Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia, susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV, care citează presa publică maghiară.
Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado, Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei.
În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate.
Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul.
Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei.
Recomandate
Decizia lui Benjamin Netanyahu de a bloca transferul sistemului „Domul de Fier” către Ucraina scoate la iveală limitele practice ale coproducțiilor militare SUA–Israel , în condițiile în care acordurile industriale îi dau Israelului drept de veto asupra utilizării și reexportului, potrivit Washington Post . Propunerea de transfer a fost înaintată în 2023 de senatorul republican Lindsey Graham , însă Netanyahu a respins-o invocând termenii unui acord de producție în comun care „oferă Israelului ultimul cuvânt” privind utilizarea sistemului, chiar dacă bateriile de rachete vizate au fost plătite de guvernul SUA. De ce contează: veto-ul de export devine temă de politică de apărare în Congres Episodul este folosit acum ca argument în dezbaterea din Congres privind extinderea cooperării SUA–Israel dincolo de apărarea antirachetă, către domenii tehnologice precum arme biologice, inteligență artificială, securitate cibernetică și sisteme de energie direcționată. Propunerea apare într-un proiect de lege privind politica de apărare în valoare de 1,15 trilioane de dolari (aprox. 5,2 trilioane lei), adoptat în Camera Reprezentanților săptămâna trecută, și are sprijinul lui Netanyahu, al parlamentarilor americani pro-Israel din ambele partide și al Comitetului American-Israel pentru Afaceri Publice (AIPAC), grup de lobby influent. Inițiativa este însă contestată de democrați de stânga și de unii republicani de dreapta, care încearcă să o oprească în Senat. Senatorul Chris Van Hollen (democrat, Maryland) a criticat situația, susținând că sistemele pe care SUA voiau să le transfere Ucrainei erau staționate în sud-vestul Statelor Unite și plătite de contribuabilii americani, dar Israelul a respins transferul. „Ne compromite suveranitatea și dăunează securității noastre naționale prin limitarea opțiunilor noastre.” Context: competiție pentru resurse și presiune pe muniții Discuția are loc pe fondul unei competiții pentru resurse între doi aliați ai SUA, Ucraina și Israel. În aceeași perioadă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost la Washington, iar cererile simultane de sprijin american au creat, potrivit sursei, o „competiție cu sumă nulă”. Zelenski a declarat pentru Axios că președintele Donald Trump i-a spus că va fi dificil să fie îndeplinită cererea Ucrainei de 300 de interceptoare Patriot, deoarece munițiile sunt consumate în războiul din Iran. Tot în acest context, Ambasada Israelului la Washington a invocat, pentru Washington Post , riscul ca „tehnologia să ajungă în mâinile iranienilor” ca motiv de îngrijorare legat de transferul „Domului de Fier” către Ucraina. Ce urmează: Senatul decide, iar „dreptul de veto” rămâne în discuție Prevederea privind extinderea cooperării industriale este una dintre temele pe care senatorii americani le analizează în cadrul proiectului anual al apărării, considerat de parlamentari drept „trebuie adoptat” deoarece stabilește politici militare, inclusiv creșteri salariale pentru trupe și limite de cheltuieli. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat pentru Washington Post că nu este deranjat de capacitatea Israelului de a respinge exporturile către țări terțe în cazul coproducțiilor, argumentând că astfel de restricții sunt tipice în asemenea aranjamente și susținând ideea unui parteneriat mai strâns între industriile de apărare ale celor două țări. [...]
Percepția asupra economiei se întoarce împotriva republicanilor , iar un nou sondaj indică faptul că alegătorii americani îi văd pe democrați drept „administratori mai buni ai economiei” pentru prima dată în aproape un deceniu, potrivit Euronews . Schimbarea vine pe fondul scăderii constante a ratei de aprobare pentru președintele Donald Trump și al presiunilor resimțite în bugetele gospodăriilor, alimentate de scumpirea energiei. Sondajul Reuters/Ipsos, realizat online la nivel național, arată că 42% dintre alegători ar vota un democrat la alegerile pentru Congres, în timp ce 37% ar opta pentru un republican, „în acest moment”. În paralel, ponderea americanilor care aprobă activitatea președinției a coborât la 35%, de la 37% în luna anterioară. De ce contează: economia și energia pot decide „midterms” Cercetarea leagă evaluarea lui Trump pe economie de evoluția prețurilor la energie, în contextul războiului din Iran. Sondajul analizează inclusiv efectul creșterii prețurilor la energie asupra șanselor republicanilor la alegerile intermediare din noiembrie. În același timp, este menționat impactul direct asupra gospodăriilor: finanțele familiilor au fost afectate de scumpirea benzinei, pe fondul tensiunilor din Golful Persic . Context: scăderea aprobării și miza controlului Congresului Alegerile „midterms” au loc pe 3 noiembrie și vor decide controlul asupra Congresului pentru următorii doi ani. În acest cadru, sondajul sugerează că republicanii și Trump ar pierde în fața democraților „în acest moment”, pe fondul deteriorării percepției privind administrarea economiei. Trump a justificat că a ordonat atacurile asupra Iranului pentru a destructura programul nuclear al țării, a limita capacitatea Teheranului de a ataca rivalii regionali și a crea condiții pentru răsturnarea conducerii clericale. Potrivit materialului, aceste acțiuni au fost urmate de o creștere a prețurilor benzinei cu peste 25% de la începutul războiului, din 28 februarie. Ce spune Trump despre sondaje Președintele a declarat în repetate rânduri că nu crede în aceste sondaje, susținând că nu ar fi reale. [...]
Disputa PSD–USR pe energia României se mută în Parlament, cu miza capacităților de producție și a PNRR , după ce ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, că „amestecă subiectele” și că prezintă drept „soluție salvatoare” o inițiativă legislativă mai veche a USR, potrivit news.ro . Darău a făcut declarațiile luni seară, la B1TV, în contextul polemicii legate de Legea privind strategia pentru conservarea biodiversității, jalon în PNRR. Liderul PSD a susținut că legea ar putea bloca proiecte de infrastructură și investiții în energie, iar USR respinge această interpretare și spune că strategia este o obligație europeană, cu implicații inclusiv asupra finanțării. PNRR și strategia de biodiversitate: „într-o lună trebuie aprobată” Ministrul interimar al Economiei a spus că strategia de biodiversitate a fost inițiată de Diana Buzoianu, ministrul Mediului, și că este „o chestiune esențială” inclusiv din perspectiva unui miliard de euro. În același timp, el a afirmat că, pe fondul presiunilor politice, inițiativa a ajuns în Parlament și că termenul de aprobare este scurt. „Într-o lună trebuie aprobată”, a declarat Irineu Darău, referindu-se la inițiativa depusă în Parlament. Energia: USR spune că nu a condus Ministerul Energiei și indică lipsa stocării Pe tema producției de energie, Darău a insistat că USR „n-a avut niciodată Ministerul Energiei” și a plasat discuția în registrul responsabilității „multianuale”, susținând că în perioade în care PSD a fost la putere capacitatea de producție s-a diminuat, fără să fie dezvoltate capacități de stocare. „Am fost puțin la guvernare în general, dar n-am avut niciodată Ministerul Energiei”, a spus Darău. El a mai afirmat că România ar fi avut nevoie „în primul rând” de capacități de stocare și de creșterea capacităților de producție, în locul unor dezbateri recurente despre presupuse contradicții între mediu și energie. Proiectul PSD anunțat de Grindeanu: condiționarea închiderii capacităților de producție În paralel, Sorin Grindeanu a anunțat că parlamentarii PSD vor depune un proiect de lege prin care autoritățile să nu mai poată închide capacități de producție în sectorul energetic decât dacă există capacități noi care să le înlocuiască. Tot el i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană. Darău susține însă că inițiativa prezentată de Grindeanu ca soluție ar fi, de fapt, o propunere depusă de mai mult timp de USR în Parlament, care ar fi rămas „îngropată în sertar”. [...]
Amendamentele votate în Senat la legea decarbonizării riscă să blocheze integral plățile din PNRR , avertizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o reacție citată de Antena 3 . Miza, potrivit ministrului, este ca modificările să fie interpretate de Comisia Europeană drept „reversibilitate” a unei reforme deja îndeplinite și finanțate, ceea ce ar opri depunerea viitoarelor cereri de plată. Pîslaru spune că amendamentele adoptate marți în Senat la legislația privind decarbonizarea ar putea duce la „blocarea totală” a PNRR și la pierderea „a miliarde de euro” din fonduri europene, dacă vor trece și de votul final al Parlamentului și vor deveni lege. „Atenție: Decizie extrem de periculoasă astăzi în Senat. Riscăm blocarea totală a PNRR și pierderea de miliarde de euro din fonduri europene.” De ce contează: „reversibilitatea” poate opri cererile de plată Ministrul diferențiază între riscul unor penalități punctuale și riscul structural al blocării PNRR. El afirmă că, dincolo de posibile penalități pe „Jalonul 119a” (din Cererea de Plată nr. 6), problema majoră ar fi declanșarea „reversibilității” pe „Jalonul 114”, care include legislația privind decarbonizarea și care, potrivit lui, a fost deja considerat îndeplinit de Comisia Europeană la Cererea de Plată nr. 2, pe baza căreia România a primit deja fonduri. În explicația sa, „reversibilitatea” este termenul folosit în regulamentul european pentru situația în care o reformă considerată îndeplinită este anulată sau modificată în sens contrar, ceea ce ar încălca principiul ireversibilității reformelor prevăzut de Regulamentul (UE) 2021/241 (Mecanismul de Redresare și Reziliență). Ce plăți ar putea fi afectate, potrivit ministrului Pîslaru susține că o constatare de „reversibilitate” ar avea efecte imediate asupra fluxului de finanțare, prin oprirea depunerii de noi cereri de plată. „Reversibilitatea oprește definitiv depunerea de noi cereri de plată!” Concret, el afirmă că România nu ar mai putea depune nici Cererea de Plată nr. 5 (despre care spune că era pregătită pentru depunere după publicarea noului CID), iar Cererea finală, nr. 6, ar fi, la rândul ei, blocată. Ministrul mai avertizează asupra unor consecințe în lanț, de la evaluări negative ale agențiilor de rating și pierderea credibilității, până la blocarea finanțărilor pentru proiecte publice precum spitale, școli și infrastructură. Context politic: PSD pregătește un proiect privind capacitățile pe cărbune, Bolojan critică În același context, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va depune la Senat un proiect de lege potrivit căruia nu se va mai putea opri nicio capacitate de energie pe cărbune dacă nu este înlocuită cu altceva. Premierul Ilie Bolojan a criticat proiectul prezentat de Grindeanu, afirmând că măsura ar putea duce la pierderea unor sume mari din PNRR, deoarece ar declanșa clauza de ireversibilitate. Ce urmează, potrivit avertismentului lui Pîslaru, depinde de votul final din Parlament: dacă amendamentele rămân în forma adoptată de Senat și devin lege, România riscă să intre într-un blocaj de finanțare pe PNRR, cu efecte directe asupra investițiilor publice. [...]
Lucian Mîndruță neagă orice contract de consultanță politică în ultimii 10 ani , după ce HotNews a corectat o informație anterioară privind o presupusă relație profesională cu deputata USR Diana Buzoianu, potrivit HotNews . Miza episodului ține de transparență și de riscul ca spațiul public să amestece opiniile jurnalistice cu activități plătite de comunicare, într-un context politic tensionat. Ce spune Mîndruță despre relația cu Diana Buzoianu și politicienii Într-o discuție cu HotNews, realizatorul Digi FM afirmă că nu a consiliat-o pe Diana Buzoianu și că nu a avut contracte cu politicieni în ultimul deceniu. „Nu am consiliat-o pe Diana Buzoianu. De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician.” Mîndruță spune că a cunoscut-o pe Diana Buzoianu „în urmă cu o lună” și că aceasta i-a semnalat că „circulă faptul” că ar fi făcut training cu ea, lucru pe care îl neagă. În același timp, admite întâlniri punctuale cu politicieni, în care ar fi oferit sfaturi, dar fără bani. „Că m-am mai întâlnit cu unii dintre ei, dintre politicieni, și le-am dat sfaturi, asta e altceva. Dar nu iau bani de la ei”. El oferă și un exemplu legat de o invitație la o acțiune a unei entități care aparține de Primăria Timișoara , unde spune că a refuzat plata deplasării. „Au vrut să-mi plătească deplasarea și i-am refuzat, mă duc pe banii mei. Nu lucrez pe bani publici”. Corecția HotNews: verificarea înregistrării și scuzele HotNews precizează că a preluat fără verificare informația potrivit căreia Mîndruță ar fi spus că a făcut training cu Diana Buzoianu „de-a lungul timpului”. Publicația arată că, după ce a ascultat înregistrarea de pe YouTube a live-ului din seara votului din Parlament pentru guvernul Adrian Veștea (22 iunie), afirmația despre training nu apare în materialul video. În live, Mîndruță a lăudat discursul Dianei Buzoianu și a făcut un clasament al vorbitorilor, dar fără vreo referire la o colaborare profesională. HotNews își cere scuze pentru eroarea de atribuire. Contextul: controversa pornită de la apelul la economisirea energiei Publicația leagă revenirea subiectului de o postare a lui Mîndruță din 31 iulie, în care îndemna la economisirea energiei seara, mesaj care a generat reacții negative în online. Ulterior, el a scris că inițiativa i-a aparținut și că nu a fost rugat de nimeni să facă acel apel. Ce urmează: din informațiile prezentate, cazul rămâne la nivelul unei corecții editoriale și al unei delimitări publice privind eventuale contracte de consultanță, fără indicii despre alte demersuri sau verificări suplimentare. [...]
USR avertizează că amendamentul PSD-AUR la legea ANI poate bloca un jalon din PNRR și pune în joc 800 de milioane de euro , pe fondul unei dispute politice care vizează inclusiv mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit HotNews . În Comisia juridică a Camerei Deputaților , PSD a trecut luni, cu voturile AUR, UPR și SOS, un amendament la legea reformei ANI (Agenția Națională de Integritate) care prevede că persoanele găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte ca legea să intre în vigoare. În această situație s-ar afla și Dominic Fritz, primarul USR al Timișoarei, după ce Înalta Curte a stabilit în iunie 2026, printr-o decizie definitivă, că este în conflict de interese. Miza de reglementare: efect retroactiv și risc de blocaj în PNRR Deputatul USR Cătălin Drulă susține că amendamentul este „neconstituțional” deoarece ar introduce „o pedeapsă nouă, retroactiv”. Într-o postare pe Facebook, el a comparat demersul cu OUG 13 și l-a acuzat pe deputatul PSD Radu Marinescu că ar fi „cro[it] cu dedicație” o modificare care îl vizează pe Fritz. Drulă afirmă că liderii PSD și AUR ar ști că legea ar putea fi respinsă la Curtea Constituțională, iar efectul colateral ar fi blocarea unui jalon din PNRR, cu riscul ca România să piardă 800 de milioane de euro (aprox. 4 miliarde lei). „Știu și ei că nicio Curte Constituțională din lumea asta nu lasă o asemenea mizerie să treacă. Știu că se va bloca jalonul din PNRR și că România riscă să piardă 800 de milioane de euro.” Alte modificări votate în comisie Tot luni, în aceeași comisie, AUR a obținut voturile PSD pentru un amendament care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și la partenerii demnitarilor, nu doar la soți, conform informațiilor din articol. [...]
