Vlad Alexandrescu (Grupul pentru Dialog Social) critică tăierile din guvernarea Ilie Bolojan și spune că PSD a avut dreptate să provoace căderea Executivului - invocă scumpiri, taxe mai mari și reducerea unor servicii publice

Critica tăierilor bugetare și a instabilității politice pune presiune pe agenda economică a Cotroceniului. Într-un interviu acordat HotNews , Vlad Alexandrescu , președintele Grupului pentru Dialog Social, susține că „Guvernul Ilie Bolojan a căzut prea târziu” și că PSD „a avut dreptate” să provoace căderea Executivului, pe fondul efectelor sociale ale politicilor de austeritate și al riscului ca disputele dintre partidele pro-europene să alimenteze creșterea suveraniștilor. Alexandrescu argumentează că direcția fostului guvern a fost „din start greșită” și invocă deteriorarea nivelului de trai: „oamenii sunt mai săraci”, „birurile sunt mai mari”, „totul s-a scumpit”. În aceeași logică, el leagă decizia PSD de presiunea propriului electorat, descriind prăbușirea guvernului drept „o acțiune politică” care a reflectat nemulțumirea publică, nu doar voința conducerii partidului. Ce reproșează fostului guvern: tăieri cu impact direct în servicii și sprijin social În interviu, liderul GDS enumeră efecte pe care le pune pe seama „guvernării Bolojan”, insistând că statul nu poate fi administrat „ca o firmă”, deoarece are obligații față de categorii vulnerabile și față de servicii publice. Printre exemplele menționate: reducerea burselor elevilor și studenților („cam o treime” ar fi dispărut, potrivit lui); micșorarea ajutoarelor pentru persoanele cu dizabilități; diminuarea unor servicii publice; reorganizări în salvamont, despre care spune că au redus numărul de salvatori și au dus la comasări și concedieri. „România nu poate fi condusă ca o firmă.” Miza politică: majoritate stabilă și „predictibilitate” pentru firme și populație Alexandrescu plasează conflictul dintre partidele pro-europene în centrul riscului de radicalizare, afirmând că suveraniștii cresc „prin dezamăgirea pe care celelalte partide o provoacă în fiecare zi”. În acest context, el susține că nevoia de „predictibilitate” este comună atât companiilor, cât și cetățenilor, iar escaladarea atacurilor personale între partide favorizează formațiunile radicale fără ca acestea „să facă nimic”. Pe tema formării unei majorități, el amintește și un punct de drept constituțional: mandatul parlamentarului „nu poate fi imperativ”, deci nu poate fi dictat formal de conducerea partidului, chiar dacă partidele pot avea reguli interne și sancțiuni politice. Evaluarea lui Nicușor Dan : mai mult decât „sustenabilitate economică” În privința președintelui Nicușor Dan, Alexandrescu spune că se aștepta la un rol mai pronunțat de „educator” și la delimitări mai ferme față de „deriva legionară”, pe care o consideră un risc major în spațiul public. Totodată, el critică o focalizare pe care o vede prea îngustă în ultima perioadă, concentrată pe „guvernare pro-occidentală” și „sustenabilitate economică”, în detrimentul unor teme precum integritatea, profesionalismul și doctrinele de politici publice. În ansamblu, mesajul său este că instabilitatea politică și politicile de tăieri cu efect social pot eroda încrederea și pot împinge electoratul către opțiuni radicale, într-un moment în care mediul economic are nevoie de guvernare stabilă și direcții coerente. [...]