Știri
Știri din categoria Politică
Susținerea publică a lui Bolojan este legată direct de PNRR și de „miliardele de euro” pe care România ar urma să le obțină, într-un moment în care, potrivit G4Media, ministrul interimar al Fondurilor Europene și Muncii, Dragoș Pîslaru, cere „responsabilitate” politică pentru implementarea reformelor și finalizarea investițiilor din PNRR.
Pîslaru afirmă, într-o postare pe Facebook, că după „iresponsabilitatea guvernărilor precedente” banii europeni sunt „esențiali pentru însănătoșirea economiei”, dar susține că miza actuală depășește strict componenta financiară. În evaluarea sa, există „o falie evidentă” între cei care vor reformarea statului și cei care se opun schimbării, prin „tactici de fragmentare și ambuscade politice” care ar bloca progresul.
În același mesaj, ministrul interimar critică explicit tentativele de dezbinare internă din Partidul Național Liberal, susținând că „responsabilitatea” nu se demonstrează prin „calcule de culise” care încearcă să fragmenteze partidul, ci prin „maturitate, seriozitate” și „loialitate” față de oamenii care pot produce „un impact real”.
Pîslaru își formulează sprijinul pentru Ilie Bolojan în termeni direcți, asociind mandatul acestuia cu modernizarea statului și reducerea risipei:
„Fără urmă de îndoială, reiterez susținerea mea totală pentru Ilie Bolojan și mandatul său ferm de a moderniza țara, de a opri risipa și de a elimina sinecurile sau privilegiile specialilor.”
El adaugă că, în opinia sa, cei care aleg să fragmenteze echipa în acest moment „se așază în mod conștient de partea celor care blochează modernizarea României”.
În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre pași concreți sau un calendar pentru reformele și investițiile din PNRR invocate de ministru.
Recomandate
PSD respinge varianta unui guvern tehnocrat, iar disputa politică prelungește incertitudinea decizională într-un moment în care mizele sunt bugetul pe 2027, jaloanele din PNRR și pregătirea pentru iarnă , potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD Claudiu Manda susține că România are nevoie de un guvern „cu legitimitate, susținere parlamentară și responsabilitate politică”, nu de un „armistițiu”. Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, Manda îl atacă pe premierul interimar Ilie Bolojan , afirmând că acesta vorbește despre necesitatea unui guvern „cu puteri depline” abia după „mai bine de patru luni” de la declanșarea crizei politice. Social-democratul leagă situația de demiterea guvernului prin moțiune de cenzură și acuză că măsurile de austeritate au fost prezentate drept „reformă”. De ce contează: buget, PNRR și iarna, invocate ca argument pentru tehnocrați Miza imediată a discuției este tipul de executiv care ar putea debloca criza politică. Bolojan a reluat, săptămâna trecută, ideea unui guvern tehnocrat (de tranziție), format din specialiști, care ar putea: planifica bugetul pentru anul viitor; închide procedurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); „trece România prin iarnă”. Manda respinge această soluție și susține că aceleași argumente erau valabile și în urmă cu patru luni, când, afirmă el, Bolojan ar fi vorbit despre susținerea unui guvern tehnocrat. Contextul crizei și linia de atac a PSD Criza politică a început în mai, după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament în urma votului la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În prezent, executivul funcționează în regim de interimat. În același mesaj, Manda afirmă că România se află „în pragul unei noi crize în sănătate” și că sunt afectați „tocmai cei care au cea mai mare nevoie ca statul să funcționeze”, referindu-se la accesul la servicii medicale. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția PSD indică o opoziție față de varianta tehnocrată și o presiune pentru un guvern cu susținere parlamentară. Materialul nu oferă un calendar al negocierilor sau o soluție agreată între partide, dar evidențiază că disputa privind formula de guvernare rămâne un obstacol în ieșirea din interimat. [...]
Nicușor Dan își construiește mesajul public pe o linie de „echilibru” între critică și recunoașterea progresului , încercând să delimiteze explicit trei tipuri de discurs pe care le consideră nocive în spațiul public: instrumentalizarea religiei, defetismul și „naționalismul găunos”, potrivit Adevărul . Într-un interviu la Euronews, președintele a spus că nu s-a referit la persoane anume, ci la „categorii de oameni”. Pentru „farisei”, Nicușor Dan a descris profilul celor care folosesc oportunist religia și sentimentul religios „ca să parvină”, insistând că fenomenul este ușor de recunoscut prin contrast cu „smerenia” asociată doctrinei creștine. Defetismul, „nociv” chiar și fără rea intenție Pe tema defetismului, șeful statului a nuanțat că nu îl vede neapărat ca rezultat al unei intenții rele, dar îl consideră dăunător pentru că distorsionează evaluarea societății și a administrației. În același timp, a enumerat problemele pe care spune că trebuie recunoscute „cu obiectivitate”: corupție, instituții care nu funcționează, nemulțumiri ale cetățenilor față de administrația publică și dificultăți în justiție. În contrapondere, președintele a invocat o serie de argumente pe care le consideră dovezi de progres, inclusiv pe zona economică și de investiții publice: „dezvoltare economică impresionantă” în ultimii 20 de ani, inclusiv percepută de diplomați străini care au mai fost în România; absorbție de 99% pe exercițiul „clasic” de fonduri europene; absorbție de 92% pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , despre care a spus că „putea să fie 99%”, dar că 92% „nu e 60%”; construirea „a niște sute de kilometri de autostradă”. „Demagogii” și critica „naționalismului găunos” Pentru categoria „demagogilor”, Nicușor Dan a spus că s-a referit la „naționalismul ăsta găunos”, pe care l-a descris ca pe un discurs ce susține că „noi suntem grozavi”, dar „alții nu ne lasă”. El a argumentat că mândria identitară trebuie dublată de muncă și rezultate măsurabile și a criticat ideea unui „monopol al iubirii de țară” revendicat de cei „mai zgomotoși”. Contextul: mesajul către tinerii ortodocși și apelul la dialog Explicațiile vin după un discurs susținut marți, 1 septembrie, la întâlnirea internațională a tinerilor ortodocși, unde președintele i-a îndemnat pe participanți să își exprime public valorile „ferm, dar simplu și decent” și a avertizat că spațiul public este ocupat de „farisei”, „defetiști” și „demagogi”. În același discurs, Nicușor Dan a abordat și tema divizării societății, făcând apel la dialog și la capacitatea de a asculta opiniile celorlalți. [...]
Vasile Blaga cere accelerarea desemnării premierului pentru a limita efectele incertitudinii politice , avertizând că prelungirea blocajului „nu face bine țării” și lovește inclusiv în partide, potrivit news.ro . Senatorul PNL a declarat la Parlament că președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan ar fi propus o variantă de „guvern tehnocrat”, descrisă și ca „guvern de tranziție”, despre care Blaga spune că ar fi putut strânge un acord între partide pentru „deblocarea situației”. În acest context, el a cerut ca președintele să decidă rapid și să nominalizeze „cât mai repede” un candidat pentru funcția de premier, menționând că „partidele își cam știu poziția”. Presiune pentru o decizie rapidă: guvern sau anticipate Blaga a susținut că, în actualul context, „orice e posibil”, inclusiv formarea unui guvern sau declanșarea de alegeri anticipate. Mesajul său central a fost că incertitudinea prelungită are costuri politice și sociale și riscă să erodeze răbdarea publicului. „Domnul preşedinte trebuie să se hotărască, trebuie să nominalizeze cât mai repede un candidat pentru funcţia de premier.” „Nu este bine pentru țară” și efecte politice pentru PNL Senatorul liberal a spus că situația „nu face bine țării” și, implicit, nici PNL. El a invocat și o reținere a liberalilor de a oferi „necondiționat” puterea PSD, argumentând că eforturile din ultimul an și costurile suportate de populație ar putea fi irosite rapid. „În primul rând, pentru ţară nu este bine. Şi dacă nu este bine pentru ţară, nu este bine nici pentru PNL.” În același timp, Blaga a afirmat că „toată lumea scade în sondaje, în afară de un partid din Parlament”, fără a-l numi. PNL respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan Blaga a respins ideea că PNL ar susține suspendarea președintelui Nicușor Dan, afirmând că o astfel de discuție nu a existat în partid și calificând aceste scenarii drept „șopârle” (aluzie la zvonuri sau piste lansate în spațiul public). „Doamne fereşte, nu a avut nicio astfel de discuţie în Partidul Naţional Liberal şi cred că astea sunt şopârle, ca să folosesc un termen.” El a adăugat că există nemulțumiri, dar a reiterat că își dorește o desemnare „azi, mâine, poimâine”, înainte ca președintele să plece la New York, fără ca materialul să detalieze agenda sau data deplasării. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , iar presiunea politică se mută pe calendarul deciziilor bugetare și pe costul finanțării statului, potrivit G4Media . Raluca Turcan , președinta PNL Sibiu și fost ministru, îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un candidat la funcția de prim-ministru, după „patru luni de provizorat”. Turcan susține că prelungirea situației de interimat „începe să coste”, în condițiile în care un guvern demis are atribuții limitate. Ea afirmă că România are nevoie de decizii rapide, nu de „calcule politice”, și leagă blocajul de riscuri directe pentru finanțarea economiei. Miza imediată: buget, PNRR și costul împrumuturilor În mesajul citat, Raluca Turcan enumeră o serie de urgențe care, în opinia sa, nu mai pot fi amânate: rectificarea bugetară, inclusiv pentru „domenii esențiale precum sănătatea și transporturile”; pregătirea bugetului pentru 2027; închiderea procedurilor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); continuarea reducerii cheltuielilor statului, pentru menținerea „traiectoriei de stabilitate bugetară”. Pe componenta de finanțare, Turcan avertizează că „fiecare zi de incertitudine politică” poate însemna împrumuturi mai scumpe, scăderea încrederii investitorilor și presiune suplimentară asupra ratingului de țară. Presiune pe Cotroceni: desemnarea premierului înaintea negocierii majorității Turcan argumentează că majoritățile parlamentare ar trebui construite după desemnarea premierului, iar rolul celui desemnat este să negocieze sprijinul necesar pentru învestirea unui guvern. În același timp, ea reia linia politică a PNL privind PSD: „PNL a spus clar ce nu va face: nu vom vota un guvern cu PSD.” Ca alternativă, Turcan spune că PNL ar fi dispus să discute „inclusiv un guvern cu adevărat tehnocrat”, format din „profesioniști independenți”, cu un mandat limitat la rezolvarea urgențelor și continuarea redresării. Contextul invocat: bilanțul „Guvernului Bolojan” și limitele interimatului În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că „Guvernul Bolojan a livrat: reforme, PNRR, stabilizare economică și recâștigarea încrederii internaționale”, dar insistă că un guvern demis nu poate funcționa pe termen lung din cauza atribuțiilor restrânse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul consultărilor sau o posibilă propunere de premier, rămâne neclar când ar urma președintele să facă desemnarea și ce majoritate ar putea fi conturată în Parlament. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că scenariul alegerilor anticipate nu mai poate fi exclus , iar prelungirea crizei politice ar putea aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică, potrivit news.ro . Șeful statului spune că nu își dorește în niciun chip anticipate, tocmai din cauza efectelor pe care le-ar avea un calendar electoral prelungit asupra stabilității și a economiei. Într-o intervenție la Euronews, Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar rezolva rapid blocajul guvernamental, pentru că nu înseamnă instalarea unui guvern „peste o săptămână”, ci declanșarea unui calendar electoral care „probabil se duce” în jurul Anului Nou. În acest interval, ar urma o intensificare a confruntării politice și o perioadă de așteptare care, în viziunea sa, apasă asupra economiei. „Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral, care probabil se duce sau puţin înainte sau puţin după Anul nou. Înseamnă o concentrare şi mai mare de atacuri între partide până atunci şi o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” Miza imediată: formarea unui guvern cu majoritate în Parlament Întrebat dacă anticipate pot deveni probabile după un nou eșec al unui premier în Parlament, președintele a spus că încearcă să identifice „o variantă de guvern” care să treacă de votul Parlamentului. El a susținut că aceasta ar fi și așteptarea publicului: o soluție care are „cele mai multe șanse” să obțină sprijinul necesar. Nicușor Dan a mai afirmat că urmărește aritmetica parlamentară și că știe „pe de rost” numărul de parlamentari ai fiecărui partid sau grup format, precum și variantele prin care s-ar putea ajunge la pragul de 233 de voturi necesare. De ce contează pentru economie Mesajul central al președintelui este că prelungirea incertitudinii politice, în paralel cu o campanie electorală pentru anticipate, riscă să blocheze decizii și să amplifice tensiunile dintre partide, cu efecte negative asupra economiei. În acest context, el insistă pe o soluție parlamentară pentru formarea guvernului, ca alternativă la intrarea într-un nou ciclu electoral. [...]
USR și PNL vor o comisie de anchetă care poate duce la reguli mai stricte privind finanțarea călătoriilor ale demnitarilor și magistraților, după apariția unor informații despre zboruri private și vacanțe de lux către Mykonos și Nisa; solicitarea a fost transmisă conducerii Camerei Deputaților, potrivit G4Media . Inițiativa vizează înființarea Comisiei parlamentare de anchetă „Mykonos-Nordis”, cu mandat să investigheze atât „zborurile Nordis”, cât și „zborurile de lux recente” către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat, între alții, judecătorul CCR Cristian Deliorga , politicieni, președintele Tribunalului Constanța, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și un om de afaceri condamnat pentru constituirea de grup infracțional organizat. În declarația citată de publicație, lidera grupului USR din Camera Deputaților , Diana Stoica, susține că demersul urmărește lămurirea finanțării acestor deplasări și a posibilelor conflicte de interese, inclusiv în raport cu actul de justiție. „Este nevoie să aflăm cu toții adevărul. Cine a suportat cheltuielile deplasărilor? Care au fost interesele care au stat la baza acoperirii acestor costuri? Cât de imparțial mai este judecat un inculpat care merge în vacanță cu cel care îl judecă? Toate aceste întrebări trebuie să-și primească răspuns public, în Parlament.” Ce ar trebui să verifice comisia Conform solicitării prezentate, comisia ar urma să stabilească, între altele: împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis; criteriile de selecție a participanților; costurile totale, defalcate pe transport, cazare, mese, transferuri și alte activități; identitatea celor care au acoperit aceste costuri. Miza de reglementare: finanțarea călătoriilor și obligațiile de integritate Un punct central al mandatului ar fi evaluarea eventualelor „lacune legislative și instituționale” privind finanțarea călătoriilor, declararea beneficiilor, prevenirea conflictelor de interese și verificarea respectării obligațiilor de integritate. În funcție de concluzii, comisia ar urma să formuleze recomandări pentru completarea legislației. Demersul se anunță și ca o confruntare politică în Parlament: USR anticipează opoziție din partea PSD și AUR, însă nu sunt oferite, în materialul citat, detalii despre calendarul de vot sau despre șansele concrete de înființare a comisiei. [...]
