosit pentru dezbateri și pentru conturarea unui proiect administrativ pentru București, pe care l-a descris drept „un oraș extrem de complicat”. În această logică, europarlamentarul a indicat că miza este identificarea „problemelor reale” ale Capitalei și a „potențialelor soluții”. Totodată, Piperea a spus că vrea să fie mai bine cunoscut de electorat și și-a prezentat parcursul profesional ca fiind transparent. „Sunt un om obişnuit ca voi toţi şi sunt ca o carte deschisă, tot ceea ce vreţi să ştiţi despre mine, tot ceea ce publicul vrea să ştie despre mine este deja pe internet, este public.” Profilul candidatului și mesajul de campanie Conform informațiilor din articol, Gheorghe Piperea este europarlamentar AUR și vicepreședinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Este avocat specializat în drept comercial, insolvență și protecția consumatorilor și profesor la Facultatea de Drept a Universității din București. În același context, Piperea a afirmat că își asumă expunerea publică extinsă înainte de alegeri și că nu vede elemente care să-i afecteze candidatura. „E foarte important pentru mine să insist asupra acestui lucru pentru că nu am nicio vulnerabilitate.” [...]
George Simion ridică miza politică a cazului Călin Georgescu , prezentându-l drept „deținut politic” și încercând să-l ducă pe agenda partenerilor externi , potrivit Adevărul . Liderul AUR spune că a făcut „mii de kilometri” în ultimele luni pentru a „internaționaliza” subiectul și pentru a semnala ceea ce numește un „atac asupra democrației”. Într-un briefing de presă, Simion a afirmat că deplasările externe au urmărit să aducă în atenția partenerilor internaționali situația lui Georgescu. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției Agerpres . „În opinia mea şi am tot dreptul la această opinie, avem de-a face în anul 2026 cu un caz şi cu un om care este deţinut politic.” „Am făcut mii de kilometri pentru a internaţionaliza această problemă şi pentru a populariza atacul asupra democraţiei şi atacul asupra lui Călin Georgescu.” Mesajul AUR: „atac asupra democrației” și „apucături totalitare” Simion a susținut că AUR a rămas „consecventă” în sprijinul lui Călin Georgescu și a respins criticile privind implicarea partidului în acest caz, invocând „voința poporului român”. În același timp, liderul AUR a acuzat existența unui „sistem” cu „apucături totalitare” și a spus că formațiunea încearcă să lupte „prin metode democratice” cu acesta. Tot în acest cadru, Simion a făcut referire la TikTok, afirmând că „în ultima perioadă e o adevărată prigoană” pe platformă și că ar fi fost închise mai multe conturi. Context: declarațiile de la Praga și tema organizării alegerilor Publicația amintește că Simion a reluat criticile la adresa autorităților de la București și a instituțiilor europene la conferința „Together Stronger!” de la Praga, unde a susținut că Georgescu se află în arest pentru că „a câștigat alegerile” și a vorbit despre presiuni asupra opoziției. „De 30 de zile, Călin Georgescu se află după gratii. Și toată lumea mă întreabă: Dar ce a făcut? A câștigat alegerile, din păcate. A devenit o crimă.” În același registru, Simion a afirmat că România ar avea „o problemă” privind organizarea alegerilor și a susținut că autoritățile s-ar teme de voința alegătorilor. Pentru moment, articolul nu oferă detalii suplimentare despre pașii concreți pe care AUR îi va urma, dincolo de demersurile de comunicare externă invocate de liderul partidului. [...]
