Știri
Știri din categoria Politică

Critica tăierilor bugetare și a instabilității politice pune presiune pe agenda economică a Cotroceniului. Într-un interviu acordat HotNews, Vlad Alexandrescu, președintele Grupului pentru Dialog Social, susține că „Guvernul Ilie Bolojan a căzut prea târziu” și că PSD „a avut dreptate” să provoace căderea Executivului, pe fondul efectelor sociale ale politicilor de austeritate și al riscului ca disputele dintre partidele pro-europene să alimenteze creșterea suveraniștilor.
Alexandrescu argumentează că direcția fostului guvern a fost „din start greșită” și invocă deteriorarea nivelului de trai: „oamenii sunt mai săraci”, „birurile sunt mai mari”, „totul s-a scumpit”. În aceeași logică, el leagă decizia PSD de presiunea propriului electorat, descriind prăbușirea guvernului drept „o acțiune politică” care a reflectat nemulțumirea publică, nu doar voința conducerii partidului.
În interviu, liderul GDS enumeră efecte pe care le pune pe seama „guvernării Bolojan”, insistând că statul nu poate fi administrat „ca o firmă”, deoarece are obligații față de categorii vulnerabile și față de servicii publice. Printre exemplele menționate:
„România nu poate fi condusă ca o firmă.”
Alexandrescu plasează conflictul dintre partidele pro-europene în centrul riscului de radicalizare, afirmând că suveraniștii cresc „prin dezamăgirea pe care celelalte partide o provoacă în fiecare zi”. În acest context, el susține că nevoia de „predictibilitate” este comună atât companiilor, cât și cetățenilor, iar escaladarea atacurilor personale între partide favorizează formațiunile radicale fără ca acestea „să facă nimic”.
Pe tema formării unei majorități, el amintește și un punct de drept constituțional: mandatul parlamentarului „nu poate fi imperativ”, deci nu poate fi dictat formal de conducerea partidului, chiar dacă partidele pot avea reguli interne și sancțiuni politice.
În privința președintelui Nicușor Dan, Alexandrescu spune că se aștepta la un rol mai pronunțat de „educator” și la delimitări mai ferme față de „deriva legionară”, pe care o consideră un risc major în spațiul public. Totodată, el critică o focalizare pe care o vede prea îngustă în ultima perioadă, concentrată pe „guvernare pro-occidentală” și „sustenabilitate economică”, în detrimentul unor teme precum integritatea, profesionalismul și doctrinele de politici publice.
În ansamblu, mesajul său este că instabilitatea politică și politicile de tăieri cu efect social pot eroda încrederea și pot împinge electoratul către opțiuni radicale, într-un moment în care mediul economic are nevoie de guvernare stabilă și direcții coerente.
Recomandate

România condiționează „pacea durabilă” din Ucraina de securitatea la Marea Neagră , poziție pe care președintele Nicușor Dan o va susține joi, la Berlin, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru București este ca un eventual acord să nu lase regiunea expusă și să nu permită Rusiei pârghii asupra deciziilor de securitate ale statelor din zonă. Reuniunea are loc la invitația cancelarului german Friedrich Merz , iar Administrația Prezidențială arată că șeful statului va argumenta că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, în special ale țărilor de pe Flancul Estic al NATO, precum România. Ce cere România în negocierile pentru pace Conform poziției prezentate de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va susține la Berlin trei idei principale: un acord de pace „solid” trebuie să consolideze securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre; o pace durabilă în Ucraina presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”; Rusiei „nu i se poate permite” să aibă influență asupra deciziilor de securitate și de politică externă ale țărilor din regiune. Context: ce este Coaliția de Voință Coaliția de Voință (Coalition of the Willing) reunește state care s-au angajat să ofere sprijin consolidat Ucrainei și să contribuie la negocierile de pace. Inițiativa include și discuții despre garanții de securitate pentru Ucraina, astfel încât un eventual acord să fie durabil și să reducă riscul unei noi agresiuni. Inițiativa este condusă de Regatul Unit și Franța și a fost lansată în martie 2025. [...]

Decizia din Monitorul Oficial care îi dă lui Marian Neacșu control pe avize bugetare și coordonare pe ministere-cheie mută centrul de greutate al Guvernului , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre cine gestionează, în practică, prioritățile cu impact financiar și administrativ, potrivit News . Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) susține că, prin atribuțiile delegate vicepremierului PSD, premierul Luca Niculescu devine „prim-ministrul României cu cea mai mică influență asupra propriului Guvern de la Revoluție încoace”. Mureșan afirmă că „Sorin Grindeanu este prim-ministrul de facto al României”, în condițiile în care PSD ar controla „tot Guvernul”, iar vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții extinse asupra aparatului guvernamental și a unor ministere pe care liberalul le numește „cheie”. Ce prevede decizia: filtru pe actele cu impact bugetar și coordonare funcțională Publicația notează că miercuri a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie semnată de premierul Luca Niculescu privind stabilirea atribuțiilor lui Marian Neacșu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne). Documentul îi dă lui Neacșu, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”, rolul de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de o listă amplă de ministere, între care: Transporturi și Infrastructură Finanțe Afaceri Externe Justiție Apărare Națională Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Energie Agricultură și Dezvoltare Rurală Mediu, Ape și Păduri Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Investiții și Proiecte Europene Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Sănătate Educație și Cercetare Cultură În plus, decizia stabilește că Neacșu „asigură coordonarea funcțională” pentru mai multe ministere și structuri, inclusiv Transporturi, Justiție, Apărare, Economie, Agricultură, Mediu, Dezvoltare, Investiții și Proiecte Europene, Muncă, Sănătate și ministerul delegat pentru învățământ preuniversitar. Documentul mai prevede că vicepremierul „coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și că are obligația de a informa permanent prim-ministrul despre aplicarea prevederilor. Totodată, este abrogată o decizie anterioară din 2025 privind atribuțiile lui Marian Neacșu. Miza politică invocată de PNL: cine are puterea reală în executiv În interpretarea eurodeputatului PNL, această arhitectură de atribuții arată că PSD își consolidează controlul asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv asupra celor cu impact bugetar, iar premierul ar rămâne fără „putere reală”. „Un premier lipsit de putere nu va putea reprezenta credibil România în Europa în aceste momente importante, cu un război la graniță, provocări economice și negocieri decisive privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.” Mureșan mai spune că Luca Niculescu ar fi „un prim-ministru fără sprijinul unui partid propriu”, iar Sorin Grindeanu ar conduce „informal” Guvernul și ar anunța „cele mai importante decizii”. În materialul citat nu apar reacții ale premierului Luca Niculescu, ale lui Marian Neacșu sau ale PSD la acuzațiile formulate de eurodeputatul PNL. [...]

Ilie Bolojan contestă „gaura din buget” invocată de PSD și susține că nu au existat facturi întârziate la plată în mod premeditat , într-un mesaj care mută disputa politică în zona credibilității datelor fiscale și a continuității investițiilor publice, potrivit Digi24 . Președintele PNL a afirmat, marți seară, că PSD este obișnuit să „rostogolească” promisiunile și să le amâne, „în speranța că vor fi uitate”, avertizând că o astfel de abordare poate genera un „vot penalizator puternic”. Declarațiile au fost făcute la Digi24, în contextul discuțiilor despre măsuri guvernamentale și tensiunile dintre partide. Disputa pe „gaura din buget” și facturile neplătite Întrebat despre „gaura din buget” reclamată de PSD, Bolojan a numit tema „prima fumigenă a guvernării – greaua moștenire” și a susținut că, „în termeni reali”, nu au existat facturi întârziate la plată în mod deliberat. El a dat ca exemplu situația de la Ministerul Dezvoltării, unde ar fi existat facturi neplătite dintr-un motiv procedural: după demiterea guvernului, nu s-a mai putut face rectificarea bugetară pentru a muta fonduri între capitole. În acest context, Bolojan a menționat suma de 1,4 miliarde blocată la un capitol bugetar, în timp ce în altul existau facturi emise și neplătite. Totodată, liderul PNL a susținut că guvernul pe care l-a condus „a încheiat PNRR ”, a avut „un record de investiții” și a lăsat „o traiectorie fiscală” care ar duce către „ținta de deficit”. Semnal către mediul economic: listarea companiilor de stat Bolojan a criticat PSD și pe tema listării unor pachete din companiile de stat (listarea înseamnă vânzarea de acțiuni pe bursă), acuzând o schimbare de poziție: după ce ar fi atacat anterior intenția de listare, actualul guvern PSD ar fi anunțat că vede o soluție în această direcție. Ce spune PNL despre măsurile guvernului În același timp, Bolojan a afirmat că PNL nu va bloca inițiativele guvernului dacă acestea sunt „lucruri bune”, argumentând că important este efectul măsurilor, nu cine le propune. O parte dintre declarațiile sale sunt redate și de Agerpres, fără elemente suplimentare față de pasajele citate de Digi24 în materialul publicat. [...]

Planul PSD de comasare a comunelor mici riscă să redeseneze harta politică locală , cu pierderi estimate chiar pentru partidul care îl promovează, pe fondul unei revolte interne și al opoziției din partea altor formațiuni, potrivit Mediafax . Reforma administrativă pe care PSD vrea s-o încheie până în martie 2027 este comparată de presa maghiară cu o schimbare pe care Franța nu a reușit să o facă în 200 de ani. Miezul proiectului este comasarea comunelor mici, iar publicația maghiară Maszol avertizează că această măsură ar putea costa PSD „mai mult decât pe oricine altcineva”. Conform unor estimări din surse politice citate în articol, PSD ar putea pierde aproximativ 230 de primării din cele circa 400 de localități vizate, în timp ce PNL ar pierde în jur de 150. Tensiuni în PSD și miza controlului local În interiorul PSD, proiectul a generat contestare, iar Paul Stănescu , liderul PSD Olt, este indicat printre adversari. O temere invocată de liderii locali este că activiștii rămași fără funcții ar putea migra „în masă” către AUR. În același context, deputatul Lucian Morar a anunțat că pleacă din PSD, după ce Dragoș Benea ar fi propus ca Maramureșul să intre într-o regiune condusă de la Cluj, împreună cu Bistrița-Năsăud și Sălaj. „Nu voi fi niciodată de acord cu desființarea administrativă a județului Maramureș” Sorin Grindeanu susține că reforma este necesară pentru reducerea cheltuielilor. Potrivit informațiilor din presă citate de Mediafax, într-o ședință a conducerii PSD ar fi existat și un atac la adresa UDMR, pe tema unor „reguli” diferite. Cum ar urma să fie adoptată reforma și ce contestă opoziția Planul ar putea viza localități de până la 5.000 de locuitori și ar exclude referendumurile locale. În lipsa unei majorități parlamentare, PSD ar urmări adoptarea proiectului prin asumarea răspunderii , procedură care permite trecerea rapidă a unui pachet legislativ, dar expune Guvernul la o moțiune de cenzură. Reacțiile politice prezentate în articol includ: Kelemen Hunor (UDMR): cere ca orice comasare să fie decisă doar prin referendum local; Gheorghe Falcă (PNL): acuză PSD că vrea să devină „partid-stat” și se opune asumării răspunderii; Vladimir Petruț, primarul liberal din Cavnic: a vorbit inițial despre un referendum pentru „independența Maramureșului”, apoi a renunțat, invocând inclusiv temerea legată de schimbarea domiciliului administrativ; Emil Boc: ar accepta varianta cu 15 județe și a amintit de un plan din 2011 cu 8 regiuni; Dominic Fritz: a numit proiectul PSD o „bâlbâială” și un „teatru”. „Lecția Franței” și întrebarea termenului din 2027 Economistul Victor Giosan, fost consilier de stat în Cancelaria premierului Ilie Bolojan, afirmă că astfel de reforme au eșuat în multe țări și dă exemplul Franței. „Franța, de exemplu, nu a reușit deloc în ultimii 200 de ani să facă această reformă” În locul comasărilor, francezii ar fi ales cooperarea între comune. Giosan spune că nu înțelege termenul din martie 2027 și apreciază că PSD ar încerca, prin acest subiect, să ajungă la alegători PNL și USR, pentru care tema este populară. [...]

AUR scade sub 35%, iar PSD recuperează teren după instalarea noului Guvern , potrivit datelor din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research prezentate de Digi24 . Mișcarea schimbă raportul de forțe din opoziție și sugerează un efect politic imediat al încheierii crizei guvernamentale asupra intenției de vot. În scenariul principal al sondajului (raportat la respondenții care au indicat un partid din listă, indiferent dacă spun că merg sigur la vot), AUR este creditat cu 34,6%, în scădere față de 39,7% în septembrie 2026. În același timp, PSD urcă la 24,6% (de la 18,7% în septembrie), iar PNL și USR sunt la 15,1%, respectiv 11,9%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de bază Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă (72% din eșantion), distribuția este: AUR: 34,6% PSD: 24,6% PNL: 15,1% USR: 11,9% UDMR: 3,9% SENS: 3% SOS România: 2,1% POT: 1,8% Independent: 1,6% Alt partid: 1,3% În varianta restrânsă la cei care declară că ar merge „sigur” la vot (48,6% din eșantion), AUR rămâne pe primul loc cu 34,1%, urmat de PSD (21,2%), PNL (16,4%) și USR (14,7%). Restul formațiunilor rămân sub praguri mici: UDMR 4,5%, SENS 3,6%, SOS România 1,9%, POT 1,4%, independent 1,2% și alt partid 1,0%. Scenariul unei alianțe PNL–USR: competiție strânsă pentru locul doi Sondajul testează și un scenariu ipotetic de alianță între PNL, USR și alte formațiuni. În acest caz, raportat la cei care au exprimat o opțiune (76,9% din eșantion), AUR ar avea 35,7%, alianța PNL–USR 28,2%, iar PSD 23%. Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care spun că ar merge sigur la vot (51,3% din eșantion), AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, iar PSD la 20,9%. Explicația INSCOP: efectul „primei luni” la guvernare și transferuri de vot Remus Ștefureac , director INSCOP Research, pune scăderea AUR și creșterea PSD în legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern, arătând că AUR pierde „pentru prima dată în ultimele 18 luni” aproximativ 5 puncte procentuale, iar PSD ar recupera o parte dintre votanții pierduți anterior în favoarea AUR. „Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.” În același comentariu, Ștefureac notează că intenția de vot pentru o alianță PNL–USR, testată „în premieră” în acest barometru, indică un potențial ridicat, care ar putea stimula și „formule de coagulare alternative” în opoziție. Metodologie Sondajul Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (metodă mixed-mode secvențial CATI–CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

PSD ridică miza reformei administrative până la riscul ruperii coaliției , după ce UDMR a avertizat că va „reacționa dur” dacă reorganizarea administrativ-teritorială afectează drepturile comunității maghiare, potrivit Digi24 . Într-o ședință internă a PSD, președintele partidului, Sorin Grindeanu , le-ar fi transmis colegilor că reforma administrativă „se aplică în întreaga țară”, nu doar în localitățile românești, și că „nu pot fi două reguli”, „în care unii să fie speciali”, conform surselor citate de publicație. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre comasare în cadrul reformei. Grindeanu ar fi insistat că trebuie respectate „toate principiile și drepturile minorităților”, însă regulile trebuie să fie aceleași „și la Olt și la Botoșani și la Harghita și Covasna”. Totodată, liderul PSD ar fi spus că UDMR poate depune chiar o moțiune și că „ar fi o onoare să pice Guvernul, pentru că unii nu au vrut să facă cea mai importantă reformă din istoria României”, potrivit acelorași surse. Avertismentul UDMR și condiția referendumurilor Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a declarat despre reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD că, dacă aceasta „nu simplifică administrația” și „lezează drepturile” comunităților maghiare, atunci este „o reformă proastă” și formațiunea va lua măsuri „cu toate mijloacele de care dispune”. În plus, UDMR susține în continuare ca fuziunea să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. Mesajul PSD: presiune politică și cost electoral invocat În aceeași ședință, europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul partidului pentru reforma administrativă, a vorbit despre „pozițiile abrupte ale UDMR” și a avertizat, potrivit sursei, că dacă PSD ajunge să „ceară voie de la UDMR” pentru reformă, „atunci AUR va ajunge la 60%”. Miza imediată este una de stabilitate guvernamentală: schimbul de poziții arată că reforma administrativă riscă să devină un punct de ruptură în coaliție, în condițiile în care UDMR leagă sprijinul de garanții privind drepturile minorităților și de organizarea de referendumuri la nivel local. [...]