Știri
Știri din categoria Politică
USR cere o dezbatere publică despre limitele independenței justiției, după ce Secția pentru judecători a CSM a publicat o hotărâre în care denunță o „încercare de subordonare” a puterii judecătorești și nominalizează actori politici și din presă, potrivit Antena 3.
Partidul condus de Dominic Fritz susține că demersul CSM „depășește limitele apărării legitime” și reclamă riscul ca o instituție cu autoritate în cadrul puterii judecătorești să se poziționeze împotriva criticilor publice, indiferent de conținutul acestora.
„Solicităm o dezbatere publică serioasă despre granița dintre independența justiției și răspunderea democratică a acesteia. Ambele sunt piloni ai statului de drept, iar unul nu îl anulează pe celălalt.”
USR afirmă că hotărârea publicată de CSM ar merge dincolo de apărarea independenței magistraților, invocând, între altele, faptul că documentul:
„Luăm act cu mare îngrijorare de acest demers. Nu pentru că ne temem de un punct de vedere critic, ci pentru că gestul în sine ridică întrebări serioase - și pe formă, și pe fond.”
În comunicatul citat, USR mai susține că, în acest tip de abordare, „apare un risc real de abuz de putere și de cenzură”, în condițiile în care dreptul la opinie al politicienilor, libertatea presei și libera exprimare sunt garantate constituțional, iar funcționarea justiției este un subiect de interes public.
Secția pentru judecători a CSM a transmis că peste 3.500 de judecători denunță o încercare de subordonare a puterii judecătorești de către politicieni și a constatat existența „unui atac fără precedent” la adresa independenței justiției, decizând apărarea independenței judecătorilor.
CSM arată că măsura a fost adoptată în urma unei analize a acțiunilor și pozițiilor publice ale clasei politice, mass-media, ONG-urilor și unor persoane publice, „începând din luna iulie a anului 2025 și până în prezent”, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului.
Potrivit comunicatului, hotărârea urmează să fie comunicată, spre informare, către o listă de instituții și organizații, inclusiv Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și președintelui României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe (în calitate de coordonator al aderării la OCDE).
Recomandate
Cristian Diaconescu avertizează că reacția NATO la cererea României rămâne insuficientă și cere o abordare „mult mai aplicată” la reuniunile aliate, în condițiile în care incidentele cu drone ajunse pe teritoriul României au scos la iveală „deficite foarte mari” în implementarea deciziilor de descurajare și apărare pe flancul estic, potrivit Digi24 . În contextul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic dedicată securității la Marea Neagră, România a cerut consolidarea capacităților de supraveghere și apărare, inclusiv prin suplimentarea sistemelor radar și a mijloacelor de interceptare a dronelor provenite din războiul din Ucraina care au ajuns pe teritoriul național. La final, NATO a transmis, printr-un comunicat, că își adaptează permanent măsurile de apărare pentru a răspunde amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și creșterii numărului de incidente cu drone în apropierea frontierelor Alianței. Diaconescu, consilier prezidențial și fost ministru de Externe, a calificat drept „preocupant” comunicatul purtătorului de cuvânt al NATO și a spus că este „foarte bine” că președintele Nicușor Dan „a făcut o serie de sublinieri”, pentru a menține ridicată preocuparea României pe agenda aliată. Ce reproșează Diaconescu și ce cere mai departe În intervenția sa, Diaconescu a legat direct incidentele de la Galați și Constanța de probleme de fond în aplicarea deciziilor NATO privind descurajarea și apărarea în proximitatea estică. „Cele două incidente de la Galați și Constanța au arătat deficite foarte mari în ceea ce privește implementarea deciziilor fundamentale ale NATO, și anume descurajarea și apărarea în ceea ce privește proximitatea estică și războiul.” În privința așteptărilor legate de reuniunea de la Ankara, el a avertizat că un rezultat limitat la un comunicat similar celui deja transmis ar echivala cu un eșec de substanță. „Dacă la Ankara, în legătură cu Marea Neagră, se obține un comunicat de tipul celui al purtătorului de cuvânt de la Consiliul Nord-Atlantic, am ratat situația. Este nevoie de mult mai mult și mult mai aplicat.” Diaconescu a mai spus că, până la Ankara, „se negociază”, există „mai multe paliere” și „mese de negociere” la care România nu poate lipsi, subliniind că în regiune apar în continuare incidente „practic zilnic”. Contextul de securitate invocat: presiune regională și negocieri complicate În aceeași intervenție, consilierul prezidențial a descris un context mai larg, în care se discută variante de soluții și modele istorice pentru un raport „pace–securitate” „extrem de complicat”, menționând că „se discută o nouă ordine, o nouă arhitectură de securitate”. Totodată, el a susținut că, în acest cadru, ar fi „corect față de români” ca autoritățile să comunice direct „ce ai făcut, ce ai reușit și, eventual, și ce n-ai reușit”, avertizând că ideea unei predictibilități neschimbate „este fals”. Materialul Digi24 este trunchiat în fragmentul furnizat, astfel că nu reiese dacă au fost anunțate termene concrete sau decizii operative privind livrarea/instalarea de sisteme anti-dronă pentru România; din declarațiile citate rezultă, însă, că miza imediată este obținerea unor măsuri aliate mai consistente decât un mesaj general de tip comunicat. [...]
Lista RA-APPS arată că partidele plătesc chirii simbolice pentru sedii în imobile ale statului , cu contracte atribuite direct și, în unele cazuri, pe durate greu de delimitat, potrivit Mediafax . Documentul publicat de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), în baza HG 420/05.06.2026 , face publice pentru prima dată toate contractele de închiriere cu persoane juridice. Miza economică este dublă: pe de o parte, nivelul chiriilor încasate de stat pentru active din patrimoniul public, pe de altă parte, modul de alocare a acestor spații, în condițiile în care partidele au primit contractele prin atribuire directă, nu prin licitație. Cât plătesc partidele pentru sedii și terenuri În lista RA-APPS, PNL apare cu cel mai mare spațiu alocat unui partid politic: un teren de 20.138 mp la Aleea Modrogan nr. 1 (București), pentru care plătește 1.006 euro pe lună (aprox. 5.030 lei). Contractul a fost atribuit direct, a fost în vigoare din februarie 2021 și a expirat în februarie 2026, iar acum este „în procedură de încheiere contract de concesiune”, potrivit documentului citat. Tot la Modrogan, filiala PNL București mai închiriază un teren de 561 mp la nr. 22 pentru 28 euro/lună (aprox. 140 lei), iar filiala Ilfov ocupă 531 mp la nr. 3 pentru 26 euro/lună (aprox. 130 lei). PSD figurează cu un teren de 5.392 mp pe Șoseaua Kiseleff nr. 10, pentru care plătește 269,62 euro/lună fără TVA (aprox. 1.350 lei), în baza unui contract de atribuire directă semnat în 2014 și valabil „pe toată perioada construcției” – termen nedefinit. Organizația PSD Ilfov are și un teren de 928 mp pe Strada Negustori nr. 3, într-un contract din 2004, pe durată nedeterminată, pentru 46 euro/lună (aprox. 230 lei). USR apare cu un apartament de 41 mp din vila 9 de pe Șoseaua Kiseleff nr. 55, pentru care plătește 243 lei și 204 euro/lună (în total aprox. 1.260 lei), pe un contract de atribuire directă din 2021, valabil până în 2027. Atribuire directă, nu licitație: diferența față de firme Toate contractele partidelor politice din document au fost atribuite direct, fără licitație publică, spre deosebire de firmele private care, „în general”, au obținut spațiile prin licitație, mai notează publicația. Practica este permisă de legislație pentru anumite categorii de beneficiari, însă, potrivit articolului, a fost criticată în trecut de experți în administrație publică din perspectiva transparenței alocării patrimoniului public. Ce mai apare în lista RA-APPS și de ce contează Lista include, pe lângă partide, instituții publice precum Direcția Națională Anticorupție, Curtea de Conturi, Autoritatea Electorală Permanentă și ANAF, dar și firme private, televiziuni și organizații civile. La Piața Presei Libere nr. 1, ANAF și structuri ale ANAF figurează cu spații care însumează peste 10.100 mp. RA-APPS administrează imobile din patrimoniul public și privat al statului, iar publicarea listei este prezentată ca o premieră, apărută în urma obligației de transparență introduse prin HG 420/2026. [...]
PSD condiționează votul pentru Guvernul Tomac de sprijinul PNL și USR , pentru a evita să rămână singurul partid care îl validează în Parlament, potrivit Digi24 , care citează surse din conducerea formațiunii. Miza este una de aritmetică parlamentară și de cost politic: PSD nu vrea să fie perceput drept „plasa de siguranță” a unui cabinet fără susținere explicită din partea celorlalte partide mari. Conform acelorași surse, conducerea PSD analizează două scenarii dacă PNL și USR nu dau semnale că vor susține Cabinetul propus de Eugen Tomac : fie partidul nu votează viitorul guvern, fie se merge pe „vot la liber”, astfel încât fiecare parlamentar să decidă individual. În ambele variante, obiectivul declarat este să nu existe imaginea unui sprijin total din partea PSD în lipsa unei susțineri similare din partea fostelor partide din coaliția de guvernare. Ce înseamnă pentru calendarul de învestire În paralel, „calculele politice” ar înclina, potrivit surselor citate, spre scenariul unei noi nominalizări pentru funcția de premier. Publicația amintește că, în cazul unui eșec al lui Eugen Tomac la votul din Parlament, președintele ar lua în calcul să vină tot cu un nume din afara partidelor, cu profil tehnocrat, fiind menționați Radu Burnete (consilier prezidențial) și ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. Totodată, ideea unui „guvern tehnic” nu ar mai fi menținută la a doua nominalizare, când calculele s-ar face pentru miniștri numiți politic, iar șeful statului ar urmări un consens din partea PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit informațiilor Digi24. Presiunea anticipatelor și „Planul B” Un element care poate schimba comportamentul de vot este riscul alegerilor anticipate : fiind a doua propunere de prim-ministru, această perspectivă ar putea împinge parlamentarii să voteze cu majoritate un cabinet. Rămâne însă o condiție majoră, potrivit sursei: dacă USR și PNL își mențin deciziile privind ruperea definitivă de PSD. Pe partea procedurală, Eugen Tomac ar urma să trimită în această seară lista miniștrilor și programul de guvernare către partidele politice. Până vineri, premierul desemnat ar urma să trimită către Parlament componența viitorului guvern, iar săptămâna viitoare să se prezinte în fața aleșilor pentru votul de încredere. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că blocajul politic poate alimenta riscuri economice și cere reluarea dialogului între partide, după discuțiile purtate de premierul desemnat Eugen Tomac cu formațiunile parlamentare, potrivit Digi24 . În declarația de presă de miercuri, șeful statului a spus că mandatul său are două priorități: menținerea direcției pro-occidentale a României și prevenirea „unei eventuale căderi economice”. În același timp, Nicușor Dan a criticat lipsa de coordonare între partide și a susținut că „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”, motiv pentru care a ales o persoană pe care o consideră potrivită să discute cu toate părțile. „Fac apel la responsabilitatea partidelor politice: trebuie să aibă întâietate interesul țării. Mandatul meu este, în primul rând, să păstrez direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn o eventuală cădere economică.” Nicușor Dan a mai afirmat că politicienii sunt preocupați de calcule electorale legate de alegerile parlamentare din 2028 și a transmis un mesaj de calm către populație, respectiv de continuitate către partenerii externi ai României. Ce urmează în calendarul formării Guvernului Eugen Tomac a declarat că este pregătit să găsească „un compromis necesar” pentru stabilitate și că, acolo unde există nemulțumiri privind propunerile de miniștri, este dispus să discute cu partidele pentru a identifica persoane acceptate „de toată lumea”. Potrivit informațiilor din articol, Tomac lucrează la definitivarea listei de miniștri și la conturarea programului de guvernare, documente care ar urma să fie prezentate Parlamentului până la finalul săptămânii, astfel încât săptămâna viitoare să fie supuse votului de încredere . Miza parlamentară: semnale de susținere și poziția PSD Negocierile au loc în contextul în care se caută o majoritate parlamentară pentru învestire. În paralel, PSD nu vrea să lase impresia că este singurul partid care îl susține pe Tomac și, potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24.ro, social-democrații nu ar urma să voteze „la unison” viitorul Guvern dacă PNL și USR nu dau semnale că îl vor susține și ei în Parlament. Conform acelorași surse, PSD ar analiza două variante dacă PNL și USR nu susțin Cabinetul Tomac: să nu voteze nici PSD viitorul Guvern; vot „la liber”, în care fiecare parlamentar PSD decide individual. [...]
România își aliniază agenda regională la negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 , după ce a preluat președinția-în-exercițiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) pentru perioada 1 iulie 2026 – 30 iunie 2027, potrivit Mediafax . Miza invocată de Ministerul de Externe este folosirea acestui mandat pentru a împinge proiecte de conectivitate care leagă UE de regiune, cu beneficii directe pentru România. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , participă miercuri, 10 iunie, la Sofia, la Summit-ul SEECP, în numele președintelui Nicușor Dan. Reuniunea are loc la 30 de ani de la înființarea forumului regional și marchează finalul mandatului Bulgariei la conducerea SEECP. De ce contează: conectivitatea, pusă în legătură cu banii europeni Șefa diplomației române a legat explicit anul președinției SEECP de calendarul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, argumentând că suprapunerea creează spațiu pentru prioritizarea proiectelor strategice de conectare a UE la Europa de Sud-Est. „Suprapunerea anului președinției cu perioada negocierilor pentru viitorul buget multianual al UE ne va permite un focus crescut pentru proiectele strategice pentru conectarea UE la regiune, România fiind beneficiar nemijlocit al acestor proiecte.” În aceeași logică, ministra a indicat că investițiile în infrastructură și conectivitate ar aduce beneficii României, prin îmbunătățirea legăturilor de transport și a punctelor de trecere a frontierei, dar și prin conectarea piețelor comerciale și a localităților de graniță. Cine reprezintă România la Sofia La reuniunile SEECP din capitala Bulgariei, România este reprezentată de: Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, prezentă la summit, la ceremonia de predare a președinției și la conferința de presă comună a „Troicii” SEECP (Sofia, Tirana, București); Clara Staicu, secretar de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa. Cele trei direcții anunțate pentru mandatul României În timpul mandatului la conducerea SEECP, România își propune trei linii principale de acțiune: sprijinirea extinderii UE și integrarea treptată a statelor participante în Piața Unică Europeană, plus promovarea intereselor regiunii la nivel european; consolidarea rezilienței la amenințări hibride și cibernetice, dezinformare, dar și la dezastre naturale și urgențe medicale; dezvoltare economică durabilă prin conectivitate energetică, de transport și digitală, implementarea Strategiei SEE 2030 și a Agendei Verzi pentru Balcanii de Vest. Context: un forum regional cu 13 participanți SEECP este prezentat drept singurul format regional creat și administrat de statele din zonă. Lansat în 1996, la inițiativa Bulgariei, forumul reunește în prezent 13 participanți și „peste 150 de milioane de cetățeni”. Participanții enumerați sunt: Ankara, Atena, Belgrad, București, Chișinău, Ljubljana, Podgorica, Priștina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana și Zagreb. Reuniunile din acest an se desfășoară sub tema „O busolă comună pentru o regiune stabilă, sigură și sustenabilă”. [...]
UDMR cere accelerarea negocierilor pentru un guvern politic până la final de iunie , pe fondul riscului de prelungire a interimatului și al incertitudinii privind o majoritate parlamentară, potrivit Antena 3 . Kelemen Hunor spune că preferă o formulă bazată pe partidele din fosta coaliție și insistă pe asumare politică și transparență, inclusiv printr-un acord scris. Liderul UDMR a declarat la TVR Info că „până la sfârșitul lunii iunie ar trebui să avem un guvern politic”, argumentând că partidele care au cerut votul cetățenilor și-au asumat implicit intrarea la guvernare. În viziunea sa, o soluție ar putea fi găsită dacă există disponibilitate de negociere între PNL, USR, UDMR și PSD, chiar dacă ar fi nevoie de mai multe încercări. De ce insistă Kelemen pe „guvern politic” și pe un acord scris Kelemen Hunor susține că guvernarea este „un act politic” și că un executiv fără oameni politici ar fi dificil de operat, inclusiv din perspectiva numirilor de secretari de stat. În același timp, el pune accent pe nevoia unui acord politic care să facă publice obiectivele și să ofere o bază de susținere parlamentară. „Trebuie și un acord politic (...), măcar să știe lumea, să știe cetățenii, că există un acord politic, există o agendă care înseamnă legea aia, proiectul acela, bugetul, deficitul.” Varianta unui guvern minoritar, condiționată de susținere parlamentară Întrebat despre posibilitatea unui guvern minoritar, liderul UDMR a spus că aceasta ar putea funcționa doar dacă există „totuși o susținere parlamentară” pentru un set de puncte asumate, care să permită guvernării să meargă „până la primăvara anului viitor”. Șansele guvernului propus de Eugen Tomac și scenariul reluării consultărilor Kelemen Hunor a evitat să facă o evaluare fermă privind formarea guvernului Eugen Tomac, dar a afirmat că, din discuțiile și declarațiile pe care le-a urmărit, nu i s-a părut că șansele „au crescut” în ziua respectivă. Dacă guvernul propus ar fi respins în Parlament, el a spus că ar trebui reluate rapid consultările cu președintele, pentru a nu se pierde timp, iar partidele să vină pregătite cu o propunere de prim-ministru. Kelemen a adăugat că speră să nu se ajungă la un guvern interimar până în septembrie. În final, liderul UDMR a reiterat preferința pentru o majoritate „clară, transparentă”, ideal în formula fostei coaliții, „cu supărările puse în paranteză”, pe fondul unei perioade pe care o descrie drept „extrem de complicată”, inclusiv în context regional și internațional. [...]
