Știri
Știri din categoria Politică
Ungaria ar urma să renunțe la blocajul asupra împrumutului UE de 90 miliarde euro (aprox. 448,2 miliarde lei) pentru Ucraina, semnal transmis de viitorul premier Péter Magyar, ceea ce ar debloca rapid o finanțare considerată urgentă pentru Kiev, potrivit Politico.
Magyar a spus, într-o conferință de presă la Budapesta, că decizia UE privind împrumutul „a fost deja luată în decembrie” și că viitoarea administrație Tisza „ar dori să fie coerentă” cu angajamentele anterioare. Mesajul vine după un blocaj de patru luni, în care guvernul condus de Viktor Orbán s-a opus eliberării fondurilor.
Orbán, care a pierdut alegerile generale de duminică „la scor”, aprobase inițial împrumutul la un summit al liderilor UE la finalul anului trecut, înainte să revină asupra acordului. El condiționase deblocarea banilor de repararea de către Ucraina a unei conducte care transportă petrol rusesc prin teritoriul ucrainean către Ungaria, acuzând Kievul că tergiversează lucrările.
Ucraina, cu rezervele financiare erodate după ani de război, ar avea un deficit major dacă împrumutul nu este aprobat până în mai, notează publicația. Deși capitalele europene sperau să rezolve disputa la un summit luna trecută, Orbán — alături de premierul Slovaciei, Robert Fico — a insistat că banii nu pot fi virați până nu este garantat fluxul de petrol.
Un element important din semnalul lui Magyar este că liderii UE nu ar mai trebui să se reunească pentru a debloca împrumutul: el a indicat că decizia ar putea fi luată chiar înainte ca noul guvern să preia oficial mandatul, lucru care „ar trebui să se întâmple în cursul acestei luni”.
Chiar dacă Budapesta nu ar mai bloca împrumutul, Magyar a indicat că Ungaria nu ar urma să participe la finanțare. El a invocat situația fiscală internă și creșterea deficitului bugetar.
„Voi discuta cu liderii europeni, dar personal sunt de acord că Ungaria ar trebui să se retragă, Ungaria este într-o situație foarte dificilă. Nu putem lua și mai multe împrumuturi, deficitul bugetar al Ungariei s-a triplat din 2010.”
Magyar, fost aliat al lui Orbán, a câștigat o supermajoritate de două treimi în parlament și a promis o ofensivă împotriva corupției, acuzând guvernul ieșit din funcție de „trădare” prin sprijinul acordat Rusiei. În același timp, el a spus că Orbán, deși rămâne premier interimar, „nu ar trebui să ia decizii peste capul” său.
Recomandate
Péter Magyar pune aderarea Ungariei la Parchetul European în centrul schimbării de putere , ca primă măsură anunțată după victoria electorală, într-un semnal cu potențial direct asupra relației cu UE și a deblocării fondurilor europene înghețate, potrivit G4Media . În discursul de victorie de la Budapesta, Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Ungariei și a tuturor liderilor de stat numiți de Viktor Orbán. El a promis „revenirea Ungariei în Europa” și a indicat ca obiectiv de politică externă convingerea UE să deblocheze miliardele de euro din fondurile înghețate, informație atribuită de G4Media agenției MEDIAFAX. Cu aproape 99% din voturi numărate, partidul Tisza ar urma să obțină 138 de mandate în parlamentul de 199 de membri, iar Fidesz ar rămâne cu 55 de mandate, notează Euronews, citată în articol. Miza: anticorupție și relația cu UE Printre primele promisiuni, Magyar a anunțat aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează infracțiuni financiare transfrontaliere. În aceeași intervenție, el a vorbit despre restabilirea „sistemului de frâne și contraponderi” și despre garantarea funcționării democratice a statului. Presiune pe instituțiile-cheie ale statului Magyar a cerut demisia imediată a președintelui Tamás Sulyok, după ce acesta l-a invitat să formeze guvernul, și a extins solicitarea către conducerea mai multor instituții, între care Curtea Supremă, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Oficiul Justiției, Oficiul Concurenței și Autoritatea pentru Media. „Îndemn toate marionetele care au fost la putere în ultimii 16 ani să facă același lucru. Plecați, plecați. Nu așteptați până când îi vom trimite noi” Totodată, el i-a cerut lui Viktor Orbán să se abțină de la măsuri care ar putea limita competențele viitorului guvern în perioada de tranziție. Ce urmează, potrivit declarațiilor Magyar a spus că primele sale deplasări externe vor fi la Varșovia și Viena, urmate de Bruxelles, unde intenționează să susțină deblocarea fondurilor UE. În discurs, el a afirmat că „locul” Ungariei este în Europa și că țara va fi „un aliat puternic” care va reprezenta interesele maghiare. [...]
Refuzul Kremlinului de a-l felicita pe noul lider politic de la Budapesta arată o repoziționare diplomatică prudentă față de Ungaria, în condițiile în care Moscova o tratează oficial drept „stat neprieten” și își calibrează relația la nivel de „contacte pragmatice” , potrivit Meduza . Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov , a declarat că Rusia nu îl va felicita pe liderul partidului ungar „Tisa”, Péter Magyar , pentru victoria la alegerile parlamentare, invocând faptul că Ungaria este o „țară neprietenă” deoarece susține sancțiunile împotriva Rusiei. „Nu trimitem felicitări țărilor neprietene. Iar Ungaria este o țară neprietenă, ea susține sancțiunile împotriva noastră.” Întrebat dacă asta înseamnă că Moscova a fost „prietenoasă” doar cu premierul Viktor Orbán, Peskov a răspuns că „am purtat un dialog” cu acesta. Context: „stat neprieten”, dar cu precedente de felicitări Ungaria, la fel ca celelalte state ale Uniunii Europene, a fost inclusă de Rusia pe lista „statelor neprietene” printr-o dispoziție guvernamentală din 5 martie 2022. Totuși, în aprilie 2022, Vladimir Putin îi trimisese lui Viktor Orbán o „telegramă de felicitare” după victoria coaliției conduse de acesta la alegerile pentru Adunarea Națională a Ungariei, conform comunicărilor de atunci ale Kremlinului. Ce spune acum Moscova despre relația cu noua conducere La briefingul din 13 aprilie, Peskov a mai afirmat că Kremlinul „respectă” alegerea făcută de unguri și că autoritățile ruse se așteaptă să continue „contacte foarte pragmatice” cu noua conducere a Ungariei, potrivit unei declarații relatate de Meduza într-un material separat. Rezultatul alegerilor din 12 aprilie La alegerile parlamentare desfășurate în Ungaria pe 12 aprilie, partidul de guvernământ „Fidesz”, condus de Viktor Orbán, a pierdut în fața partidului „Tisa”, aflat anterior în opoziție și condus de Péter Magyar. Orbán era considerat unul dintre puținii aliați ai lui Putin în Europa. [...]
Matteo Salvini leagă înghețarea fondurilor UE de schimbarea politică din Ungaria , susținând că blocarea banilor europeni a cântărit în înfrângerea lui Viktor Orbán după 16 ani la putere, potrivit Agerpres . Vicepremierul italian și liderul Ligii a declarat, la postul „Telelombardia”, că i-a transmis un mesaj lui Orbán și a pus rezultatul alegerilor și pe seama unui „context internațional complicat”, marcat de două războaie în desfășurare. În același timp, Salvini a indicat drept factor relevant înghețarea de către Bruxelles a unor fonduri „în valoare de miliarde de euro” destinate Ungariei, pe fondul îngrijorărilor legate de corupție și de atacuri la adresa statului de drept. În intervenția sa, Salvini a avansat și o cifră: 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei) ar fi fost înghețate „pentru că nu a permis migranților să intre în Ungaria”, susținând că presiunea financiară ar fi complicat situația economică și ar fi contribuit la pierderea alegerilor. Implicația politică: fondurile UE, din nou în centrul disputei Declarațiile lui Salvini readuc în prim-plan tensiunea dintre instituțiile UE și guvernele acuzate de derapaje privind statul de drept, cu o miză directă: accesul la finanțare europeană și efectele sale politice interne. În lectura liderului Ligii, condiționarea sau blocarea fondurilor nu este doar un instrument de reglementare, ci unul care poate influența competiția electorală. Context: Salvini, implicat în campania lui Orbán; Meloni îl felicită pe câștigător Salvini a mers la Budapesta pentru a se implica în campania lui Orbán, aliatul său în Europa în cadrul grupului „Patrioților”, alături de Vox (Spania) și „Rassemblement national” (Franța), formațiunea condusă de Marine Le Pen. Deși Salvini i-a urat „mult succes” câștigătorului fără a-i rosti numele, Agerpres notează că viitorul prim-ministru este conservatorul Peter Magyar . În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, l-a felicitat duminică seară pe Peter Magyar pentru o victorie pe care a calificat-o drept „clară”, referindu-se totodată la Orbán ca la un „prieten”. [...]
Polonia mizează pe o resetare a relației cu Ungaria după victoria lui Peter Magyar , într-un semnal politic cu potențial de efecte și în planul cooperării regionale din UE și NATO, potrivit Economica . Premierul polonez Donald Tusk a salutat rezultatul alegerilor din Ungaria și a transmis că vede în această schimbare o respingere a „regimurilor autoritare și corupte”. Tusk, aflat la Seul, a spus – potrivit agenției poloneze de stat PAP, citată de Agerpres – că există o tendință regională care contrazice temerile privind deriva autoritară: „Mai întâi Varșovia, apoi București, Chișinău, iar acum Budapesta”. Mesajul lui Tusk: critică directă la adresa guvernării Orban În declarațiile sale, premierul polonez a reluat criticile la adresa lui Viktor Orban, pe care l-a acuzat în repetate rânduri de legături strânse cu Moscova. Tusk a afirmat că se bucură că regiunea arată că „nu suntem condamnați la guvernări corupte și autoritare”, adăugând că, în opinia sa, guvernul lui Orban a ajuns în această zonă „după mulți ani la putere”. Ce urmează: contact direct și o posibilă vizită la Varșovia Tusk a mai spus că l-a felicitat telefonic pe liderul partidului Tisza, Peter Magyar, și că au discutat pe scurt despre o vizită a acestuia la Varșovia. Potrivit premierului polonez, Magyar ar fi ales de mult capitala Poloniei ca primă vizită, iar Tusk anticipează o relație „absolut excepțională”. În context, Tusk a invocat și legăturile dintre cele două țări – istorie comună, relații comerciale strânse și cooperare în UE și NATO – sugerând că schimbarea politică de la Budapesta poate influența dinamica regională, inclusiv pe dosare sensibile precum raportarea la Rusia. [...]
Peter Magyar vrea să limiteze prin Constituție puterea executivului după ce a câștigat alegerile legislative din Ungaria cu o majoritate care îi permite modificarea Legii fundamentale, potrivit news.ro . În prima sa conferință de presă, el a spus că intenționează să introducă o limită de două mandate pentru funcția de prim-ministru, măsură care ar urma să fie înscrisă în Constituție și aplicată retroactiv. Aplicarea retroactivă ar bloca, în practică, o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, în condițiile în care acesta a ocupat funcția de prim-ministru „în total” timp de 20 de ani. Informația este atribuită de news.ro publicației The Guardian. Magyar a susținut că, deși deține o majoritate de două treimi în noul parlament, nu intenționează să folosească instrumente ilegale pentru a „restabili statul de drept”. „Nu vom lua măsuri ilegale pentru a restabili statul de drept” Alte schimbări instituționale anunțate În aceeași conferință de presă, care a durat aproape trei ore, Magyar a reluat ideea că președintele Tamas Sulyok – descris ca „omul pus în funcție de Viktor Orban” – ar trebui, în esență, să părăsească funcția înainte de aniversarea a 70 de ani de la revoluția din 1956, în octombrie. Întrebat dacă măsuri precum solicitarea demisiei președintelui și a altor oficiali sau planurile de a închide televiziunea publică nu vor fi percepute drept începutul unui ciclu de represalii, Magyar a răspuns că urmărește o „schimbare de regim” și, în acest scop, vrea reformarea radicală a instituțiilor, astfel încât să fie limitată capacitatea viitoarelor guverne de a le influența. „Nu sunt aici pentru a mă îmbogăți și nu sunt aici pentru a guverna pentru totdeauna” Magyar a vorbit și despre viitorul guvern și posturile-cheie, însă nu a prezentat numele celor mai importanți membri. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán ar putea debloca decizii UE cu miză directă pentru România, inclusiv pe energie și extindere , potrivit declarațiilor vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu , citate de HotNews . Negrescu spune că la Bruxelles rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, câștigate de Peter Magyar și partidul Tisza în fața lui Orbán și Fidesz, este „privit cu optimism”. În intervenția la Antena 3, Negrescu a susținut că, odată cu schimbarea de la Budapesta, „putem să vorbim de posibilitatea de a lua decizii mult mai ușor la nivel european”, în condițiile în care Orbán „a blocat foarte multe decizii”, inclusiv unele „în interesul României”. Ce ar putea însemna pentru România: energie și dosare europene blocate Negrescu a dat două exemple concrete de dosare unde Ungaria ar fi pus frână: extinderea UE : Budapesta ar fi blocat decizia privind începerea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană; energie : Ungaria ar fi blocat „o serie de decizii” care, în viziunea lui Negrescu, ar fi ajutat România să aibă acces la fonduri europene suplimentare și la interconectări mai bune cu piața energetică europeană, cu efect potențial de scădere a prețurilor la energie . În același context, vicepreședintele Parlamentului European a spus că plecarea lui Orbán de la putere ar putea crește șansele unei Europe „mai unite”, cu mai puține disensiuni. Acuzații de influență rusă și contextul investigațiilor Negrescu a mers mai departe, afirmând că, odată cu înfrângerea lui Orbán, UE nu ar mai avea „un agent al Federației Ruse în mijlocul nostru”, invocând „relatări” despre conversații ale unor oficiali de rang înalt din Fidesz cu reprezentanți ai Federației Ruse, care ar fi transmis informații despre discuțiile de la nivel european. În articol este menționat și un context de investigații și relatări din presa internațională: potrivit unei investigații realizate de VSquare și TheInsider înaintea alegerilor, guvernul Orbán ar fi colaborat cu Rusia pentru a scoate de pe lista sancțiunilor UE oligarhi ruși, companii și bănci. Separat, The Washington Post a relatat în martie că ofițeri ai spionajului rusesc ar fi propus o strategie de influențare a campaniei electorale din Ungaria, inclusiv prin „înscenarea unei tentative de asasinat” asupra lui Orbán. Ce urmează la Budapesta: guvernare dificilă și dosare sensibile Negrescu l-a descris pe Peter Magyar drept „un om hotărât, cu o viziune clar conservatoare” și a spus că acesta a promis un guvern cu „reprezentativitate politică largă”. În opinia sa, viitorul guvern va avea „provocări importante”, între care a enumerat: fondurile europene , „reclădirea juridică” , refacerea încrederii în instituțiile statului , iar „inclusiv președintele din Ungaria s-ar putea să fie schimbată”. [...]
