Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia, susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV, care citează presa publică maghiară.
Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado, Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei.
În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate.
Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul.
Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că e prea devreme să fie evaluată direcția noului premier ungar , iar această prudență contează pentru modul în care România își calibrează relația cu Budapesta și poziționările în dosarele europene, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la Europa FM, șeful statului a spus că este „prea devreme” pentru a stabili dacă Peter Magyar este un politician reformist sau dacă va continua linia lui Viktor Orbán, subliniind că răspunsul va veni din „acțiunile viitoare”. Nicușor Dan a încadrat ascensiunea lui Magyar în contextul electoratului din Ungaria, pe care l-a descris ca fiind într-o zonă „naționalist-suveranistă”, argumentând că noul premier este „un reprezentant al acestor oameni”. Semnalul despre orientarea europeană: comparația cu Giorgia Meloni Deși a insistat că direcția politică a noului premier ungar se va vedea în perioada următoare, președintele a avansat o evaluare „intuitivă” privind poziționarea la nivel european: „Cred că putem așa, intuitiv, să-l vedem undeva într-o zonă apropiată doamnei Meloni, ca acțiune politică europeană.” Poziția față de UDMR și votul maghiarilor din Transilvania Întrebat dacă liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar trebui să demisioneze în contextul susținerii acordate de UDMR lui Viktor Orbán, Nicușor Dan a respins ipoteza. El a invocat „corespondența între politician și publicul său” și a spus că, din ce a citit în presă, maghiarii din Transilvania l-ar fi votat „90%” pe Orbán, motiv pentru care nu vede o justificare pentru demisie. Context: schimbarea de la Budapesta după 16 ani Potrivit informațiilor prezentate, Peter Magyar, liderul partidului TISZA , a câștigat alegerile legislative din 12 aprilie din Ungaria și a obținut o majoritate confortabilă în parlament, punând capăt mandatului de 16 ani al lui Viktor Orbán ca premier. [...]
Americanii maghiari văd în înfrângerea lui Viktor Orbán un „manual” pentru a bloca încercările de manipulare a regulilor electorale în SUA , într-un moment în care administrația Trump este acuzată că încearcă să încline terenul de joc înaintea alegerilor de la mijloc de mandat , potrivit NPR . Materialul pornește de la ideea că schimbarea de putere din Ungaria – descrisă ca o înfrângere a lui Orbán – este interpretată de o parte a diasporei maghiare din Statele Unite ca dovadă că un lider cu reflexe iliberale poate fi învins prin organizare politică și prin apărarea instituțiilor care gestionează alegerile. De ce contează: miza este controlul regulilor jocului electoral Punctul central al relatării este comparația dintre Ungaria și SUA pe tema „terenului de joc” electoral: cum pot fi modificate reguli, instituții și proceduri astfel încât competiția să devină mai puțin echitabilă, și ce tip de reacție civică și politică ar putea funcționa pentru a contracara acest lucru. NPR notează că, în lectura intervievaților, experiența Ungariei oferă lecții aplicabile în SUA tocmai pentru că nu se rezumă la un singur scrutin, ci la un proces mai lung în care puterea executivă își consolidează influența asupra arhitecturii electorale. Ce „model” invocă intervievații și unde îl văd aplicabil Din perspectiva americanilor maghiari citați, „modelul” nu este unul de campanie clasică, ci unul de rezistență instituțională și de mobilizare: atenție la schimbările de reguli și la modul în care sunt administrate alegerile; presiune publică și politică pentru menținerea unor mecanisme de control și echilibru (checks and balances); organizare pe termen lung, nu doar în preajma votului. NPR nu detaliază în fragmentul disponibil pașii concreți sau actorii politici implicați în Ungaria, dar insistă asupra ideii de „plan” transferabil: identificarea timpurie a modificărilor care pot afecta competiția și construirea unei coaliții suficient de largi pentru a le bloca sau inversa. Ce urmează În logica materialului, următorul test este modul în care aceste lecții sunt traduse în acțiune în SUA înaintea alegerilor de la mijloc de mandat: nu doar prin mesaje electorale, ci prin bătălii legate de reguli, proceduri și instituții. NPR prezintă această paralelă ca pe o temă de strategie politică, nu ca pe o comparație de context general între cele două țări. [...]
Nicușor Dan intră în demersul european pentru Strâmtoarea Ormuz , cu miză directă pe prețurile la energie , urmând să participe vineri, prin videoconferință, la reuniunea convocată de Emmanuel Macron și Keir Starmer, unde se discută pașii pe care îi vor face statele europene pentru redeschiderea rutei maritime, potrivit Digi24 , care citează surse. Conform informațiilor publicației, toți oficialii participanți se vor conecta de la distanță, cu excepția celor doi organizatori, Macron și Starmer. De ce contează: efecte economice și energetice resimțite și în România Digi24 amintește că președintele României s-a implicat și anterior în căutarea de soluții, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Pe 20 martie, Nicușor Dan a anunțat că România se alătură declarației Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei privind asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. În mesajul citat de Digi24, președintele a legat explicit închiderea strâmtorii de „implicații grave” asupra piețelor energetice globale și a economiei mondiale, cu efecte resimțite în România, „în special” la prețul combustibililor. „Efectele sunt resimțite și în România, în special în ceea ce privește prețul combustibililor. În acest sens, suntem pregătiți să participăm la eforturile comunității internaționale care vor conduce la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație.” Tot atunci, Nicușor Dan a precizat că România își menține decizia de a nu se implica în conflict și că lucrează cu partenerii internaționali pentru dezescaladare. Context: discuții la nivelul UE despre reducerea prețurilor la energie Anterior, la finalul unei reuniuni a Consiliului European, președintele a spus că la nivelul Uniunii Europene se caută soluții pentru reducerea prețurilor la energie. Potrivit declarațiilor sale, Comisia Europeană a fost deschisă la mecanisme precum plafonarea prețului gazului sau amânarea unor termene legate de atingerea țintelor de emisii. În același context, el a menționat și propunerea Comisiei Europene privind „un pachet de 30 de miliarde de euro” pentru modernizarea rețelelor și interconectarea între state. [...]
PSD amenință cu retragerea miniștrilor din Guvern dacă Ilie Bolojan rămâne premier , ceea ce ar deschide un scenariu de guvern minoritar și un provizorat de 45 de zile, cu efect direct asupra stabilității politice și a capacității executivului de a trece decizii prin Parlament, potrivit G4Media . Declarațiile îi aparțin lui Claudiu Manda , secretarul general al PSD, care a vorbit într-un podcast la EVZ despre intenția partidului de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan și despre condițiile în care PSD ar rămâne sau nu în actuala formulă de guvernare. Manda spune că PSD va face pe 20 aprilie o evaluare internă a guvernării și a premierului. Miza: stabilitatea guvernării și riscul unui blocaj parlamentar Manda afirmă că PSD „nu vrea să mai continue cu domnul Bolojan”, dar susține că partidul nu își dorește ieșirea din „coaliția pro-europeană”. În același timp, el condiționează continuarea colaborării de schimbări în modul de lucru al coaliției și de o mai bună preluare a propunerilor PSD, invocând lipsa de dialog a premierului și posibilitatea „reevaluării mecanismului de decizie”. În argumentația sa, liderul PSD invocă deteriorarea situației economice și încălcarea a două „linii roșii” cu care partidul ar fi intrat la guvernare: să nu scadă puterea de cumpărare și să nu scadă investițiile. Termenul invocat: 48–72 de ore și scenariul de 45 de zile Potrivit lui Manda, dacă premierul nu face „primul gest de responsabilitate”, PSD ar urma să stabilească un termen de „48 de ore, 72 de ore” în care situația să fie tranșată politic. În varianta în care Bolojan ar insista să rămână, PSD ar urma să își retragă miniștrii din Guvern. Manda discută și despre un posibil „provizorat” de 45 de zile al Guvernului fără PSD, perioadă după care ar trebui să treacă prin Parlament „un alt guvern”, printr-un vot. El sugerează că, în acest interval, ar putea exista și o moțiune de cenzură inițiată de AUR sau de PSD. Mesaj către USR și UDMR: sprijinul pentru un guvern minoritar ar trebui reconfirmat în Parlament În același context, Manda transmite că, dacă se ajunge la un guvern minoritar provizoriu, acesta tot va avea nevoie de un vot în Parlament pentru a se încheia perioada de 45 de zile, menționând explicit USR în discuția despre susținerea unei astfel de formule. El spune că îi este „greu să creadă” că USR și UDMR ar rămâne într-un guvern minoritar. Ce urmează, potrivit lui Manda Manda mai afirmă că, „la un moment dat”, președintele Nicușor Dan ar trebui să medieze între „puterile pro-europene”, în condițiile în care conflictul din coaliție ar escalada. În paralel, PSD își programează pentru 20 aprilie evaluarea internă a guvernării și a premierului, moment care ar putea seta formal următorii pași politici. [...]
Nicuşor Dan leagă vizita în SUA de „dinamica geopolitică”, dar pune accentul pe consolidarea parteneriatului, inclusiv prin discuţii economico-financiare la nivel guvernamental , potrivit news.ro . Preşedintele a spus că „crede” că va face vizita în acest an, însă a subliniat că „totul este în dinamică” în actualul context geopolitic. Întrebat la Europa FM dacă mai merge în SUA anul acesta, şeful statului a indicat că, dincolo de calendarul unei vizite, contează evoluţia relaţiei bilaterale. În acest sens, el a menţionat că „chiar azi” sunt „trei sau patru miniştri” în Statele Unite pentru discuţii „la nivelul trezoreriei” şi al „marilor bănci de investiţii” — un indiciu că dialogul include şi componente financiare, nu doar politice. Vizita la Casa Albă , condiţionată de un „program comun” Nicuşor Dan a arătat că o vizită „la cel mai înalt nivel” necesită coordonare între părţi. „O vizită necesită un program comun.” El a descris vizita drept „vârful simbolic” al unei relaţii care, în esenţă, se sprijină pe „documente, contracte” şi „angajamente reciproce”, domenii în care a spus că există progres „consistent”. Mesajul politic: parteneriatul e „important” pentru ambele părţi Preşedintele a insistat că România are nevoie de parteneriatul cu SUA şi „invers”, parteneriatul cu România este important pentru Statele Unite. În acelaşi timp, a delimitat tema de eventuale interpretări în cheie de politică internă, spunând că aceasta ar fi „o altă discuţie”. [...]
Un proiect de lege depus în Parlament ar extinde interdicția de „fumat” la vape și tutun încălzit în toate spațiile publice închise , ceea ce ar obliga operatorii din HoReCa, retail (malluri) și transport să aplice aceleași reguli ca pentru țigările clasice, potrivit Digi24 . Inițiativa este depusă de deputata USR Diana Stoica și senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu și vizează interzicerea utilizării țigărilor electronice, a vape-urilor și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în toate spațiile publice închise. În forma actuală, legislația interzice fumatul doar în cazul arderii tutunului, iar pentru aceste dispozitive există restricții doar în mijloacele de transport în comun. Printre co-inițiatori se află și senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel (medic) și senatoarea PNL Maria Gabriela Horga, ceea ce sugerează o susținere transpartinică pentru modificarea regulilor. Ce se schimbă în definiția „fumatului” și unde s-ar aplica interdicția Proiectul urmărește redefinirea noțiunii de „fumat” astfel încât să includă inhalarea aerosolilor rezultați din încălzirea sau vaporizarea produselor care conțin tutun, nicotină sau alte substanțe destinate inhalării, cu excepția celor de uz medical. Odată extinsă definiția, interdicția ar urma să se aplice în toate spațiile publice închise, inclusiv: la locul de muncă; în transportul public. Argumentele invocate de inițiatori și organizații medicale Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu a susținut, potrivit unui comunicat de presă al USR citat de Digi24, că efectele acestor produse sunt „cel puțin la fel de nocive” și că includerea lor explicită în definiție ar reduce interpretările și confuziile, pentru a limita expunerea pasivă. Diana Stoica a legat proiectul de indicatori de sănătate publică și a spus că inițiativa vine în contextul unei petiții semnate de peste 64.000 de persoane, menționând petiția Declic . În sprijinul argumentației, inițiatorii invocă avertismente ale Organizației Mondiale a Sănătății privind aerosolii „second-hand” proveniți din țigările electronice, care pot crește nivelul particulelor fine în spațiile închise, precum și studii europene care ar indica deteriorarea calității aerului și simptome iritative la persoanele expuse. La nivel național, Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Cardiologie au semnalat că prezentarea țigărilor electronice drept „alternativă sănătoasă” este problematică și au indicat existența unor efecte nocive, inclusiv la adolescenți. Ce urmează Proiectul modifică Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Digi24 nu precizează în material un calendar de dezbatere sau vot, astfel că momentul intrării în vigoare depinde de parcursul legislativ în Parlament. [...]
