Știri
Știri din categoria Politică
USR avertizează că o eventuală ieșire a PSD de la guvernare ar putea pune în risc fonduri din PNRR și ar amplifica presiunile economice, inclusiv prin deprecierea leului și scumpiri, potrivit unei rezoluții politice adoptate vineri de Biroul Național al partidului, relatată de news.ro. Documentul este prezentat ca un apel public la „responsabilitate” către PSD, în contextul deliberărilor privind retragerea social-democraților de la guvernare.
USR cere PSD „să înceteze jocul cu economia României” și să își evalueze deciziile prin prisma efectelor asupra cetățenilor, susținând că declanșarea unei crize politice „acum” ar lovi direct veniturile populației într-un moment economic „deja fragil” și ar destabiliza România pe termen mediu și lung.
În rezoluție, USR afirmă că PSD este „coautor” al reformelor inițiate de Guvern, despre care spune că au început să producă efecte pozitive, și că măsurile „nepopulare, dar absolut necesare” luate în ultimele luni fac parte din programul de guvernare agreat de cele patru formațiuni din coaliție.
„Reformele actualului guvern au început să restabilească echilibrul bugetar, transparenţa administrativă şi direcţia corectă pentru investiţiile publice. Oprirea lor acum înseamnă ştergerea cu buretele a sacrificiului de până acum al românilor”, se arată în rezoluţie.
Rezoluția enumeră o serie de consecințe pe care USR le leagă de instabilitatea politică ce ar putea fi generată de ieșirea PSD de la guvernare:
Pe lângă avertismentele economice, USR reiterează o decizie politică: dacă PSD va vota, împreună cu AUR, o moțiune de cenzură împotriva Guvernului și va provoca instabilitate, USR spune că nu va mai susține refacerea unei majorități alături de PSD.
Formațiunea își prezintă poziția drept susținere a „direcției reformiste” și afirmă că va continua să apere proiectul de reformă a statului, argumentând că România „nu are timp” pentru crize politice „artificiale”.
Recomandate
USR refuză să valideze o formulă de guvernare „proeuropeană” sprijinită implicit de o majoritate PSD–AUR , după ce cele două partide au votat împreună în Senat noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR), potrivit News . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că în Parlament „există deja o altă majoritate funcțională cu extremiști” și cere să fie abandonată ideea că AUR ar fi „anti-PSD”. Fritz afirmă că votul din Senat arată o colaborare PSD–AUR, după ce plenul a ales-o pe Corina Încrosnatu (propunerea PSD) în funcția de președinte al ICR și a votat-o pe Adriana Gae (propunerea AUR) în conducerea instituției. În același vot, Attila Weinberger (propunerea UDMR) a primit, de asemenea, susținerea plenului. Votul din Senat, folosit ca argument pentru „majoritatea de rezervă” Liderul USR leagă votul pentru conducerea ICR de ideea unei majorități PSD–AUR care ar funcționa ca „plasă de siguranță” în Parlament, în paralel cu negocieri pentru un guvern „proeuropean”. În acest context, el transmite că USR nu poate valida o astfel de construcție politică. Acuzații directe la adresa relației PSD–AUR În mesajul public citat de News, Fritz susține că moțiunea de cenzură votată de PSD și AUR „nu a fost un accident” și o descrie ca parte dintr-o „operațiune de salvare” a PSD. Totodată, el îl vizează pe liderul AUR, George Simion , despre care afirmă că, deși are un discurs agresiv în public, ar susține PSD când acesta are nevoie de voturi în Parlament. Rezultatele votului pentru conducerea ICR Plenul Senatului a votat marți noua conducere a Institutului Cultural Român, iar rezultatele menționate sunt: Corina Încrosnatu (PSD) – 81 voturi „pentru”, 34 „împotrivă” (aleasă președinte al ICR) Adriana Gae (AUR) – 73 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” Attila Weinberger (UDMR) – 89 voturi „pentru”, 27 „contra” În interpretarea USR, acest episod întărește teza că PSD poate opera simultan cu un discurs „proeuropean” și cu o majoritate alternativă în Parlament, iar partidul condus de Fritz anunță că nu își asumă legitimarea acestei formule. [...]
România ar putea avea un nou premier în 48 de ore , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline intră în a patra săptămână și prelungește incertitudinea decizională pentru economie și administrație, potrivit Ziarul Financiar . Conform unor surse citate de HotNews, președintele Nicușor Dan ar urma să facă nominalizarea marți sau miercuri. Favorit ar fi Eugen Tomac , despre care se arată că este acceptat de PSD, în timp ce „celelalte partide încă își pregătesc strategia”. Blocajul politic a fost declanșat de căderea Guvernului Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a trecut în Parlament. Miza imediată: formarea unei majorități de 233 de voturi Chiar dacă numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat în ultimele două săptămâni ca variantă favorită, rămâne neclar cum ar putea fi construită majoritatea necesară pentru învestirea unui nou cabinet. Pentru ca guvernul să treacă de votul Parlamentului sunt necesare 233 de voturi, notează publicația. În acest context, nominalizarea rapidă ar reduce perioada de interimat, dar nu rezolvă automat problema aritmeticii parlamentare: testul decisiv rămâne capacitatea viitorului premier desemnat de a strânge sprijinul necesar pentru un vot de încredere. [...]
Constantin Toma avertizează că instabilitatea guvernamentală blochează măsuri bugetare , iar o eventuală revenire a PSD la putere ar putea readuce politici de creșteri de salarii și pensii „nesustenabile”, cu presiune directă pe finanțele publice, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), care a demisionat recent din toate funcțiile deținute în partid, spune că „cruciada bunului simț” începută de Ilie Bolojan „trebuie continuată”, pe fondul unei situații politice pe care o descrie drept lipsă de „guvern stabil”, cu efecte negative în plan administrativ și bugetar. Într-o intervenție la Euronews România , citată de News.ro, Toma a susținut că, dacă PSD revine la guvernare, „probabil vom avea aceleași măsuri proaste”, pe fondul presiunii din sondaje pentru majorări de venituri și reduceri de taxe, pe care le consideră imposibil de aplicat „în acest moment”. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleași măsuri proaste (...) să mărim salarii, să mărim pensii, să micșorăm taxele și impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment.” Miza: disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor Toma afirmă că nu există „alte soluții” în afara reducerii cheltuielilor bugetare, indicând că promisiunile simultane de creșteri de cheltuieli și tăieri de taxe ar pune presiune pe buget. În același context, el a legat actuala instabilitate de calcule politice făcute după ce PSD a răsturnat Guvernul, mizând – susține el – pe un „puci” în PNL care „a eșuat”. „Nu a ieșit puciul din PNL”: cum descrie Toma blocajul politic Primarul Buzăului a relatat că, în interiorul PSD, existau așteptări că Ilie Bolojan va fi înlăturat printr-o schimbare de putere în PNL, ceea ce ar fi permis menținerea PSD la guvernare. În versiunea sa, acest scenariu nu s-a materializat, iar consecința este un executiv fără stabilitate. „Nu a ieșit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan și iată în ce situație am ajuns, țara în momentul ăsta nu are guvern stabil și asta ne creează foarte multe probleme.” În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete ar urma sau despre un calendar politic, dincolo de evaluările și avertismentele formulate de Constantin Toma. [...]
Desemnarea lui Eugen Tomac ca premier riscă să prelungească blocajul politic , în condițiile în care nu este conturată o majoritate parlamentară pentru învestire, iar partidele resping formula de guvern tehnocrat, potrivit Antena 3 , care citează surse politice. Conform informațiilor publicației, președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe joi desemnarea lui Eugen Tomac ca prim-ministru și încredințarea mandatului de a alcătui Guvernul. Tomac ar avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a obține votul Parlamentului. Miza imediată este însă aritmetica parlamentară: sursele citate indică faptul că, „deocamdată”, nu există cele 233 de voturi necesare pentru învestire. În acest context, numirea ar putea deschide o rundă de negocieri fără garanția unui rezultat, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii executive. Guvern tehnocrat, dar fără acordul partidelor Formula de cabinet avută în vedere ar fi una tehnocrată, variantă respinsă deja, „declarativ”, de liderii fostei coaliții de guvernare. Antena 3 notează că anunțul a întârziat tocmai pentru că această opțiune nu este agreată de partide și majoritatea necesară nu este configurată, iar președintele ar fi evitat să facă o desemnare care să fie respinsă în Parlament. În plus, PNL și USR ar respinge un guvern tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei (funcții precum secretari de stat, prefecți și subprefecți) ar fi numiți oameni ai PSD. În același timp, social-democrații sunt prezentați drept „cei mai flexibili” față de tehnocrați, dar cu condiția de a-și putea numi propriii oameni în eșalonul doi. Discuțiile de la Cotroceni și lista de nume vehiculată Potrivit surselor politice citate, Nicușor Dan a discutat marți cu Ilie Bolojan, fără să îl convingă să susțină guvernul. Bolojan i-ar fi transmis președintelui că trebuie să vadă lista de miniștri și „să vorbească la partid”. În încercarea de a debloca situația, președintele i-a chemat separat la Cotroceni pe liderii PNL și USR: Ilie Bolojan a fost convocat marți, iar Dominic Fritz miercuri. Aceleași surse indică faptul că ar fi „creionată” o listă de posibili miniștri tehnocrați pe care Tomac ar urma să o prezinte la negocieri, între care: Mihnea Motoc – Apărare; Luca Niculescu – Externe; consilierul prezidențial Sorin Costreie – Educație; „un arhitect cunoscut” – Dezvoltare; „un director de spital bucureștean” – Sănătate. Pentru portofolii precum Interne și Justiție, „încă se căutau soluții”, potrivit materialului. În lipsa unei majorități confirmate, următoarele zile vor testa dacă desemnarea poate produce rapid un acord politic sau dacă procesul de formare a guvernului intră într-o nouă etapă de negocieri prelungite. Informațiile sunt prezentate de Antena 3 ca provenind din surse politice și nu sunt confirmate oficial în material. [...]
PSD pune presiune pe Cotroceni să facă rapid o desemnare de premier, avertizând că blocajul poate duce la anticipate , potrivit News . Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, spune că președintele trebuie să facă o nominalizare înainte de expirarea interimatului de 45 de zile, iar dacă nici a doua propunere nu trece de Parlament, „ajungem la alegeri anticipate”. Miza: ieșirea din blocaj înainte de expirarea interimatului Vasilescu respinge scenariul în care șeful statului ar amâna sau ar evita desemnarea unui premier, argumentând că procedura constituțională împinge inevitabil spre o soluție: o nominalizare care poate fi votată sau respinsă, urmată de o a doua încercare. În cazul în care și a doua desemnare eșuează, consecința este declanșarea alegerilor anticipate. „Nu se poate să nu facă o desemnare, pentru că se termină interimatul de 45 de zile (...) Dacă nici a doua desemnare nu trece, atunci vom ajunge la alegeri anticipate. Este foarte simplu.” Condițiile PSD și mesajul către președinte În contextul negocierilor pentru desemnarea unui nou premier, Vasilescu afirmă că PSD „nu are o problemă de persoană”, ci de respectarea unor „condiționalități” și a unor înțelegeri. Ea invocă și poziția PSD în Parlament, descriindu-l drept „cel mai votat partid” în actuala configurație. Întrebată dacă PSD îl va nominaliza pe Sorin Grindeanu, Vasilescu a indicat că decizia de desemnare aparține președintelui Nicușor Dan , nu PSD. Varianta Eugen Tomac : deschidere, dar fără angajamente Despre scenariul în care Eugen Tomac ar fi propunere de premier, Vasilescu spune că, „în principiu”, acesta este „o persoană cu bun simț”, însă PSD vrea să vadă „cu ce program va veni” și „ce își propune” concret. Context economic invocat în disputa politică În apărarea poziției PSD și ca argument pentru schimbarea guvernului, Vasilescu afirmă că partidul „a dat jos un prim-ministru care nu avea ce să caute acolo”, invocând o serie de evoluții economice pe care le atribuie guvernării din ultimul an: dublarea inflației, scăderea consumului cu 10% și creșterea datoriei publice cu 125 de miliarde. În continuare, PSD ar urma să ia „o decizie foarte repede” după ce va fi făcută nominalizarea de premier, mai spune Vasilescu. [...]
Prelungirea interimatului guvernamental riscă să limiteze capacitatea Executivului de a lua decizii , în condițiile în care nu există încă un scenariu „plauzibil” care să strângă o majoritate parlamentară pentru un guvern stabil, potrivit declarațiilor făcute de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , citate de Agerpres . Buzoianu a spus, la Palatul Parlamentului, că interimatul „nu asigură toate instrumentele Guvernului” pentru a lua „toate măsurile necesare”, motiv pentru care nu îl vede ca o soluție bună pe termen lung. În același timp, ea a susținut că, în acest moment, „nu există de niciun partid cunoscut un scenariu care să fie și plauzibil și corect și favorabil pentru români”, ceea ce ar însemna că e nevoie de „mult mai mult timp” pentru a se ajunge la o formulă acceptată care să consolideze o majoritate în Parlament. „Eu cred că interimatul este o formulă care nu asigură toate instrumentele Guvernului să ia toate măsurile necesare, drept urmare nu știu dacă este o versiune bună pe termen lung.” De ce contează: interimatul, o limitare operațională pentru decizii guvernamentale Mesajul ministrului interimar indică un blocaj politic cu efect direct asupra funcționării Executivului: fără o majoritate care să susțină un guvern stabil, România rămâne într-o formulă de conducere care, în viziunea sa, nu are pârghiile complete pentru decizii și măsuri. Buzoianu a mai afirmat că situația ar putea fi deblocată „cu responsabilitate din partea celor care au decis că trebuie să dea foc la țară”, fără a detalia la cine se referă. Poziția USR despre un posibil guvern tehnocrat Întrebată despre o eventuală susținere a unui guvern tehnocrat (un executiv format, în principiu, din specialiști fără afiliere politică directă), Buzoianu a spus că USR va face o analiză doar în momentul în care va exista o propunere concretă. Ea a precizat că, în opinia sa, un guvern tehnocrat „paravan” pentru PSD sau unul care ar menține numiri politice în subordine „nu reprezintă cu adevărat principiul de tehnocrație”. [...]
