Știri
Știri din categoria Politică
Moțiunea de destituire împotriva secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, deschide un nou front de instabilitate politică la Washington, într-un moment în care Congresul se pregătește de schimbarea majorității. Potrivit HotNews, procedura a fost inițiată luni de congresmanul republican Thomas Massie, care îl acuză pe Hegseth că ar fi condus războiul împotriva Iranului fără aprobarea Congresului, iar un vot în Camera Reprezentanților ar putea avea loc chiar în această săptămână.
Massie, reprezentant al statului Kentucky, a depus „articolele de punere sub acuzare”, declanșând un proces care ar putea ajunge la vot în Camera Reprezentanților în termen de două zile. Printre acuzații se numără lansarea războiului împotriva Iranului fără aprobarea Congresului și „alte abuzuri de putere”, conform relatării Reuters (preluată de HotNews).
„Secretarul apărării Peter Hegseth, prin această conduită, a demonstrat că va rămâne o ameninţare la adresa Constituţiei dacă i se va permite să rămână în funcţie şi a acţionat într-un mod grav incompatibil cu îndatoririle sale şi cu statul de drept”
Surse din Congres citate de Reuters spun că rezoluția ar putea strânge majoritatea simplă necesară pentru a trece de Camera Reprezentanților, controlată în prezent de republicani, înainte ca democrații să preia conducerea pe 3 ianuarie.
În schimb, o condamnare în Senat este descrisă drept puțin probabilă, deoarece ar fi nevoie de o majoritate de două treimi. În acest moment, republicanii dețin 53 dintre cele 100 de locuri.
Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, s-a opus inițiativei, argumentând că un impeachment „în mijlocul unor ostilități în străinătate” ar fi „un lucru teribil” pentru imaginea SUA în fața aliaților și adversarilor.
Pe fondul nemulțumirii publice legate de război, democrații au câștigat controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului de săptămâna trecută. Vicepreședintele JD Vance a pus public sub semnul întrebării războiul, în timp ce Hegseth l-a apărat, numindu-l „curajos și istoric”.
Hegseth a transmis că nu intenționează să demisioneze și a lansat o campanie pe rețelele sociale. Într-un mesaj video, a comparat situația sa cu cele două proceduri de impeachment prin care a trecut Donald Trump.
„Nu a funcționat în cazul președintelui Trump și nu va funcționa nici în cazul meu”
Întrebat dacă are suficient sprijin în rândul republicanilor pentru a respinge inițiativa, Hegseth a răspuns: „Nu ne facem griji în privința asta”. El a anunțat și o conferință de presă marți, prima sa apariție de acest fel la Pentagon din luna mai.
Trump și-a exprimat sprijinul pentru Hegseth și a criticat inițiativa într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS, difuzat duminică.
„Vor să-l pună sub acuzare. Este foarte nedrept. Am avut două războaie și le-am câștigat pe amândouă”
HotNews amintește că William Belknap, în 1876, a fost primul și singurul civil aflat la conducerea armatei americane pus sub acuzare de Congres. Belknap a demisionat înaintea votului, însă Camera l-a pus totuși sub acuzare, iar Senatul l-a achitat ulterior, nefiind întrunit pragul de două treimi.
În cazul lui Hegseth, miza imediată este dacă inițiativa ajunge rapid la vot în Camera Reprezentanților înainte de schimbarea majorității, în timp ce deznodământul din Senat rămâne, pe datele disponibile, improbabil.
Recomandate
Acuzațiile de fraudă lansate de Donald Trump riscă să tensioneze relația cu noul Congres controlat de democrați , într-un moment în care agenda legislativă și bugetară a SUA va depinde de negocieri și compromisuri, potrivit HotNews . Președintele republican al Statelor Unite a susținut, la o săptămână după alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, că scrutinul ar fi fost afectat de fraudă. Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a pus sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor, invocând erori ale sondajelor, „descărcări” mari de voturi anticipate și rolul „mașinilor” (aparatele de vot). Afirmațiile vin în contrast cu poziția pe care Trump o exprimase în seara alegerilor, când declarase pentru The New York Times că este „absolut dispus să accept acele rezultate”. HotNews amintește și că Trump a mai lansat acuzații de fraudă după alegerile prezidențiale din 2020, pierdute în fața democratului Joe Biden. Reacția democraților: „negaționism electoral” Liderul democraților din Senatul SUA, Chuck Schumer , a catalogat ieșirea lui Trump drept o revenire la „negaționismul electoral”, pe care a descris-o ca fiind „inevitabilă”. Declarația este atribuită de HotNews agenției AFP. „Poate să se văicărească atât cât vrea, dar nimic nu va opri acest adevăr de neocolit: în ultimii doi ani ai președinției sale, Trump se va confrunta cu cele mai mari majorități democrate în Congres din ultimele decenii, totul pentru că el a fost un eșec fără precedent.” Miza politică imediată: un Congres cu majorități democrate În urma scrutinului din 3 noiembrie, republicanii au pierdut majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, iar democrații urmează să preia controlul asupra Congresului. Potrivit articolului, democrații au câștigat inclusiv în state considerate bastioane republicane, precum Texas și Kansas. În acest context, contestarea publică a legitimității alegerilor amplifică tensiunile dintre Casa Albă și majoritățile democrate care vor controla procesul legislativ în următorii doi ani. Pentru detalii despre noua configurație politică de la Washington, HotNews trimite și la analiza despre faptul că democrații vor prelua controlul asupra Congresului SUA , disponibilă aici . [...]
Înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului a declanșat o reevaluare internă a candidaturii lui JD Vance pentru 2028 , pe fondul temerilor că partidul nu mai poate câștiga Casa Albă în doi ani, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj The Wall Street Journal bazat pe discuții cu persoane apropiate vicepreședintelui. În cercul lui Vance are loc o dezbatere privată despre oportunitatea unei candidaturi în 2028, după ce republicanii au suferit pierderi ample la scrutinul de marți. Conform reportajului, unii aliați i-au transmis că nu mai cred că vreun republican poate câștiga președinția în 2028, iar un confident i-ar fi scris chiar în ziua alegerilor să ia în calcul să stea pe margine. Vance le-ar fi spus unor asociați că nu s-a decis, iar șase persoane apropiate lui au indicat pentru WSJ că nu există încă o hotărâre finală. Ce a schimbat calculele: amploarea pierderilor și reacția donatorilor Democrații au câștigat șapte locuri de senator deținute anterior de republicani, inclusiv fostul mandat al lui Vance din Ohio, și au obținut funcțiile de guvernator în Georgia și Texas, potrivit relatării. În acest context, un fundraiser cu experiență din New York ar fi început să audă, la o zi după vot, de la donatori importanți că nu îl pot susține pe Vance, iar unii ar fi avansat numele guvernatorului Floridei, Ron DeSantis , ca alternativă. Iran, Israel și încercarea de repoziționare Într-un eseu amplu publicat săptămâna aceasta pe rețelele sociale, Vance a pus pierderile republicane pe seama războiului cu Iranul și a susținut că partidul trebuie să își schimbe relația cu Israelul. La Washington, republicanii ar fi interpretat textul ca un prim pas de distanțare față de unele politici nepopulare ale lui Donald Trump, notează WSJ. Donald Trump Jr. a sprijinit public eseul, conform aceleiași relatări. Persoane apropiate lui Vance au mai spus pentru WSJ că rezultatul ar reflecta mai degrabă respingerea războiului decât a lui Trump și au susținut că alianța electorală a președintelui ar putea fi refăcută după încheierea conflictului. Ce arată discuțiile interne despre războiul cu Iranul WSJ relatează că, în ianuarie, când Trump evalua o operațiune militară majoră, Vance l-ar fi îndemnat în privat să nu abandoneze diplomația și ar fi strâns date de sondaj privind riscurile unui război total, pe baza unor mesaje text consultate de publicație. Conform acelor rezultate, opinia publică era împărțită 44% la 43% în privința intrării în război, 62% spuneau că ar accepta mai puțin de 100 de morți în rândul militarilor americani, iar 65% considerau că Trump ar trebui să ceară mai întâi aprobarea Congresului. Trump a declarat pentru WSJ că nu a regretat decizia, spunând în noaptea alegerilor: „Am făcut ce trebuia. Aș fi făcut-o din nou.” De ce Vance rămâne totuși un candidat greu de ignorat În pofida presiunilor, Vance ar păstra avantaje importante în competiția internă, inclusiv notorietate ridicată, poziții constante de lider în sondajele pentru alegerile primare și rolul de președinte pentru finanțe al Comitetului Național Republican, care îl menține conectat la donatori, potrivit WSJ. Pe de altă parte, el a fost criticat în campanie pentru atacuri la adresa unor candidați democrați care au câștigat ulterior, inclusiv după ce l-a numit pe candidatul democrat la Senat din Michigan, Abdul El-Sayed, „un mic nevăstuică care ar trebui să-și țină gura”. Două persoane apropiate lui Vance ar fi sugerat să candideze din nou pentru locul său din Senatul SUA din Ohio sau pentru funcția de guvernator, însă el ar fi respins ambele variante, conform reportajului. Trump nu a indicat un succesor și a sugerat public incertitudinea privind planurile lui Vance: „Poate că nu va candida”, a spus el miercuri, potrivit WSJ. Vance a admis, la un eveniment CBS News în octombrie, că „există o șansă” să nu candideze niciodată la președinție. [...]
Administrația Trump ridică miza confruntării instituționale cu Congresul , sugerând că Departamentul de Justiție ar putea deschide investigații împotriva unor politicieni democrați dacă aceștia folosesc noua majoritate pentru anchete „motivate politic” împotriva republicanilor, potrivit Agerpres . Procurorul general al SUA, Todd Blanche , aliat al președintelui Donald Trump, a făcut avertismentul într-un interviu la CNN, la o zi după ce Trump a cerut Departamentului de Justiție să îi urmărească penal pe congresmeni democrați care ar „șantaja” cu anchete în Congres membri, aliați și donatori ai Partidului Republican. În material este menționat explicit și miliardarul Elon Musk, descris drept principalul donator al republicanilor. De ce contează: presiune asupra mecanismului de control al Congresului Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: democrații au anunțat că vor folosi majoritatea obținută în Congres pentru anchete și proceduri de destituire, iar administrația sugerează că ar putea răspunde prin instrumente judiciare, dacă demersurile sunt considerate o „campanie de răzbunare politică”. Blanche a recunoscut rolul de supraveghere al Congresului asupra guvernului, dar a susținut că „retorica din ultimele zile” ar indica intenția de a depăși acest cadru și de a trece la acțiuni judiciare împotriva republicanilor. Ce a spus procurorul general și unde trasează linia În interviul citat, Todd Blanche a indicat că democrații ar viza „practic toți membrii Cabinetului”, procese și inclusiv „atacuri împotriva companiilor” – companii private care ar fi investit în SUA în ultimii ani – argumentând că astfel de demersuri nu mai țin de supraveghere parlamentară. Totodată, Blanche a afirmat că una dintre atribuțiile sale este „să apăr administrația” și a dat ca exemplu apărarea unor oficiali ai Casei Albe, menționându-l pe Stephen Miller , consilier influent și arhitect al politicii de expulzare în masă a migranților ilegali, numit vineri șef de cabinet al Casei Albe. Întrebat dacă ar putea exista totuși indicii de comitere a unor delicte care să justifice anchete, procurorul general a spus că astfel de situații „ar putea exista”, dar a criticat intenția democraților de a lansa o campanie judiciară extinsă împotriva republicanilor. Reacția democraților: „investigarea corupției” ca prerogativă legislativă Congresmanul democrat Robert Garcia, care ar urma să conducă din ianuarie comisia de investigații a Camerei Reprezentanților, a apărat rolul legislativului de a „investiga corupția, a adopta legi și a preveni alte fapte de corupție”. Garcia l-a acuzat pe Trump de corupție și a spus că familia Trump ar trebui „să se aștepte să răspundă la întrebări” privind îmbogățirea de la începutul mandatului. Ce urmează Potrivit informațiilor din material, confruntarea se conturează înainte ca democrații să preia efectiv controlul comisiilor relevante din Congres începând din ianuarie, moment în care ar putea începe anchetele anunțate. În paralel, semnalul transmis de Departamentul de Justiție sugerează că administrația ar putea trata unele inițiative de control parlamentar ca potențiale ținte de investigație, dacă le consideră motivate politic. [...]
Președintele Nicușor Dan își fixează public agenda post-criză politică într-o conferință de presă programată marți seară, 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, potrivit HotNews . Evenimentul începe la ora 19:00 și vizează „provocările ultimelor luni” și „prioritățile pentru perioada următoare”, după cum a transmis șeful statului pe Facebook. Miza conferinței este una de stabilizare și direcție politică, în contextul în care va fi prima apariție de acest tip la Cotroceni după instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu . Noul cabinet a fost învestit pe 20 octombrie, după o criză politică declanșată la 5 mai, când Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură PSD-AUR. În perioada dintre demitere și învestirea noului guvern, președintele a desemnat patru candidați pentru funcția de prim-ministru, iar al patrulea, Luca Niculescu, a reușit să formeze un guvern alături de PSD, notează publicația. Conferința de presă are loc și pe fondul discuțiilor recente de la București cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Cu o zi înainte, Nicușor Dan a susținut declarații comune cu aceasta, pe teme precum securitatea la Marea Neagră și investițiile din domeniul apărării, conform materialului HotNews . Ulterior, Ursula von der Leyen s-a întâlnit și cu premierul Luca Niculescu, potrivit unei relatări separate a aceleiași publicații, disponibilă aici . [...]
Cristian Tudor Popescu susține că în PSD câștigă teren o tabără „AUR-istă”, iar acest lucru ar conta direct pentru direcția politică a partidului și pentru stabilitatea guvernării, potrivit HotNews . Într-un interviu la TVR 1 , gazetarul a spus că PSD „nu” este condus, în fapt, de Sorin Grindeanu și a indicat drept mai influentă o grupare asociată cu Claudiu Manda. CTP a legat această evaluare de avertismentul transmis de Claudiu Manda către miniștrii PSD din Guvernul Luca Niculescu, interpretând gestul ca un semnal de forță internă. În intervenția sa, el a afirmat că „e mai puternică gruparea asta «AUR-istă» din PSD” și, întrebat dacă se referă la Manda, a confirmat. De ce contează: semnal despre raportul de putere și posibile alianțe În lectura lui Cristian Tudor Popescu, faptul că Manda „și-a asumat” să îi amenințe pe miniștrii PSD ar indica „ascensiunea grupării de la Craiova în PSD”. El a mers mai departe și a susținut că această tabără „se poate înțelege cu AUR mult mai bine”, sugerând o compatibilitate politică mai mare între acea zonă din PSD și partidul AUR. Contextul declarațiilor și referințele invocate Declarațiile au fost făcute într-un interviu la TVR 1 (înregistrarea este disponibilă online), iar CTP a reluat ca reper avertismentul lui Claudiu Manda către miniștrii PSD, despre care HotNews a relatat anterior. Separat, gazetarul a comentat și situația AUR, afirmând că partidul ar putea fi afectat de evoluțiile din SUA, unde democrații ar urma să preia controlul asupra Congresului. În opinia sa, acest rezultat ar slăbi un punct de sprijin simbolic pentru AUR, întrucât formațiunea l-ar fi folosit pe Donald Trump ca referință politică. [...]
George Simion spune că protestul AUR din 14 noiembrie va avea loc chiar fără avizul Primăriei Capitalei , iar el își asumă personal organizarea, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare și ordine publică: manifestația anunțată în fața Palatului Parlamentului ar urma să se desfășoare în lipsa autorizației, pe fondul unor avertizări ale Jandarmeriei privind „riscuri concrete”. Protestul este programat pentru sâmbătă, 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, și este prezentat de liderul AUR ca o acțiune „pentru susținerea lui Călin Georgescu”. Simion afirmă că membrii AUR vor fi prezenți și că el va merge personal, invocând un număr mare de participanți, „zeci de mii, poate mai mult”. Asumarea organizării fără autorizație și avertismente privind „infiltrări” Într-o declarație dată la Gândul, Simion susține că își asumă în fața „oricărei instituții” organizarea mitingului, dacă autoritățile nu tratează situația „cu seriozitate”. În același timp, el lansează un avertisment către cei care „se gândesc să infiltreze oameni” la protest, cerând să nu fie provocate violențe și indicând că menținerea ordinii publice revine Jandarmeriei, Poliției și Primăriei Capitalei. Totodată, liderul AUR acuză reprezentanți ai statului că ar fi încercat să facă presiuni pentru anularea protestului și că ar fi fost promovate alte manifestații în oraș pentru a „disipa” participanții. Invitarea AfD și încercarea de „internaționalizare” a temei Simion mai spune că va invita public partidul german „Alternativa pentru Germani” (AfD) să participe „ca observatori, fără a se implica”, cu scopul de a „internaționaliza această temă”. El afirmă și că vrea să aducă la București jurnaliști străini și menționează organizarea unor conferințe „vineri, sâmbătă și duminică”, pe diverse teme, în paralel cu protestul. Context: poziția Jandarmeriei și disputa politică cu Primăria În același context, Jandarmeria Română transmite că susține exercitarea dreptului la proteste pașnice, dar a semnalat „riscuri concrete” în cazul manifestației din 14 noiembrie, pentru care nu a fost dat aviz. Separat, europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea îl acuză pe primarul general Ciprian Ciucu că ar restrânge dreptul la protest în Capitală, după decizia privind avizarea. Ce urmează rămâne dependent de deciziile autorităților și de modul în care organizatorii vor gestiona cadrul legal și măsurile de ordine publică; articolul nu precizează dacă există, între timp, o schimbare de poziție privind avizarea manifestației. [...]
