Vicepremierul Republicii Moldova spune că unirea cu România este „planul B” dacă aderarea la UE intră în impas - Chișinăul vizează semnarea tratatului de aderare până la finalul lui 2028

Republica Moldova introduce „planul B” al unirii cu România dacă aderarea la UE se blochează după 2028 , pe fondul riscului ca procesul de extindere să intre în impas și al presiunilor crescânde din partea Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul, formulat de viceprim-ministrul Eugen Osmochescu , mută discuția din zona simbolică în cea a costurilor și a opțiunilor de politică publică, inclusiv pentru România și Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Euractiv , unde Osmochescu a spus că unirea ar deveni un scenariu posibil dacă parcursul european al Chișinăului ar fi „îngreunat sau blocat”. El a descris această variantă drept „planul B”, subliniind însă că obiectivul oficial rămâne semnarea unui tratat de aderare la UE până la finalul lui 2028. Miza: semnal politic intern și presiune pentru progrese la Bruxelles În același interviu, vicepremierul a argumentat că Republica Moldova are nevoie de „progrese tangibile” din partea UE, inclusiv pentru a menține sprijinul public pentru integrare în contextul „operațiunilor hibride rusești” care ar viza subminarea acestui sprijin. Tot în acest cadru, el a susținut că extinderea UE ar trebui să rămână „bazată pe merite”, întrebat fiind despre riscul ca dosarul Moldovei să fie încetinit de legarea cererii sale de cea a Ucrainei. Calendarul negocierilor și opțiuni intermediare Potrivit materialului, Euractiv a relatat că primele negocieri oficiale privind aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE ar putea avea loc pe 16 iunie. Osmochescu a spus că deschiderea negocierilor ar reprezenta un „semnal clar” și „obiectivul” Chișinăului. Vicepremierul a susținut și ideea unor formule de integrare treptată, inclusiv conceptul de „membru asociat” propus recent de cancelarul german Friedrich Merz , care ar permite participarea la reuniunile consiliilor de lideri și miniștri ai UE, fără drept de vot. În viziunea sa, astfel de etape intermediare ar putea consolida reformele și ar putea „liniști electoratul”. „Există un preț”: costuri și sprijin public Osmochescu a recunoscut explicit că o eventuală unificare ar avea costuri: „Există un preț.” El a spus că acest cost „va trebui suportat de România și de UE”, adăugând că, în opinia sa, nu ar fi comparabil cu cel al reunificării Germaniei de Est cu Germania de Vest. În plan social și politic, vicepremierul a invocat legăturile culturale și familiale cu România și faptul că mulți cetățeni moldoveni au cetățenie română. Conform datelor citate în articol, aproximativ 850.000 din cei 2,4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova dețin pașapoarte românești, iar sprijinul pentru reunificare ar fi în jur de 40% în Republica Moldova, față de aproximativ 70% în România. Context de securitate: vulnerabilități și presiune regională Declarațiile sunt plasate și în contextul presiunilor din partea Rusiei și al vulnerabilităților Republicii Moldova. Osmochescu a afirmat că țara sa nu are capacitatea Ucrainei de a rezista unei presiuni militare prelungite, invocând lipsa unei industrii și producții militare și a unei armate comparabile. Articolul menționează și un incident din martie, când un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice ucrainene de la Nistru ar fi provocat o scurgere de petrol care a poluat râul Nistru, sursă de apă importantă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei. Ce urmează În logica prezentată de viceprim-ministru, anul 2028 ar putea deveni un moment de „reevaluare” a opțiunilor, dacă obiectivul semnării tratatului de aderare nu se materializează și procesul intră în impas. Până atunci, miza imediată rămâne deschiderea negocierilor și obținerea unor pași vizibili în relația cu UE. [...]