Știri
Știri din categoria Politică
Întâlnirea șefei CCR cu premierul interimar a vizat o problemă logistică, nu dosare în lucru, potrivit explicațiilor oferite de președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în contextul controverselor publice legate de discuția cu Ilie Bolojan, relatează news.ro. Miza, din perspectiva instituțională, este delimitarea contactelor dintre puterea executivă și CCR, pentru a evita suspiciuni de influențare a cauzelor aflate pe rol.
Tănăsescu susține că nu a discutat cu Bolojan despre niciunul dintre dosarele aflate pe rolul Curții, ci despre o solicitare a CCR de a primi „spații adiționale” pentru desfășurarea activității. Informația este prezentată de news.ro cu trimitere la HotNews.
Președinta CCR a declarat, în intervenții publicate luni seară de Recorder, că întâlnirea a avut loc vineri, după o ședință de Guvern în care fusese aprobată o hotărâre privind repartizarea unor spații suplimentare.
„Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca, din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională.”
Ea a argumentat că unele aspecte pot fi rezolvate prin corespondență sau telefonic, însă detaliile legate de amplasarea și utilizarea birourilor ar necesita o discuție directă.
Întrebată de ce întâlnirea nu a fost comunicată public, Tănăsescu a spus că a avut loc la scurt timp după ședința de Guvern, într-un interval care nu ar fi permis o informare prealabilă.
„Fizic n-aveam când să anunț.”
Întrebată dacă ia în calcul varianta demisiei, șefa CCR a răspuns că nu.
„Eu n-am luat-o niciodată.”
Recomandate
Întâlnirea premierului cu șefa CCR reaprinde discuția despre separația puterilor în stat , după ce Ilie Bolojan a respins acuzațiile că discuțiile cu președinta Curții Constituționale ar fi avut legătură cu dosare sau cauze aflate pe rol, potrivit Euronews . Bolojan susține că întâlnirile între reprezentanții instituțiilor sunt „firești” atunci când vizează rezolvarea unor probleme instituționale și spune că acest tip de dialog nu echivalează cu intervenții în actul de justiție sau în activitatea CCR. „Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, companii, așa încât să rezolvi problemele.” Argumentul premierului: „probleme instituționale”, nu cauze pe rol Premierul a invocat exemple din perioadele în care a fost primar al Oradei și președinte al Consiliului Județean Bihor, pentru a ilustra diferența dintre discuții administrative și influențarea unor cauze. În cazul Curții de Apel Oradea, Bolojan a spus că întâlnirile au avut ca obiect reabilitarea sediului și chestiuni precum racordarea la utilități și coordonarea lucrărilor „în paralel”, nu dosarele instanței. „...am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol.” El a menționat și discuții cu reprezentanții Parchetului, pe vremea când conducea CJ Bihor, pentru identificarea unui teren destinat construirii sediului instituției, insistând că astfel de demersuri nu au legătură cu dosarele în lucru. „Am identificat un teren și le-am pus terenul la dispoziție pentru a face sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat dosarele pe care le aveau în lucru. Mai mult de atât nu am ce să vă spun.” De ce contează: CCR urmează să judece sesizări pe legi sensibile Întâlnirea cu președinta CCR, Simina Tănăsescu , a generat critici în contextul în care Curtea urmează să analizeze sesizări privind Legea integrității și strategia pentru biodiversitate, notează publicația. Pe fondul acestui context, grupul parlamentar PACE cere înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a clarifica împrejurările întâlnirii și eventualele implicații asupra separației puterilor în stat. Simina Tănăsescu nu a negat că întâlnirea a avut loc, însă a respins ideea că discuțiile ar fi vizat cele două acte normative aflate pe masa CCR. [...]
Curtea Constituțională respinge acuzațiile de discuții „în afara cadrului legal” după întâlnirea neanunțată public dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de încredere instituțională și predictibilitate juridică , cu efect direct asupra climatului de reglementare și, implicit, asupra mediului economic. CCR spune că precizarea a fost transmisă ca urmare a solicitărilor jurnaliștilor și are ca scop „corecta informare a opiniei publice”. Instituția afirmă că șefa Curții „respinge ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia dosarele aflate pe rol ar fi discutate în afara cadrului strict legal. „Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal.” Contextul: întâlnirea cu premierul, relatată de presă Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, Elena-Simina Tănăsescu s-a întâlnit vineri cu premierul interimar și președinte PNL, Ilie Bolojan. Întâlnirea nu a fost anunțată public și ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Conform aceleiași surse, discuția s-ar fi încheiat în jurul orei 14:30, când cei doi ar fi fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul șefului Senatului. De ce contează pentru mediul economic Într-un context în care Curtea Constituțională influențează direct arhitectura legală (prin decizii cu efect asupra legislației și a aplicării ei), orice suspiciune privind canale informale de influență poate amplifica incertitudinea juridică. Reacția CCR urmărește să limiteze această zonă de ambiguitate, printr-o delimitare explicită față de ideea că dosarele ar fi discutate în afara procedurilor. [...]
Decizia CCR validează pierderea automată a mandatelor pentru aleșii în conflict de interese , iar efectul imediat este că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, își va pierde mandatul la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii, potrivit HotNews . Amendamentul PSD la noua lege privind Agenția Națională de Integritate (ANI) prevede încetarea de drept a mandatului pentru toți aleșii declarați definitiv în conflict de interese, inclusiv pentru cazurile stabilite înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă nu s-a împlinit încă interdicția de 3 ani. Curtea Constituțională a decis luni că amendamentul este constituțional. În cazul lui Dominic Fritz, HotNews notează că există o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care confirmă raportul ANI prin care a fost declarat în conflict de interese, ceea ce declanșează mecanismul de încetare a mandatului în termenul prevăzut de lege. Reacții politice: PSD respinge acuzația de „dedicație” După decizia CCR, Fritz a acuzat PSD de „un brutal abuz de putere” și a susținut că hotărârea „spulberă orice iluzie” privind un PSD „curat, pro-european”, afirmând că partidul „vrea puterea totală în stat”. Sorin Grindeanu a respins ideea că amendamentul ar fi fost introdus „cu dedicație” pentru liderul USR și a spus că ar exista „circa 50 de aleși” în situații similare, inclusiv din PSD. Întrebat să-i răspundă lui Fritz, Grindeanu a declarat: „În cazul de astăzi este o problemă între el și justiție. Fără condamnați în funcții publice. Atât îi spun”. Ce se schimbă după promulgare: încetarea „de drept” în 30 de zile Textul amendamentului validat de CCR stabilește că, pentru persoanele la care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, iar termenul de 3 ani al interdicției nu s-a împlinit, „încetează de drept” funcția sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare. În paralel, ANI a transmis la începutul lunii august, într-un comunicat, că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției, aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate, iar trei sferturi dintre acestea ar privi persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții alese. [...]
Decizia CCR care validează încetarea automată a mandatului pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese ridică un risc imediat de pierdere a funcției pentru primarul Timișoarei, Dominic Fritz , în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii , potrivit HotNews . În acest context, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu (USR), spune că „șocul este mare”, dar susține că decizia nu îi schimbă „certitudinea” că Fritz „este un om corect”. CCR a decis, cu majoritate de voturi, că este constituțională prevederea potrivit căreia funcția publică încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii care au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, amendament PSD la legea ANI. HotNews notează că, într-o astfel de situație, se află și Dominic Fritz, după ce Agenția Națională de Integritate l-a declarat în conflict de interese, iar acesta a pierdut procesul în iunie, prin decizie definitivă a Înaltei Curți. Poziția USR: „nu este doar despre Dominic” Într-o postare pe Facebook, Oana Țoiu afirmă că miza depășește cazul Fritz și vorbește despre nevoia unui „cadru cu reguli neîndoite și cu păzitori ai regulilor”, adăugând că „costul pentru asta e imens, pentru fiecare”. „Șocul deciziei de astăzi este mare dar nu poate schimba certitudinea că Dominic Fritz este un om corect.” Disputa privind efectele în timp ale legii Ministrul interimar susține că „prevederile constituționale sunt clare” și că „o lege poate avea efecte doar în viitor”. Totodată, ea invocă necesitatea unei dezbateri publice consistente, argumentând că precedentele lăsate fără discuție pot deschide calea unor decizii similare în viitor. Pentru context, HotNews a detaliat separat atât argumentația CCR privind constituționalitatea amendamentului, cât și istoricul cazului în care Fritz a fost declarat în conflict de interese. [...]
Decizia CCR obligă Parlamentul să reia Legea Integrității, iar întârzierea poate pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR , susține deputata PNL Raluca Turcan, care acuză PSD și AUR că au transformat legea într-o „răfuială politică”, potrivit Mediafax . Turcan afirmă că, după decizia Curții Constituționale privind Legea Integrității, actul normativ trebuie pus din nou în acord cu hotărârea CCR, ceea ce înseamnă reluarea intervenției legislative, deși legea ar fi trebuit să fie deja adoptată și să bifeze un jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . Amendamentul privind declarațiile de avere, miza constituțională În postarea sa, deputata PNL indică drept „vinovat” un amendament referitor la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, despre care spune că a fost introdus de AUR și votat și de PSD. Turcan susține că CCR a declarat neconstituțional acest amendament și îl descrie ca fiind o măsură cu motivație politică. „CCR a declarat neconstituțional amendamentul privind declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață. O prevedere introdusă de AUR, votată și de PSD, pentru o răfuială politică care nu este doar neconstituțională, ci și profund iresponsabilă.” Ce urmează: reluarea traseului legislativ și termenul de final de august Conform informațiilor din articol, Legea Integrității „își reia acum de la 0 traseul prin legislativ”. Turcan avertizează că există riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro dacă legea nu va fi adoptată până la finalul lunii august. În același context, ea acuză PSD că ar fi folosit și un alt amendament – numit în text „amendamentul Fritz” – ca instrument politic, însă Curtea Constituțională ar fi considerat această prevedere conformă cu Constituția. Turcan susține că miza ar fi fost pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în urma unei condamnări definitive pentru conflict de interese. [...]
Decizia CCR pe legea integrității deschide un nou front politic pe controlul mandatelor aleșilor , iar PNL acuză că PSD și AUR folosesc hotărârea Curții pentru a provoca o ruptură între liberali și USR, potrivit Mediafax . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că, în zilele de după decizia Curții Constituționale, PSD și AUR ar împinge un „narativ” conform căruia PNL ar fi făcut „înțelegeri pe la CCR” pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Muraru susține și că mesajele ar fi preluate inclusiv de „unii membri” ai PNL. „Toate eforturile din aceste zile din partea acestei alianțe toxice certate cu democrația, munca și bunul simț sunt dirijate către încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR. Este înghesuială printre postacii pesediști să arate cum PNL ar fi făcut înțelegeri pe la CCR pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Inclusiv trădători din PNL duc mai departe, disciplinat, narativul userizării Partidului Național Liberal, având în buzunar punctajul dat de PSD.” Muraru afirmă că PSD ar fi urmărit „execuția politică a unui singur om” și că amendamentul care a generat controversa ar fi fost „cu dedicație”. În același context, el susține că PSD „a fost dispus să sacrifice 770 de milioane de euro” pentru atingerea acestui obiectiv. Avertismentul PNL: efecte asupra mandatelor aleșilor locali În postarea sa, Muraru leagă decizia CCR de un risc mai larg pentru stabilitatea mandatelor, invocând rolul Agenției Naționale de Integritate (ANI). „De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranță. ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru. Primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale, oricine poate fi următoarea țintă. Dacă nu iese omul care trebuie, intervine PSD.” El susține, totodată, că PNL și USR „vor ieși întărite” și că vor merge „împreună” la următoarele alegeri. Ce a decis CCR pe „legea integrității” Curtea Constituțională a decis, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale: cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”; tot cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului/soției persoanelor vizate de lege; publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor vizați de lege a fost declarată neconstituțională cu majoritate de voturi. În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. [...]
