Știri
Știri din categoria Politică

Planul PSD de comasare a comunelor mici riscă să redeseneze harta politică locală, cu pierderi estimate chiar pentru partidul care îl promovează, pe fondul unei revolte interne și al opoziției din partea altor formațiuni, potrivit Mediafax. Reforma administrativă pe care PSD vrea s-o încheie până în martie 2027 este comparată de presa maghiară cu o schimbare pe care Franța nu a reușit să o facă în 200 de ani.
Miezul proiectului este comasarea comunelor mici, iar publicația maghiară Maszol avertizează că această măsură ar putea costa PSD „mai mult decât pe oricine altcineva”. Conform unor estimări din surse politice citate în articol, PSD ar putea pierde aproximativ 230 de primării din cele circa 400 de localități vizate, în timp ce PNL ar pierde în jur de 150.
În interiorul PSD, proiectul a generat contestare, iar Paul Stănescu, liderul PSD Olt, este indicat printre adversari. O temere invocată de liderii locali este că activiștii rămași fără funcții ar putea migra „în masă” către AUR.
În același context, deputatul Lucian Morar a anunțat că pleacă din PSD, după ce Dragoș Benea ar fi propus ca Maramureșul să intre într-o regiune condusă de la Cluj, împreună cu Bistrița-Năsăud și Sălaj.
„Nu voi fi niciodată de acord cu desființarea administrativă a județului Maramureș”
Sorin Grindeanu susține că reforma este necesară pentru reducerea cheltuielilor. Potrivit informațiilor din presă citate de Mediafax, într-o ședință a conducerii PSD ar fi existat și un atac la adresa UDMR, pe tema unor „reguli” diferite.
Planul ar putea viza localități de până la 5.000 de locuitori și ar exclude referendumurile locale. În lipsa unei majorități parlamentare, PSD ar urmări adoptarea proiectului prin asumarea răspunderii, procedură care permite trecerea rapidă a unui pachet legislativ, dar expune Guvernul la o moțiune de cenzură.
Reacțiile politice prezentate în articol includ:
Economistul Victor Giosan, fost consilier de stat în Cancelaria premierului Ilie Bolojan, afirmă că astfel de reforme au eșuat în multe țări și dă exemplul Franței.
„Franța, de exemplu, nu a reușit deloc în ultimii 200 de ani să facă această reformă”
În locul comasărilor, francezii ar fi ales cooperarea între comune. Giosan spune că nu înțelege termenul din martie 2027 și apreciază că PSD ar încerca, prin acest subiect, să ajungă la alegători PNL și USR, pentru care tema este populară.
Recomandate

Robert Negoiță spune că reforma administrativă ar putea depinde de o condiționare politică și susține că președintele Nicușor Dan ar fi fost cel care a „împins” PSD să își asume reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care PSD lucrează la un proiect de reformă cu potențiale efecte directe asupra funcționării administrației locale. Negoiță afirmă că nu crede că președintele „i-a obligat” pe social-democrați, dar că „i-a condiționat”, fără să ofere detalii despre natura acestei condiționări. În același timp, edilul Sectorului 3 spune că susține proiectul PSD, chiar dacă există nemulțumiri inclusiv în rândul unor primari social-democrați. Miza: reorganizarea administrativă și costurile de funcționare ale administrației locale Primarul Sectorului 3 pledează pentru implementarea reformei și descrie România drept „cea mai nereformată țară din Europa” din acest punct de vedere. El se declară optimist că reforma poate fi dusă la capăt chiar și în scenariul în care ar fi nevoie de modificarea Constituției, conform aceleiași surse. Interviul integral urmează să fie difuzat duminică, de la ora 14:00, la Digi24. Ce variantă preferă Negoiță și ce criterii invocă În discuția despre cum ar trebui făcută reforma, Negoiță spune că simplul prag de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu. În opinia sa, ar trebui luate în calcul și: suprafața localităților; distanțele dintre localități, inclusiv situații de izolare (de exemplu, sate de munte); criterii „clare și transparente”, cu posibilitatea unor excepții motivate. În interiorul PSD sunt discutate două opțiuni, iar Negoiță spune că ar alege varianta comasării voluntare a localităților mici, propusă de ministrul Dezvoltării, în detrimentul comasării obligatorii pe praguri de populație (comune sub 3.000 de locuitori și orașe sub 10.000), variantă asociată în spațiul public cu Dragoș Benea. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul PSD este încă în faza de opțiuni și criterii, iar una dintre necunoscute rămâne dacă reorganizarea va necesita sau nu schimbări constituționale. În paralel, declarația lui Negoiță mută o parte din discuție în zona de negociere politică la vârf, însă fără elemente verificabile despre „condiționarea” invocată. [...]

AUR scade sub 35%, iar PSD recuperează teren după instalarea noului Guvern , potrivit datelor din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research prezentate de Digi24 . Mișcarea schimbă raportul de forțe din opoziție și sugerează un efect politic imediat al încheierii crizei guvernamentale asupra intenției de vot. În scenariul principal al sondajului (raportat la respondenții care au indicat un partid din listă, indiferent dacă spun că merg sigur la vot), AUR este creditat cu 34,6%, în scădere față de 39,7% în septembrie 2026. În același timp, PSD urcă la 24,6% (de la 18,7% în septembrie), iar PNL și USR sunt la 15,1%, respectiv 11,9%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de bază Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid din listă (72% din eșantion), distribuția este: AUR: 34,6% PSD: 24,6% PNL: 15,1% USR: 11,9% UDMR: 3,9% SENS: 3% SOS România: 2,1% POT: 1,8% Independent: 1,6% Alt partid: 1,3% În varianta restrânsă la cei care declară că ar merge „sigur” la vot (48,6% din eșantion), AUR rămâne pe primul loc cu 34,1%, urmat de PSD (21,2%), PNL (16,4%) și USR (14,7%). Restul formațiunilor rămân sub praguri mici: UDMR 4,5%, SENS 3,6%, SOS România 1,9%, POT 1,4%, independent 1,2% și alt partid 1,0%. Scenariul unei alianțe PNL–USR: competiție strânsă pentru locul doi Sondajul testează și un scenariu ipotetic de alianță între PNL, USR și alte formațiuni. În acest caz, raportat la cei care au exprimat o opțiune (76,9% din eșantion), AUR ar avea 35,7%, alianța PNL–USR 28,2%, iar PSD 23%. Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care spun că ar merge sigur la vot (51,3% din eșantion), AUR ar fi la 35%, alianța PNL–USR la 32,1%, iar PSD la 20,9%. Explicația INSCOP: efectul „primei luni” la guvernare și transferuri de vot Remus Ștefureac , director INSCOP Research, pune scăderea AUR și creșterea PSD în legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern, arătând că AUR pierde „pentru prima dată în ultimele 18 luni” aproximativ 5 puncte procentuale, iar PSD ar recupera o parte dintre votanții pierduți anterior în favoarea AUR. „Creșterea PSD poate avea legătură și cu plusul de susținere pe care îl înregistrează, în prima lună, orice partid care se instalează la guvernare, mai ales după o perioadă foarte lungă de criză care a produs nemulțumiri profunde în societate.” În același comentariu, Ștefureac notează că intenția de vot pentru o alianță PNL–USR, testată „în premieră” în acest barometru, indică un potențial ridicat, care ar putea stimula și „formule de coagulare alternative” în opoziție. Metodologie Sondajul Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, pe un eșantion de 1.197 persoane (metodă mixed-mode secvențial CATI–CAWI). Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

PSD ridică miza reformei administrative până la riscul ruperii coaliției , după ce UDMR a avertizat că va „reacționa dur” dacă reorganizarea administrativ-teritorială afectează drepturile comunității maghiare, potrivit Digi24 . Într-o ședință internă a PSD, președintele partidului, Sorin Grindeanu , le-ar fi transmis colegilor că reforma administrativă „se aplică în întreaga țară”, nu doar în localitățile românești, și că „nu pot fi două reguli”, „în care unii să fie speciali”, conform surselor citate de publicație. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre comasare în cadrul reformei. Grindeanu ar fi insistat că trebuie respectate „toate principiile și drepturile minorităților”, însă regulile trebuie să fie aceleași „și la Olt și la Botoșani și la Harghita și Covasna”. Totodată, liderul PSD ar fi spus că UDMR poate depune chiar o moțiune și că „ar fi o onoare să pice Guvernul, pentru că unii nu au vrut să facă cea mai importantă reformă din istoria României”, potrivit acelorași surse. Avertismentul UDMR și condiția referendumurilor Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a declarat despre reforma administrativ-teritorială anunțată de PSD că, dacă aceasta „nu simplifică administrația” și „lezează drepturile” comunităților maghiare, atunci este „o reformă proastă” și formațiunea va lua măsuri „cu toate mijloacele de care dispune”. În plus, UDMR susține în continuare ca fuziunea să fie decisă prin referendum în fiecare localitate afectată. Mesajul PSD: presiune politică și cost electoral invocat În aceeași ședință, europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul partidului pentru reforma administrativă, a vorbit despre „pozițiile abrupte ale UDMR” și a avertizat, potrivit sursei, că dacă PSD ajunge să „ceară voie de la UDMR” pentru reformă, „atunci AUR va ajunge la 60%”. Miza imediată este una de stabilitate guvernamentală: schimbul de poziții arată că reforma administrativă riscă să devină un punct de ruptură în coaliție, în condițiile în care UDMR leagă sprijinul de garanții privind drepturile minorităților și de organizarea de referendumuri la nivel local. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]

Excluderea șefei diplomației UE, Kaja Kallas , din echipa care negociază în numele Europei riscă să slăbească rolul instituțiilor comunitare în discuțiile de pace pentru Ucraina , într-un moment în care statele membre cer „o singură voce” și un mandat comun, potrivit Politico . Kallas încearcă să-și contureze un rol în negocierile intermediate de SUA între Rusia și Ucraina, invocând tratatele UE care o plasează în poziția de principal responsabil pentru politica externă a blocului. Ea a spus că este pregătită să facă „și acest job” al negocierii și a insistat că, în UE, „statul de drept” înseamnă respectarea tratatelor. Decizia politică luată la nivelul liderilor UE a mers însă în altă direcție. Președintele Consiliului European , António Costa, a anunțat la Dublin că echipa de negociere va include consilieri de securitate națională din Franța, Germania, Polonia, Italia și Regatul Unit, plus reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului. Kallas nu a fost inclusă. Statele membre cer mandat și proceduri, nu „27 de microfoane” Nemulțumirea față de formula aleasă a fost exprimată public de miniștrii de externe ai Spaniei și Lituaniei. Ministrul lituanian Kęstutis Budrys a rezumat miza instituțională: „Europa are nevoie de o singură voce. Nu putem vorbi cu 27 de microfoane.” În acest context, Kallas a spus după reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles că multe capitale nu vor doar informări ulterioare („debrief”), ci implicare directă în discuții. Tot ea a indicat că miniștrii au pregătit un set de „cerințe maxime” – un document care ar stabili concesiile pe care Rusia ar trebui să le facă înainte ca negocierile să poată continua. Un oficial UE a declarat că miniștrii vor lucra în următoarele săptămâni la rafinarea acestor cerințe, pentru a redacta un mandat de negociere al Europei înaintea următoarei runde de discuții, programată la Abu Dhabi. De ce este împinsă diplomația clasică în plan secund În interiorul UE, explicațiile pentru marginalizarea lui Kallas diferă. Unii diplomați indică drept factor criticile ei la adresa administrației președintelui american Donald Trump. Alții susțin că echipa a fost gândită deliberat la nivelul consilierilor de securitate națională, care raportează direct liderilor, într-un model care se vede și în absența secretarului de stat american Marco Rubio din rundele recente. Un oficial național implicat în discuțiile cu Rusia a spus că Kallas ar fi fost „prea divizivă” pentru a fi inclusă. În schimb, doi diplomați UE au descris situația ca parte a unei tendințe mai largi: dosarele internaționale trec tot mai mult de la miniștri de externe la șefi de guvern și președinți. Tensiuni între instituțiile UE: cine controlează politica externă Politico notează că disputa privind mandatul pentru Ucraina se suprapune peste o competiție mai amplă între instituțiile UE pentru controlul politicii externe. În paralel cu dosarul ucrainean, Comisia condusă de Ursula von der Leyen ar fi preluat în mare măsură gestionarea relațiilor UE–Israel, duplicând un departament care ținea anterior de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituția din subordinea șefei diplomației UE. În plus, este menționat un demers franco-german de reformare a SEAE, inclusiv printr-o posibilă integrare mai strânsă cu Comisia, pe care unii oficiali o văd ca pe o încercare de a aduce funcția de „șef al diplomației” sub controlul executivului european. La nivelul negocierilor, argumentul celor implicați rămâne pragmatic: discuțiile se poartă între consilieri de securitate națională, nu între „grei” ai politicii externe. Ei invocă inclusiv absența ministrului rus de externe Serghei Lavrov din rundele recente. Pe fond, chiar și perspectiva includerii europenilor rămâne incertă: deși emisari americani au spus săptămâna trecută că Rusia ar fi deschisă participării Europei, Kremlinul a transmis luni că nu s-a ajuns la niciun acord în acest sens, potrivit Reuters. [...]

Emil Boc propune o reorganizare administrativă în „8 regiuni plus două județe”, o formulă gândită să reducă riscul unui blocaj politic din partea UDMR , potrivit HotNews . Primarul Clujului susține că păstrarea separată a județelor Harghita și Covasna ar putea face reforma acceptabilă pentru reprezentanții minorității maghiare. Propunerea a fost prezentată de Boc într-un interviu la Digi24 , în contextul în care tema reorganizării administrativ-teritoriale a revenit pe agenda publică. În paralel, Lia Olguța Vasilescu a avansat ideea unei reorganizări pe structura actuală a Agențiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR), care împart România în 8 regiuni. Miza: o reformă care să treacă de opoziția UDMR Boc, care amintește că a încercat fără succes o reorganizare administrativă în perioada în care era premier, argumentează că varianta „8 regiuni + 2 județe” ar rezolva punctul sensibil legat de reprezentarea comunității maghiare. „Adică 8 pe mari regiuni, plus Harghita și Covasna, pentru a putea să amenajăm și situația minorității maghiare ca să nu fie obligată să fie prinsă în structuri mai mari, unde să nu-și mai poată regăsi identitatea.” El a descris această direcție drept „o reformă dură”, dar a precizat că nu vorbește în numele PNL. UDMR a cerut ca reforma să nu fie construită pe un criteriu strict numeric și a amenințat cu moțiune de cenzură dacă legea ar fi adoptată prin asumarea răspunderii în Parlament de către Guvern. Contextul acestui conflict politic este detaliat într-un material anterior HotNews . Poziții în PSD: între modelul „15 Curți de Apel” și cele 8 regiuni ADR În PSD, europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului intern de lucru pentru reforma administrativ-teritorială, a indicat anterior drept posibil punct de plecare modelul celor 15 Curți de Apel, fără a susține că viitoarea organizare ar urma obligatoriu acest număr. În același timp, Sorin Grindeanu a criticat solicitările UDMR, insistând că regulile trebuie să fie uniforme pe întreg teritoriul țării. Ulterior, Grindeanu a declarat la Antena 3 că reforma este, deocamdată, doar la nivel de propunere și că în PSD nu a existat până acum o discuție internă pe subiect. Reorganizarea la nivel local: Boc respinge comasările „sărăcia cu sărăcia” Separat de redesenarea regiunilor/județelor, Emil Boc a comentat și ideea unificării unor localități, avertizând că în jurul municipiilor reședință de județ există comune care depind de orașe pentru servicii precum transport public, educație sau sănătate. „Acolo, o parte din aceste comune nu ar trebui să se unifice cu alte comune (...) să unești sărăcia cu sărăcia, ci să unești sărăcia cu o anumită prosperitate care e în zona urbană a municipiului reședință de județ.” În acest moment, din informațiile disponibile, discuția rămâne la nivel de propuneri politice, fără o decizie anunțată privind un model final sau un calendar de implementare. [...]