Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia, susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV, care citează presa publică maghiară.
Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado, Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei.
În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate.
Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul.
Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei.
Recomandate
Un sondaj arată că partidul Tisza conduce cu 20 de puncte în fața Fidesz înaintea alegerilor din 12 aprilie , potrivit publicației maghiare HVG . Datele, culese între 18 și 23 februarie 2026, indică o schimbare semnificativă de raport de forțe în Ungaria, cu mai puțin de două luni înaintea scrutinului parlamentar. Diferența dintre principalele partide În rândul alegătorilor hotărâți să meargă la urne: Tisza: 55% (în creștere de la 51% în ianuarie) Fidesz: 35% (în scădere de la 39%) Avantajul opoziției conduse de Peter Magyar a crescut astfel la 20 de puncte procentuale, față de 12 puncte în luna precedentă. La nivelul întregii populații, Tisza este cotat cu 42%, iar Fidesz cu 31%. Institutul Median, considerat unul dintre cele mai precise din Ungaria în estimarea rezultatelor electorale, notează că Tisza și-a revenit după scăderea din toamnă și a revenit la un nivel de încredere similar celui din vara trecută. Miza pentru Viktor Orban Pentru Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani, alegerile din 12 aprilie reprezintă cel mai dificil test electoral din ultimul deceniu și jumătate. Deși guvernul a anunțat măsuri cu impact social după trei ani de stagnare economică, sondajul arată o erodare a susținerii pentru Fidesz. În afara celor două formațiuni principale, doar partidul de extremă dreapta Mi Hazank ar mai putea intra în parlament, fiind creditat cu 6%, peste pragul electoral de 5%. Parlamentul Ungariei are 199 de membri: 106 aleși în circumscripții uninominale și 93 pe liste de partid. Orban a susținut recent că Fidesz ar putea câștiga între 65 și 70 de circumscripții, față de 87 în urmă cu patru ani, dar suficiente pentru a rămâne la putere. Deși alte sondaje oferă în continuare un avantaj Fidesz, cercetarea Median indică un avans clar al opoziției, conturând un scrutin cu implicații majore atât pentru scena politică internă, cât și pentru echilibrul forțelor conservatoare din Europa Centrală. [...]
Kelemen Hunor anunţă că îl susţine pe Viktor Orban la alegerile din Ungaria , afirmând că peste 90% dintre maghiarii din România vor vota pentru actualul premier ungar. Declaraţia a fost făcută la RFI . Preşedintele UDMR a precizat că opţiunea sa personală este clară: „Îl susţin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe”, invocând poziţia liderului de la Budapesta faţă de minorităţile maghiare din afara graniţelor Ungariei şi o politică naţională pe care o consideră „coerentă şi responsabilă”. În ceea ce priveşte opoziţia ungară, condusă de Péter Magyar, Kelemen Hunor a afirmat că aceasta „încă nu a oferit nimic” care să convingă că ar reprezenta o alternativă mai bună la conducerea ţării. Liderul UDMR susţine că datele din sondajele pe care le cunoaşte indică un sprijin masiv pentru Viktor Orban în rândul maghiarilor din România: „Aproape 92% dintre cei care se vor exprima merg către Orban”. Campania pentru alegerile parlamentare din Ungaria, programate în luna aprilie 2026, a început la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit informaţiilor citate de News.ro, scrutinul se anunţă unul dintre cele mai strânse din ultimele două decenii, partidul Fidesz al lui Viktor Orban fiind urmat îndeaproape în sondaje de formaţiunea de opoziţie Tisza, condusă de Péter Magyar. [...]
Oana Țoiu cere retragerea trupelor ruse din Transnistria și susține integrarea regiunii în parcursul european al Republicii Moldova , într-un mesaj transmis de la Bruxelles. Potrivit Euronews România , ministrul român de Externe a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru demersurile Chișinăului privind retragerea forțelor ruse din regiunea separatistă. Oana Țoiu a declarat că a discutat subiectul cu președinta Maia Sandu și cu reprezentanții guvernului moldovean, subliniind că reintegrarea Transnistriei poate oferi cetățenilor „speranțe pentru un viitor european”. În opinia sa, integrarea regiunii este posibilă, însă condiția esențială rămâne retragerea trupelor ruse. Ministrul a insistat asupra rolului Uniunii Europene în asigurarea securității regionale. Ea a arătat că nu este suficientă o simplă încetare temporară a focului, ci este nevoie de garanții care să prevină o viitoare agresiune, inclusiv în proximitatea României. În acest context, Țoiu a menționat coordonarea cu state membre ale UE și cu țări riverane Mării Negre pentru formularea unei poziții comune privind securitatea în regiune. Trupele ruse sunt staționate în Transnistria din anii ’90, după conflictul armat dintre Republica Moldova și regiunea separatistă. Aproximativ 1.500 de militari ruși și importante stocuri de armament au rămas în zonă. Autoritățile de la Chișinău consideră prezența acestora ilegală, în timp ce Moscova susține că sunt forțe de menținere a păcii și asigură paza depozitelor de armament din Tighina. Pe plan politic, Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare la Chișinău, și-a asumat ca obiectiv aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2030, iar dosarul Transnistriei rămâne unul dintre principalele obstacole în acest parcurs. [...]
USR a lansat proiectul strategic „România 2036” vineri seară, la Sibiu, în deschiderea Congresului Național 2026 „Viitorul, împreună”, potrivit G4Media . Evenimentul reunește peste 500 de delegați din întreaga țară, care dezbat direcțiile politice ale partidului și urmează să voteze modificări ale statutului, cu obiectivul declarat de consolidare a organizației. Lansarea „România 2036” este prezentată ca un proces amplu de planificare pe termen lung pentru viitorul țării. În discursul de deschidere, președintele USR, Dominic Fritz , a vorbit despre responsabilitate și reformă într-un context pe care l-a descris ca fiind marcat de presiuni economice, extremism și neîncredere în instituții. El a susținut că România are nevoie de „muncă”, „instituții”, „reforme asumate” și „curajul de a spune adevărul”. Tot în intervenția sa, Fritz a invocat mai multe exemple de atacuri și campanii de denigrare despre care a afirmat că ar viza lideri și parlamentari USR, legându-le de poziționări ale acestora în dosare sau decizii cu impact public. Liderul USR a mai spus că miza partidului este schimbarea modului în care funcționează statul și a argumentat că administrațiile și ministerele conduse eficient ar putea reduce atractivitatea mesajelor extremiste. Proiectul „România 2036” își propune să mute discuția politică spre o construcție pe termen lung, pornind de la întrebarea unde ar trebui să ajungă România peste 10 ani și ce decizii trebuie luate în prezent. Inițiativa a început cu o etapă internă, în care membrii USR au selectat patru teme: educația, sănătatea, siguranța națională și viitorul satului românesc. În lunile următoare, experți independenți ar urma să elaboreze scenarii de dezvoltare pentru fiecare domeniu, care vor fi puse în dezbatere publică la nivel național, inclusiv în mediul rural. Rezultatul final este anunțat ca un document strategic ce va reuni scenarii, propuneri și direcții de politici publice, cu obiectivul de a genera inițiative legislative și reforme structurale. [...]
AEP a sesizat Parchetul General în 2025 privind finanțarea campaniei lui Nicușor Dan , potrivit Digi24 , iar informația a fost reconfirmată printr-un răspuns transmis la finalul lunii februarie 2026. În replică, președintele a susținut că nu este vorba despre o situație nouă și a acuzat Autoritatea Electorală Permanentă că „nu a înțeles nici în 2025 donațiile online”. Sesizarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost depusă în cursul anului trecut și a fost semnată de fostul președinte al AEP, Zsombor Vajda . Potrivit instituției, demersul a fost făcut „ca urmare a apariției unor suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de natură penală”, în urma controlului asupra finanțării campaniei electorale. Documentul AEP a fost transmis în februarie 2026 ca răspuns la solicitări formulate de persoane fizice, ulterior publicat pe rețelele de socializare. Informații privind controlul și acuzațiile legate de nedeclararea unor sume provenite din donații au apărut încă din 2025, inclusiv în presa centrală. Într-o postare publică, Nicușor Dan a afirmat că situația este reluarea unei știri din aprilie 2025 și a susținut că, în campaniile anterioare pentru Primăria Capitalei, a primit amenzi similare din partea AEP , ulterior anulate de instanță, iar plângerile penale nu au avut urmări. Președintele a mai declarat că AEP „nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu ”. Cazul readuce în discuție modul în care sunt verificate donațiile online și relația dintre instituțiile de control și actorii politici, în contextul în care ancheta penală vizează exclusiv suspiciuni, fără a exista până în prezent o soluție publică a procurorilor. [...]
Premierul Danemarcei a convocat alegeri anticipate pe 24 martie , potrivit Euractiv , declanșând un scrutin cu câteva luni înainte de termenul-limită din octombrie 2026. Mette Frederiksen a făcut anunțul joi, în Parlamentul de la Copenhaga, printr-o intervenție descrisă drept „o remarcă de natură specială”, semnalul informal folosit atunci când un prim-ministru convoacă alegeri generale. Frederiksen a spus că va fi „o alegere importantă”, susținând că, în următorii patru ani, danezii și europenii trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe, să își redefinească relațiile cu Statele Unite , să se reînarmeze pentru a asigura pacea pe continent, să mențină Europa unită și să protejeze viitorul regatului. Contextul este una dintre cele mai mari crize de politică externă ale Danemarcei din ultimele decenii, după ce SUA au amenințat că vor prelua Groenlanda, teritoriu semiautonom din cadrul regatului danez. Publicația notează că Frederiksen a înregistrat o creștere modestă în sondaje după reluarea amenințărilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda și după demersurile diplomatice ulterioare, care au dus la trimiterea de trupe europene pe insulă, inclusiv din Germania și Franța. Analista politică Elisabet Svane , de la Politiken, a declarat pentru Euractiv că această criză i-a întărit imaginea de manager de criză, similar cu perioada pandemiei din 2020. Frederiksen, aflată la putere din 2019, conduce din 2022 o coaliție centristă rară, formată din social-democrații de centru-stânga, Moderates și liberalii de centru-dreapta, însă sondajele indică faptul că alianța ar putea pierde majoritatea în viitorul parlament; Euractiv amintește și că premierul a ieșit din linia social-democraților europeni prin apropierea de premierul italian Giorgia Meloni pe tema migrației. [...]
