Știri
Știri din categoria Politică
Un mesaj viral al influenceriței Victoria Bonia a forțat Kremlinul să admită public existența nemulțumirii, într-un rar episod în care autoritățile ruse au reacționat la critici venite din spațiul online, potrivit Adevărul. Intervenția – neobișnuită prin profilul autoarei, cunoscută mai ales pentru conținut de lifestyle – a declanșat o succesiune de poziționări pro și contra, inclusiv din partea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Bonia, stabilită la Monaco, a publicat pe Instagram un videoclip de 18 minute în care i se adresează direct lui Vladimir Putin și susține că între lider și „oamenii obișnuiți” există „un zid înalt și gros”, acuzând oficialii de rang înalt că se tem să îi spună adevărul despre situația din țară. Ea a enumerat, între altele, restrângerea libertăților digitale, sacrificarea în masă a animalelor din Siberia, inundații mortale în Daghestan și o pată de petrol de-a lungul coastei ruse a Mării Negre.
„Oamenii se vor sătura să le fie frică. Sunt întinși ca un arc, iar într-o zi acel arc se va rupe.”
În același mesaj, influencerița a spus că îl susține în continuare pe Putin, pe care l-a numit un politician „foarte puternic”, dar a adăugat că acesta „nu [are] cunoștință despre multe lucruri”. Tema liderului „bine intenționat” indus în eroare de subordonați nu este nouă, însă cazul a atras atenția tocmai pentru că vine din partea unei figuri considerate până recent apolitice, într-un mediu în care criticile publice sunt rare și riscante.
Dmitri Peskov a respins ideea că Putin nu ar fi la curent cu problemele interne, afirmând că atribuțiile președintelui presupun gestionarea „celei mai largi game de subiecte”. Totodată, Peskov a spus că intervenția Boniei a atins „subiecte foarte sensibile” și că se lucrează la rezolvarea multora dintre ele.
Materialul descrie și un context de tensiune socială alimentat de măsuri precum închiderea internetului mobil, interzicerea de facto a aplicației Telegram și tranziția forțată la o platformă de „mesagerie națională” controlată de stat, justificate prin motive de securitate. Aceste evoluții sunt plasate pe fundalul unei „economii în suferință”, afectată de patru ani de război în Ucraina și de creșterea prețurilor; în acest cadru, Putin ar fi deplâns două luni de contracție economică și ar fi cerut explicații oficialilor pentru rezultate sub așteptări.
În plan politic, institutul de sondare VCIOM a raportat scăderea aprobării pentru Putin sub 70% pentru prima dată de la invazia pe scară largă din 2022, iar ulterior o nouă scădere, la 66,7%, potrivit textului.
După viralizarea mesajului, Bonia a postat videoclipuri în care plânge și spune că nu poate anticipa ce consecințe va avea gestul ei; ea a afirmat că „riscă totul” deoarece are afaceri în Rusia și revine frecvent în țară.
În ecou, alte două personalități feminine din media au exprimat opinii similare:
Au existat și reacții critice. Ivan Jdanov, aliat al lui Alexei Navalnîi, a sugerat că discursul ar putea fi orchestrat de Kremlin, pentru a „devia lovitura de la Putin”. Din zona pro-Kremlin, prezentatorul Vladimir Soloviov a insinuat că Bonia ar trebui investigată, iar bloggeri militari au atacat-o, inclusiv prin acuzații că ar fi folosită de „stăpânii occidentali” pentru destabilizarea Rusiei.
Analistul politic Abbas Galliamov, fost autor de discursuri pentru Putin, a comentat pentru NBC News că, intenționat sau nu, Bonia contribuie la consolidarea discursului opoziției și la acumularea unei situații „pre-revoluționare”, deși un astfel de scenariu este prezentat ca îndepărtat.
Recomandate
Jordan Bardella își leagă proiectul pentru Franța de o „rescriere” a regulilor UE și NATO , mizând pe mai multă suveranitate națională în apărare și pe „preferință europeană” în achizițiile militare, potrivit unui interviu acordat Politico . Pentru mediul de afaceri, miza este creșterea incertitudinii de reglementare și a riscului de blocaj în deciziile europene, dacă o Franță condusă de extrema dreaptă ar împinge Uniunea spre o arhitectură mai interguvernamentală (cu putere mai mare la capitale și mai mică la Bruxelles). Bardella, europarlamentar în vârstă de 30 de ani și protejat al lui Marine Le Pen, a ajuns în prim-planul cursei prezidențiale după condamnarea acesteia, în 2025, pentru deturnare de fonduri europene, condamnare care a adus o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice. Pe 7 iulie, o curte de apel urmează să decidă dacă menține condamnarea, ceea ce ar influența direct cine va fi candidatul partidului. UE „fără a distruge nimic”, dar cu putere redusă pentru Comisie În interviu, Bardella spune că partidul său nu vrea ieșirea Franței din Uniunea Europeană, ci „să schimbe totul fără a distruge nimic”, argumentând că UE ar trebui să-și schimbe modul de funcționare. În aceeași logică, el respinge ideea transferului de suveranitate în domeniul apărării către Comisia Europeană și afirmă că nu ar accepta ca aceasta să aibă puterea de a decide trimiterea de soldați francezi. Din perspectiva pieței, o astfel de poziționare sugerează o Franță mai puțin dispusă să susțină inițiativele de integrare în apărare și, mai larg, un stil de negociere mai conflictual în dosare unde Comisia are un rol central (reguli industriale, achiziții comune, condiționalități). NATO și Ucraina: ieșire din comanda integrată, dar „nu în timp de război” Bardella afirmă că nu susține ieșirea Franței din NATO, dar este în favoarea retragerii din comanda militară integrată a Alianței, pentru a recâștiga „libertate și independență” în deciziile diplomatice și militare. Totuși, el condiționează o astfel de mișcare de încheierea războiului „de la ușa Europei”, susținând că nu este momentul „să redefinești cadrul tratatelor” în plin conflict. Pe Ucraina, Bardella spune că prioritatea ar fi un armistițiu, urmat de garanții de securitate. El se opune trimiterii de trupe franceze în Ucraina, cu excepția unui scenariu în care acestea ar acționa ca forțe de menținere a păcii sub egida ONU, după un acord de încetare a focului. Industria de apărare: „cumpărați Rafale, nu F-35” Un punct cu impact economic direct este mesajul său privind achizițiile militare: Bardella pledează pentru „preferință europeană” și, în particular, pentru cumpărarea de echipamente franceze. El invocă riscul „extrateritorialității” americane — adică aplicarea unor reguli și restricții ale SUA dincolo de teritoriul lor — și susține că dependența de platforme americane ar putea oferi partenerilor transatlantici pârghii operaționale (inclusiv posibilitatea de a împiedica decolarea aeronavelor). În același timp, Bardella admite nevoi europene unde cooperarea industrială „trebuie pusă pe masă” (capabilități de lovire la distanță, supraveghere cu drone, apărare antirachetă) și critică eșecul cooperării franco-germane, inclusiv în programul FCAS (viitor avion de luptă franco-german). Relația cu SUA și Trump: aliat „mai greu de citit”, cu risc de retragere din Europa Bardella descrie SUA ca aliat care „va rămâne” aliat, dar care nu mai intenționează să „vină în salvarea Europei” în același fel. Despre Donald Trump, el spune că poziționarea este „eratică” și „instabilă”, iar al doilea mandat ar fi diferit de primul, fiind legat de o strategie de securitate care ar prefigura o revenire la doctrina Monroe (accent pe sfera de influență în emisfera vestică). În această cheie, Bardella consideră că evoluțiile de la Washington sunt „amenințătoare” pentru Europa prin riscul de dezangajare americană. Pentru Europa, mesajul central este că o eventuală conducere Bardella ar încerca să reconfigureze echilibrele UE-NATO-SUA dintr-o perspectivă suveranistă, cu efecte potențiale asupra deciziilor comune în apărare și asupra direcției politicilor industriale europene. [...]
USR își întărește linia de a nu guverna cu PSD , pe fondul tensiunilor din PNL legate de desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, potrivit HotNews . Liderul USR, Dominic Fritz , spune că această nominalizare poate împinge PNL spre o scindare, în condițiile în care în partid există deja poziții publice divergente. Fritz a declarat duminică seară, la Digi24 , că „evident că există acest risc”, invocând nemulțumirile exprimate de unii liberali față de desemnarea lui Veștea, în timp ce alții și-au arătat susținerea. În lectura sa, în PNL coexistă viziuni diferite despre colaborarea cu PSD. Fritz: PNL are „multe forțe” care caută „liniște” pentru acces la resurse În intervenția sa, liderul USR a susținut că în PNL există actori care ar prefera stabilitatea pentru a putea folosi resursele statului în interes propriu. „PNL este un partid care, doar acum doi ani, a fost în campanie pe liste comune, au susținut candidatul Crin Antonescu împreună. Deci nu este ceva nou că există și la PNL multe forțe care și-ar dori liniște, ca să poată extrage resursele statului acolo unde vor și unde trebuie.” Fritz a adăugat că speră să existe și o tabără internă care să se opună unei relații de subordonare față de PSD. „Eu am speranța că și în PNL, totuși, există o tabără suficient de puternică să-și dorească o schimbare pentru România, să nu-și dorească să fie brelocul PSD-ului.” Decizie internă în USR: rezoluție unanimă și convocarea Comitetului Politic Pe fondul acestor evoluții, Biroul Național al USR a adoptat duminică, în unanimitate, o rezoluție prin care „ia act” de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier și reafirmă că partidul nu va forma un guvern alături de PSD. Formațiunea a anunțat și convocarea unui Comitet Politic, care urmează să ia o decizie oficială privind viitorul Guvern. USR mai spune că nu a fost informat în prealabil despre nominalizare și invocă nevoia de „claritate” față de alegători, menținând poziția de a nu mai guverna cu PSD. „Un guvern care livrează rezultate pentru cetățeni nu se poate naște din trădarea propriului partid. Noi nu vom trăda speranțele și încrederea alegătorilor noștri”, a transmis USR. [...]
Atacul rusesc asupra Kievului a provocat avarii și întreruperi de curent pentru 140.000 de locuitori , după ce o rachetă a lovit direct complexul monahal Kyjiw-Pecerska Lavra, unde a izbucnit un incendiu, potrivit Bild . Pe lângă pagubele la un reper istoric, atacul a avut efecte imediate asupra infrastructurii urbane, inclusiv asupra alimentării cu energie electrică. Conform guvernatorului militar al Kievului, Tymur Tkașcenko, „există pagube serioase” pe teritoriul mănăstirii, iar imagini distribuite pe rețelele sociale arată flăcări în zona acoperișului Catedralei Adormirii Maicii Domnului din incinta complexului. În centrul orașului s-au auzit inițial aproape două duzini de explozii, presupus generate de apărarea antiaeriană, relatează un corespondent al Deutsche Presse-Agentur citat de publicație. Primarul Vitali Kliciko a spus că au existat lovituri în trei cartiere, iar 140.000 de locuitori au rămas fără electricitate după avarii la liniile de alimentare. Pagube colaterale și bilanț provizoriu Resturi provenite din drone doborâte ar fi declanșat incendii la alte case și autoturisme, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat asupra continuării atacurilor cu drone. Tkașcenko a mai indicat că un bloc înalt ar fi cuprins de flăcări. Autoritățile au raportat cel puțin cinci răniți, potrivit aceleiași surse. Reacție regională: Polonia ridică avioane de luptă Ca reacție la atacurile aeriene rusești, Polonia a ridicat avioane de luptă și a pus în stare de alertă sisteme de apărare antiaeriană la sol și mijloacele de supraveghere radar, au transmis forțele armate poloneze pe platforma X. Măsurile sunt descrise ca preventive, pentru protejarea spațiului aerian, în special în zonele de la granița cu Ucraina. Atacuri și în alte orașe: Harkiv, Dnipro, Krîvîi Rih Și Harkiv, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, a fost atacat. Ministrul de Interne Ihor Klimenko a declarat că cinci salvatori au murit în timpul loviturilor, în timp ce încercau să evacueze civili. Dnipro și Krîvîi Rih au fost, de asemenea, ținte ale atacurilor rusești, potrivit autorităților locale citate de publicație. [...]
Traian Băsescu acuză partidele că au prelungit blocajul guvernării și spune că desemnarea lui Adrian Veștea (PNL) ca premier de către președintele Nicușor Dan este „absolut constituțională”, potrivit Libertatea . Fostul președinte, invitat la România TV, a criticat modul în care s-au purtat negocierile din ultimele 30 de zile, susținând că partidele au venit la consultări fără o propunere de premier și au impus „linii roșii” pe care le consideră „absurde”. În această cheie, Băsescu a argumentat că, în lipsa unei nominalizări asumate de partide, responsabilitatea desemnării revine exclusiv președintelui. Miza: guvernarea întârziată și riscurile politice asumate de partide Băsescu a atacat direct liderii politici care au contestat public desemnarea, afirmând că aceștia „s-au bătut joc” în timpul consultărilor și că nu pot reproșa ulterior decizia luată la Cotroceni. „Așa că toate discuțiile de ce, că de ce nu m-a întrebat… păi v-ați bătut joc în timpul consultărilor: niciunul n-a nominalizat un candidat la funcția de premier.” În același pasaj, fostul șef al statului a susținut că partidele au acționat „inconștient” și „antinațional”, invocând faptul că „țara nu are guvern” și „intră în riscuri foarte mari”, în timp ce miza lor ar fi rămas una de interes politic și administrativ. Critica „premierului independent” și apărarea lui Nicușor Dan Băsescu a spus că prima opțiune a președintelui, aceea de a propune un premier independent, a fost „o apreciere greșită” și a respins ideea unor „premieri surogat”, susținând că o astfel de soluție nu ar fi dus la formarea unui guvern. „Realitatea este că domnul președinte a făcut o apreciere greșită cu desemnarea unui așa-zis independent. Încercarea de a veni cu premieri surogat nu va face ca România să aibă un guvern.” Ce spune Băsescu despre Adrian Veștea Despre premierul desemnat, Băsescu a afirmat că nu îl cunoaște personal, dar că, din CV, reiese experiență în administrație. În același timp, articolul notează că Nicușor Dan a anunțat că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar în locul lui a fost desemnat Adrian Veștea, care a declarat că își asumă responsabilitatea „într-un moment de criză politică” și că își dorește un „guvern politic” care să își asume „reforme reale”. [...]
Susținerea publică a lui Bolojan este legată direct de PNRR și de „miliardele de euro” pe care România ar urma să le obțină, într-un moment în care, potrivit G4Media , ministrul interimar al Fondurilor Europene și Muncii, Dragoș Pîslaru, cere „responsabilitate” politică pentru implementarea reformelor și finalizarea investițiilor din PNRR. Pîslaru afirmă, într-o postare pe Facebook, că după „iresponsabilitatea guvernărilor precedente” banii europeni sunt „esențiali pentru însănătoșirea economiei”, dar susține că miza actuală depășește strict componenta financiară. În evaluarea sa, există „o falie evidentă” între cei care vor reformarea statului și cei care se opun schimbării, prin „tactici de fragmentare și ambuscade politice” care ar bloca progresul. Mesaj către PNL: fără „calcule de culise”, cu loialitate față de echipa de reformă În același mesaj, ministrul interimar critică explicit tentativele de dezbinare internă din Partidul Național Liberal, susținând că „responsabilitatea” nu se demonstrează prin „calcule de culise” care încearcă să fragmenteze partidul, ci prin „maturitate, seriozitate” și „loialitate” față de oamenii care pot produce „un impact real”. Susținere „fără urmă de îndoială” pentru Bolojan și avertisment privind fragmentarea Pîslaru își formulează sprijinul pentru Ilie Bolojan în termeni direcți, asociind mandatul acestuia cu modernizarea statului și reducerea risipei: „Fără urmă de îndoială, reiterez susținerea mea totală pentru Ilie Bolojan și mandatul său ferm de a moderniza țara, de a opri risipa și de a elimina sinecurile sau privilegiile specialilor.” El adaugă că, în opinia sa, cei care aleg să fragmenteze echipa în acest moment „se așază în mod conștient de partea celor care blochează modernizarea României”. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre pași concreți sau un calendar pentru reformele și investițiile din PNRR invocate de ministru. [...]
Lipsa unui guvern funcțional riscă să blocheze bani din PNRR , iar presiunea pentru deblocarea învestirii crește odată cu trecerea timpului, potrivit Adevărul . Fostul președinte Traian Băsescu spune că desemnarea lui Adrian Veștea ca premier de către Nicușor Dan este „corectă” în lipsa unor soluții venite de la partide și vede șanse reale ca noul guvern să treacă de Parlament. Declarațiile au fost făcute la Digi24 , unde Băsescu a încadrat decizia președintelui în contextul unui „blocaj politic prelungit” și al unei perioade de „peste 40 de zile fără guvern”. În această logică, prioritatea ar fi formarea rapidă a executivului, nu calculele interne ale partidelor. Cheia învestiturii: poziția PNL și rolul lui Ilie Bolojan Băsescu susține că votul din Parlament depinde în primul rând de PNL și de modul în care partidul gestionează tensiunile interne. Mesajul său către Ilie Bolojan este unul de disciplină politică, pentru a evita o fracturare a liberalilor. „Dacă liberalii ajută guvernul Veștea, o să treacă. Bolojan trebuie să aibă maturitate, să nu se spargă partidul. Cel mai important lucru este că nu avem guvern.” În același timp, fostul șef al statului respinge ideea că Nicușor Dan ar fi urmărit „ruperea PNL”, argumentând că presiunea principală este deblocarea guvernării. „Greșeala” reproșată lui Nicușor Dan: comunicarea politică Pe fond, Băsescu afirmă că desemnarea lui Veștea nu ridică probleme de constituționalitate, însă indică o vulnerabilitate de relaționare politică: președintele ar fi putut gestiona mai bine comunicarea cu liderii PNL. „Nu a greșit din punct constituțional, ci din punct de vedere al relațiilor interumane. Putea să îl informeze pe Bolojan.” Miza imediată: fondurile europene și riscul escaladării crizei Băsescu avertizează că absența unui executiv funcțional are consecințe directe, inclusiv asupra accesării banilor europeni. „Suntem într-o situație în care vom pierde bani din PNRR, iar lipsa guvernului agravează lucrurile.” El estimează că guvernul Veștea ar putea fi votat „chiar în cursul săptămânii viitoare”, dacă partidele ajung la un acord. În paralel, nu exclude o escaladare a tensiunilor politice, inclusiv o tentativă de suspendare a președintelui, cu riscul unei crize instituționale mai adânci. „Nu m-ar mira să ajungem în situația în care să nu avem nici premier, nici președinte.” [...]
