Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia, susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV, care citează presa publică maghiară.
Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado, Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei.
În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate.
Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul.
Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei.
Recomandate
România își repoziționează mesajul de securitate la ONU, avertizând că războiul din Ucraina se extinde în „zona gri” a atacurilor hibride asupra Europei , potrivit HotNews , care relatează despre discursul președintelui Nicușor Dan la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York. În intervenția de la tribuna ONU, Nicușor Dan a condamnat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că „urmărește o agendă revizionistă”, în contextul în care Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. „Acest membru, căruia întreaga comunitate a Organizației Națiunilor Unite i-a încredințat responsabilitatea menținerii păcii și securității internaționale, a renunțat în mod deliberat la obligația sa fundamentală și urmărește o agendă revizionistă.” De ce contează: accent pe riscuri operaționale, nu doar pe front Președintele a legat direct conflictul de riscuri de securitate pentru România, invocând încălcări repetate ale spațiului aerian și amintind incidentul din mai, când o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați , rănind două persoane. „În calitate de stat membru cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România a simțit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian.” În același registru, Nicușor Dan a avertizat că amenințarea nu se limitează la Ucraina și a descris Europa ca țintă a unui „război hibrid” – concept care include acțiuni sub pragul unui atac militar clasic, precum atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaje și perturbarea infrastructurilor critice. „Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice.” Sprijin pentru Ucraina și măsuri la Marea Neagră Șeful statului a reafirmat că România va continua să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie” și a enumerat forme de sprijin și cooperare regională menționate în discurs: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, pe cale feroviară și pe cale navigabilă, în contextul atacurilor asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la un grup operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, ca răspuns la afectarea libertății de navigație; înființarea, împreună cu Bulgaria, a „unui hub pentru securitate maritimă”, pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Mesaj pentru Republica Moldova: energie și presiune hibridă Nicușor Dan a transmis și un mesaj de susținere pentru Republica Moldova, pe care a descris-o drept „a doua țară cea mai afectată” de război. În acest context, a spus că România a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova și a invocat „șocul economic” și o campanie hibridă (dezinformare, presiune energetică, încercări de destabilizare) cu care s-ar confrunta Chișinăul. Ce urmează: intervenție la Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei Tot miercuri, de la ora 18:00 (ora României), președintele Nicușor Dan este programat să participe la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. Potrivit declarațiilor consilierului de stat Vlad Ionescu, citat de Agerpres, șeful statului ar urma să prezinte consecințele imediate ale războiului asupra securității României și a regiunii și să susțină necesitatea unei „soluționări juste și durabile” a conflictului. Reuniunea are loc la inițiativa Franței, care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU. [...]
Magdalena Andersson vrea să schimbe regulile de vot în politica externă a UE, eliminând veto-ul național , pentru ca Uniunea să poată decide mai rapid în dosare precum sancțiunile și sprijinul pentru Ucraina, potrivit unui interviu acordat Politico . Lidera social-democrată, câștigătoare a alegerilor din Suedia, se află în negocieri de coaliție și se pregătește să revină la conducerea guvernului. Miza este una de reglementare și guvernanță europeană: Andersson susține trecerea la „ majoritate calificată ” în politica externă (adică decizii fără unanimitate, pe baza unei formule de vot între state), argumentând că „problema numărul unu” pentru o UE puternică este dacă cei 27 de lideri „pot, de fapt, să se pună de acord” la masa Consiliului European. Ea invocă experiența discuțiilor dificile din 2022 privind sancțiunile, când acordurile ce necesitau unanimitate au fost blocate sau întârziate. „Luați-le, folosiți-le”: presiune pentru utilizarea activelor rusești Un test imediat pentru capacitatea UE de a acționa unitar, în viziunea ei, este dosarul activelor rusești imobilizate în Europa. Andersson spune că acestea ar trebui folosite pentru a finanța costurile de apărare ale Ucrainei: „Luați-le, folosiți-le.” În interviu, ea califică această opțiune drept „o cale mai bună” pentru o Suedie „chibzuită” fiscal decât majorarea bugetului multianual al UE, pe care afirmă că vrea să îl limiteze. În privința obiecțiilor juridice ridicate anterior (inclusiv de Belgia, pe fondul jurisdicției asupra depozitului din Bruxelles), poziția ei este tranșantă: întâi se rezolvă problemele legale, apoi se acționează. Comerțul și tehnologia, parte din securitate: linie mai dură față de Trump Andersson leagă explicit politica comercială de securitate, în contextul în care președintele american Donald Trump „folosește tarifele ca armă”, și spune că Europa trebuie să „țină piept” atunci când e cazul. Ea indică drept model abordarea premierului canadian Mark Carney și susține întărirea cooperării UE cu parteneri din afara blocului, precum Canada, Japonia, Australia și Regatul Unit. În același timp, Andersson subliniază importanța relației economice cu SUA pentru o țară cu „mari companii exportatoare” și notează că firmele suedeze creează „multe locuri de muncă” în Statele Unite, dar avertizează că Europa „nu ar trebui să fie naivă”. Ce urmează Planurile depind de confirmarea ei ca prim-ministru, în urma negocierilor de coaliție. Dacă va prelua guvernarea, Andersson ar urma să fie una dintre puținele voci de stânga între liderii UE, iar agenda ei — renunțarea la veto în politica externă și o linie mai fermă privind activele rusești — ar putea reaprinde o dezbatere sensibilă despre cum își schimbă Uniunea regulile înainte de o posibilă extindere către Ucraina și alte state candidate. [...]
PSD mizează pe blocarea în Parlament a guvernului Mureșan , iar Olguța Vasilescu spune, într-o intervenție la România TV, că premierul desemnat „nu are absolut nicio șansă” să treacă de votul de învestitură, potrivit Mediafax . Mesajul indică o linie de opoziție fermă a PSD și prelungește incertitudinea politică în jurul formării unei majorități. Vasilescu afirmă că Mureșan ar obține „în jur de 160 de voturi”, semnificativ sub nivelul pe care, susține ea, l-ar fi strâns guvernul Veștea. În aceeași logică, ea a spus că, „dacă tot vrea să se facă de râs”, ar trebui să ajungă la votul din Parlament. De ce ar lipsi majoritatea: susținere limitată și dispute pe program Potrivit Olguței Vasilescu, doar UDMR și USR l-ar susține pe premierul desemnat. Argumentul invocat ține de programul de guvernare, pe care îl descrie ca fiind identic cu cel al lui Ilie Bolojan, doar „ușor îmbunătățit de AI, că așa e modern”. Tot ea susține că partidele care l-au demis pe Bolojan prin moțiune de cenzură „nu pot susține un astfel de guvern”, ceea ce ar reduce și mai mult șansele unei majorități funcționale. Poziția PSD: vot împotrivă, indiferent de negocieri Vasilescu a mai declarat că Sorin Grindeanu l-ar fi invitat de două ori pe Mureșan la sediul PSD și că liderul PSD l-ar fi așteptat inclusiv la Craiova, însă premierul desemnat „nu a venit să ceară voturile PSD”. Chiar și în ipoteza unei întâlniri, poziția PSD nu s-ar fi schimbat, a precizat ea, deoarece Biroul Permanent ar fi recomandat deja votul împotriva guvernului. Ce urmează, în scenariul avansat de Vasilescu Olguța Vasilescu spune că România „va avea totuși un guvern”, iar dacă mandatul ar ajunge la Sorin Grindeanu, cabinetul acestuia „ar fi învestit foarte repede”, potrivit declarațiilor citate de Mediafax. În acest moment, materialul nu oferă detalii despre calendarul procedural sau despre o formulă concretă de majoritate. [...]
PSD transmite că șansele de a vota Guvernul Mureșan sunt „extrem de reduse” , pe fondul lipsei de dialog și al absenței unui program de guvernare transmis oficial, potrivit news.ro . Mesajul, formulat de președintele PSD Sorin Grindeanu , indică o blocare a negocierilor politice necesare pentru învestirea Executivului, cu efect direct asupra calendarului guvernării. Grindeanu a spus că nu a vorbit „deloc” cu premierul desemnat Siegfried Mureșan și că, în zilele următoare, nu va fi disponibil, deoarece are întâlniri cu colegii din teritoriu, însă a subliniat că „colegii mei sunt” în București și pot discuta dacă există o bază reală de negociere. „Eu sunt deschis. În zilele următoare nu o să fiu. Am un program pe care îl cunoașteți, nu o să fiu în București, dar colegii mei sunt. Dacă se dorește a se discuta pe programul de guvernare, nu pe ceea ce am văzut ieri, evident că suntem disponibili.” Miza: învestirea Guvernului și majoritatea din Parlament Întrebat despre posibilitatea ca PSD să voteze guvernul condus de Mureșan, liderul social-democrat a afirmat că, „la modul cum se comportă” premierul desemnat, această posibilitate „nu” există sau este „extrem de redusă”. În logica prezentată de Grindeanu, modul de relaționare cu un partid de la care se așteaptă voturi ar indica faptul că Mureșan „nu-și dorește să fie prim-ministru”, ci urmărește „un joc politic”. Ce reproșează PSD: lipsa unui program de guvernare și a dialogului Grindeanu a susținut că PSD nu a primit un program de guvernare și că „ceea ce s-a trimis aseară nu poate fi numit un program de guvernare”. Totodată, a relatat că, miercuri, a fost disponibil pentru discuții și l-ar fi anunțat pe Mureșan că este la partid, însă premierul desemnat „nu a venit pentru a avea un dialog”. Separat, întrebat despre informația că președintele PNL Ilie Bolojan ar putea fi vicepremier sau ministru al Afacerilor Interne, Grindeanu a răspuns că este „treaba lor”. La final, news.ro notează că PSD a anunțat că nu susține învestirea Guvernului Mureșan. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre un calendar alternativ sau despre pașii următori ai premierului desemnat pentru a obține sprijin parlamentar. [...]
Ministrul interimar Radu Miruță acuză PSD că blochează deciziile coaliției și că transmite public mesajul că acceptă măsurile Guvernului doar dacă le poate controla singur, potrivit Mediafax . Miza politică, în lectura lui Miruță, este funcționarea coaliției în jurul pachetului de măsuri fiscale deja aprobat în ședințele comune. Miruță i-a amintit liderului PSD, Sorin Grindeanu , că social-democrații au participat la ședințele de coaliție în care au fost aprobate măsurile fiscale criticate ulterior. Declarațiile au fost făcute joi seara, la B1 TV. „Eu văd că sunt multe discuții despre măsurile acestui guvern, care sunt proaste. L-am auzit și pe domnul Grindeanu, căruia îi amintesc că am fost împreună la ședințele de coaliție, unde au fost aprobate, inclusiv de PSD, aceste măsuri.” Dispută de coaliție pe „cine decide” și cum se negociază Ministrul interimar susține că PSD a avut în trecut perioade în care a putut decide singur, însă rezultatele nu ar fi confirmat „binele” invocat acum de partid. „Și vedem că acel bine, din mâinile PSD, n-a prea ieșit.” În același registru, Miruță acuză PSD că transformă negocierile politice într-o confruntare publică și că, în esență, mesajul transmis ar fi că partidul „nu acceptă decât dacă ei singuri decid totul în România”. El a mai spus că „e foarte multă gălăgie politică” percepută de „omul de rând”. Sondaje contestate și semnal despre posibile anticipate Miruță a contestat și sondajele invocate de PSD în spațiul public, afirmând că alte cercetări sociologice nu ar arăta aceleași cifre favorabile. În acest context, a susținut că PSD „a luat vreo 20%”, nu 51%, și a adăugat că, potrivit altor cercetări, partidul ar fi la aproximativ jumătate din numărul de mandate obținute în urmă cu doi ani. Totodată, ministrul interimar a ridicat public întrebarea dacă PSD ar împinge pentru alegeri anticipate în cazul în care ar sta mai bine în sondaje. „Credeți dumneavoastră că dacă PSD ar sta mai bine la voturi, n-ar pedala pentru alegeri anticipate?” [...]
PSD își condiționează intrarea la guvernare de strângerea unei majorități parlamentare , iar partidul spune că, înainte de a discuta nume pentru viitorul Cabinet, vrea acord pe programul de guvernare, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de secretarul general Claudiu Manda , indică faptul că negocierile se mută pe terenul voturilor necesare învestirii și al potențialelor alianțe. Manda a afirmat că PSD este „pregătit de guvernare” și că are „candidat de prim-ministru”, dar că discuțiile sunt, în această etapă, despre program, nu despre echipă. „Suntem (n.r – pregătiți de guvernare). Avem candidat de prim-ministru. Nu am discutat de echipă și nu vrem să discutăm de echipă. Vom discuta despre program de guvernare cu partidele și parlamentarii care vor să agreeze acest program de guvernare. Și în ultima etapă vom discuta și despre echipa de guvernare.” Miza: 233 de voturi și o majoritate care nu e încă explicită Întrebat despre cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului și despre posibilitatea ca acestea să includă voturi de la AUR, Manda nu a confirmat direct un sprijin din partea acestui partid. În schimb, a spus că există „grupuri politice” care ar fi exprimat disponibilitatea de a susține un astfel de guvern și programul aferent, în cadrul colaborării parlamentare existente cu PSD. UDMR , piesă-cheie în scenariul PSD Secretarul general al PSD a declarat că partidul așteaptă un răspuns favorabil din partea UDMR și a sugerat că, fără acesta, demersul ar putea să nu meargă „până la capăt”. În același context, a indicat că PSD mizează și pe parlamentari de la alte partide, menționând inclusiv PNL și exprimând speranța că și USR ar putea vota „într-un astfel de moment în care țara are nevoie de guvern”. Relația cu USR: „nu ne-am dorit o colaborare, inclusiv la guvernare” Deși a spus că la nivel local există colaborări diferite, în funcție de organizații și proiecte, Manda a afirmat că PSD nu vede o colaborare cu USR, inclusiv la guvernare. „Noi n-am tras linii roșii, dar dacă este un partid cu care nu ne-am dorit să avem o colaborare, inclusiv la guvernare, USR-ul este partidul acela.” AUR și acuzația unei înțelegeri „secrete” Simion–Bolojan În privința AUR, Manda a reluat acuzațiile privind existența unei înțelegeri între liderul AUR, George Simion, și Ilie Bolojan, precizând că informațiile au apărut în spațiul public și că detaliile nu ar fi fost explicate „explicit”. Sursa video menționată de Mediafax: Euronews România. [...]
