Victoria Bonia critică regimul lui Putin, generând reacții în lanț în Rusia - Mesajul influenceriței a fost recunoscut de Kremlin ca un semnal al nemulțumirii sociale crescânde

Un mesaj viral al influenceriței Victoria Bonia a forțat Kremlinul să admită public existența nemulțumirii , într-un rar episod în care autoritățile ruse au reacționat la critici venite din spațiul online, potrivit Adevărul . Intervenția – neobișnuită prin profilul autoarei, cunoscută mai ales pentru conținut de lifestyle – a declanșat o succesiune de poziționări pro și contra, inclusiv din partea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov . Bonia, stabilită la Monaco, a publicat pe Instagram un videoclip de 18 minute în care i se adresează direct lui Vladimir Putin și susține că între lider și „oamenii obișnuiți” există „un zid înalt și gros”, acuzând oficialii de rang înalt că se tem să îi spună adevărul despre situația din țară. Ea a enumerat, între altele, restrângerea libertăților digitale, sacrificarea în masă a animalelor din Siberia, inundații mortale în Daghestan și o pată de petrol de-a lungul coastei ruse a Mării Negre. „Oamenii se vor sătura să le fie frică. Sunt întinși ca un arc, iar într-o zi acel arc se va rupe.” În același mesaj, influencerița a spus că îl susține în continuare pe Putin, pe care l-a numit un politician „foarte puternic”, dar a adăugat că acesta „nu [are] cunoștință despre multe lucruri”. Tema liderului „bine intenționat” indus în eroare de subordonați nu este nouă, însă cazul a atras atenția tocmai pentru că vine din partea unei figuri considerate până recent apolitice, într-un mediu în care criticile publice sunt rare și riscante. Reacția Kremlinului și contextul social Dmitri Peskov a respins ideea că Putin nu ar fi la curent cu problemele interne, afirmând că atribuțiile președintelui presupun gestionarea „celei mai largi game de subiecte”. Totodată, Peskov a spus că intervenția Boniei a atins „subiecte foarte sensibile” și că se lucrează la rezolvarea multora dintre ele. Materialul descrie și un context de tensiune socială alimentat de măsuri precum închiderea internetului mobil, interzicerea de facto a aplicației Telegram și tranziția forțată la o platformă de „mesagerie națională” controlată de stat, justificate prin motive de securitate. Aceste evoluții sunt plasate pe fundalul unei „economii în suferință”, afectată de patru ani de război în Ucraina și de creșterea prețurilor; în acest cadru, Putin ar fi deplâns două luni de contracție economică și ar fi cerut explicații oficialilor pentru rezultate sub așteptări. În plan politic, institutul de sondare VCIOM a raportat scăderea aprobării pentru Putin sub 70% pentru prima dată de la invazia pe scară largă din 2022, iar ulterior o nouă scădere, la 66,7%, potrivit textului. „Efectul de contagiune” în media: susținere, suspiciuni și atacuri După viralizarea mesajului, Bonia a postat videoclipuri în care plânge și spune că nu poate anticipa ce consecințe va avea gestul ei; ea a afirmat că „riscă totul” deoarece are afaceri în Rusia și revine frecvent în țară. În ecou, alte două personalități feminine din media au exprimat opinii similare: bloggerița Aiza a susținut-o într-un videoclip ulterior șters, spunând că „un președinte ar trebui să știe ce se întâmplă în propria țară”; Ekaterina Gordon a invocat existența unei „coloane a cincea” care ar alimenta furia publică pentru a submina încrederea în Putin, dar a ridicat și unele dintre problemele menționate de Bonia. Au existat și reacții critice. Ivan Jdanov, aliat al lui Alexei Navalnîi, a sugerat că discursul ar putea fi orchestrat de Kremlin, pentru a „devia lovitura de la Putin”. Din zona pro-Kremlin, prezentatorul Vladimir Soloviov a insinuat că Bonia ar trebui investigată, iar bloggeri militari au atacat-o, inclusiv prin acuzații că ar fi folosită de „stăpânii occidentali” pentru destabilizarea Rusiei. Analistul politic Abbas Galliamov, fost autor de discursuri pentru Putin, a comentat pentru NBC News că, intenționat sau nu, Bonia contribuie la consolidarea discursului opoziției și la acumularea unei situații „pre-revoluționare”, deși un astfel de scenariu este prezentat ca îndepărtat. [...]