Știri
Știri din categoria Politică
Întâlnirea șefei CCR cu premierul interimar a vizat o problemă logistică, nu dosare în lucru, potrivit explicațiilor oferite de președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în contextul controverselor publice legate de discuția cu Ilie Bolojan, relatează news.ro. Miza, din perspectiva instituțională, este delimitarea contactelor dintre puterea executivă și CCR, pentru a evita suspiciuni de influențare a cauzelor aflate pe rol.
Tănăsescu susține că nu a discutat cu Bolojan despre niciunul dintre dosarele aflate pe rolul Curții, ci despre o solicitare a CCR de a primi „spații adiționale” pentru desfășurarea activității. Informația este prezentată de news.ro cu trimitere la HotNews.
Președinta CCR a declarat, în intervenții publicate luni seară de Recorder, că întâlnirea a avut loc vineri, după o ședință de Guvern în care fusese aprobată o hotărâre privind repartizarea unor spații suplimentare.
„Am adresat o întrebare, dacă ar fi posibil ca, din toată clădirea aceea, pe 5-6 etaje, să fie alocate, nu știu, una, două încăperi, spații administrative, și pentru Curtea Constituțională.”
Ea a argumentat că unele aspecte pot fi rezolvate prin corespondență sau telefonic, însă detaliile legate de amplasarea și utilizarea birourilor ar necesita o discuție directă.
Întrebată de ce întâlnirea nu a fost comunicată public, Tănăsescu a spus că a avut loc la scurt timp după ședința de Guvern, într-un interval care nu ar fi permis o informare prealabilă.
„Fizic n-aveam când să anunț.”
Întrebată dacă ia în calcul varianta demisiei, șefa CCR a răspuns că nu.
„Eu n-am luat-o niciodată.”
Recomandate
PNL lasă deschisă opțiunea unui vot de instalare pentru un guvern PSD , în funcție de numele premierului desemnat și de „interesele României”, potrivit Mediafax . Mesajul vine în plină criză politică, după ce Guvernul Mureșan , susținut de liberali, a fost respins în Parlament. Ilie Bolojan , premier interimar și președinte al PNL, a spus într-un interviu la Digi24 că Sorin Grindeanu „nu ar fi un premier bun pentru România”, deși l-a menționat ironic ca variantă „care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni”. „Dacă ar fi așa, într-o formă cinică, dar nu merită România asta, știți, cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu, dar nu merită România o astfel de situație.” Ce înseamnă poziția PNL pentru formarea următorului guvern Bolojan nu exclude ca PNL să participe la discuții cu PSD, chiar și după ce social-democrații au votat împotriva guvernului propus de liberali. În acest context, el a indicat că partidul va evalua punctual viitoarea nominalizare de premier și va decide dacă susține sau nu instalarea unui nou cabinet. „Anunțul pe care îl fac în seara asta este că PNL va trata serios viitoarea nominalizare, va purta discuție cu premierul desemnat și vom lua o decizie care va ține cont, în mod cert, de interesele României și de ceea ce putem noi face în condițiile date.” Opoziția, dar cu posibilitatea unui „vot de instalare” În același timp, liderul PNL a susținut că, din perspectiva partidului, intrarea în opoziție poate fi o opțiune mai „corectă” decât rămânerea într-o guvernare fără puteri depline, care ar compromite partidul și „o idee politică”. Totuși, a nuanțat că opoziția nu exclude automat un vot de instalare, dacă situația o cere și dacă se ajunge la o soluție de compromis. „Decât să fii într-o guvernare în care să nu poți să faci ceea ce trebuie și să te compromiți, și să compromiți pur și simplu o idee politică, e mult mai corect să stai în opoziție, dacă trebuie asta. Dar asta nu înseamnă să nu dai un vot de instalare într-o anumită situație sau să nu găsești o soluție de compromis.” [...]
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
Rareș Bogdan ridică miza fiscală și de investiții în disputa din PNL , acuzându-l pe Ilie Bolojan că ar pregăti, de la 1 ianuarie 2027, impozitarea proprietăților la valoarea de piață și că ar fi blocat investiții străine, într-un context pe care îl descrie drept „abis economic”, potrivit Antena 3 . Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o intervenție la Antena 3 CNN, unde a cerut colegilor din partid să „asculte strada” și să susțină formarea unui „Guvern pro-european”. În același timp, el a susținut că demersurile din ultimele săptămâni ar fi produs „un dezastru de imagine” pentru PNL și ar fi prelungit criza politică. Miza economică invocată: taxe pe proprietate, blocaje și „incapacități de plată” Rareș Bogdan a afirmat că „nucleara” pregătită de Bolojan ar fi impozitarea proprietăților la valoarea de piață, de la 1 ianuarie 2027, și a susținut că o astfel de măsură ar putea împinge unii proprietari în imposibilitatea de plată. „Din 1 ianuarie, pe programul lui Ilie Bolojan este impozitarea proprietăților la valoarea de piață.” În aceeași intervenție, el a legat criza politică de efecte economice, vorbind despre „incapacități de plată”, despre „30 de miliarde de euro, bani facturați și neîncasați de companii”, precum și despre imposibilitatea de a face rectificări bugetare, ceea ce „înseamnă blocaje de investiții”. Tot el a invocat dificultăți în HoReCa și a menționat un nivel de „395.000 de șomeri”. Acuzații privind investițiile străine și relația cu SUA Rareș Bogdan a mai susținut că Ilie Bolojan „a refuzat investiții străine” și că ar fi intrat „în conflict cu SUA”, motiv pentru care „toate investițiile americane în România sunt blocate”. În același registru, el a afirmat că România ar fi ajuns „să piardă din SAFE 11 miliarde”, fără ca materialul să detalieze mecanismul sau o confirmare independentă a acestor afirmații. „Ilie Bolojan a refuzat investiții străine pentru că a intrat în conflict cu SUA. Toate investițiile americane în România sunt blocate.” Context politic: tensiuni în PNL și presiune pe evitarea anticipatelor În plan intern, Rareș Bogdan a criticat modul în care PNL ar gestiona comunicarea publică și a atacat conducerea partidului, afirmând că există o „sfidare” față de electorat și că în jurul lui Bolojan ar fi „o sectă”. Totodată, a spus că alegerile anticipate „trebuie evitate” și a menționat că „crede în raționamentul lui Nicușor Dan”. Materialul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
Crin Antonescu cere ca acuzațiile împotriva lui Călin Georgescu să fie probate public, nu „rezolvate” prin măsuri de forță , avertizând că eliminarea administrativă din competiția politică riscă să alimenteze, nu să stingă, sprijinul pentru ideile acestuia, potrivit Adevărul . Fostul lider PNL a spus, la „ Marius Tucă Show ”, că nu este de acord cu ideile promovate de Călin Georgescu și că este „speriat”, însă consideră că nu este „clar de ce a fost descalificat” și că „omul trebuie lăsat să candideze”. Critica intervenției autorităților: „Dovedește, arată, expune” Antonescu a criticat arestarea preventivă și modul în care autoritățile au intervenit în cazul lui Georgescu. În opinia sa, dacă acuzațiile sunt reale, ele trebuie demonstrate prin probe și expuse public, nu folosite pentru a-l scoate din joc „prin forță”. „Dom’le, dacă acest om este un șarlatan, politic și nu numai, este un escroc, dovedește, arată-mi, expune-l. Dacă este un infractor, dovedește, arată, expune. Dar până atunci, indiferent că îmi place sau nu-mi place ce vorbește, nu încerca, prin forță, prin hotărâri nejustificate de un an ale Curții, să mi-l scoți din joc.” Contextul menționat în material include trimiterea la cazul arestării preventive, relatat separat de publicație: arestarea preventivă . Miza democratică: sprijinul nu dispare odată cu candidatul Antonescu susține că eliminarea lui Georgescu din competiția politică prin măsuri de forță nu rezolvă problema, atât timp cât există oameni care îi susțin ideile. În această logică, confruntarea trebuie dusă „în câmp democratic”, cu mijloace democratice, chiar dacă este dificil. Materialul indică și faptul că există în continuare susținători ai lui Georgescu, cu trimitere la un alt articol al publicației: oameni care îi susțin . [...]
Criza locuințelor din Spania pune presiune politică directă pe guvern , după ce proteste de amploare au izbucnit în zeci de orașe, în timp ce premierul Pedro Sánchez ia în calcul convocarea de alegeri anticipate, potrivit Politico . Cea mai mare manifestație a avut loc la Madrid, unde patru coloane de protestatari au traversat bulevardele principale și s-au reunit în Piața Cibeles. Sindicatul Spaniol al Chiriașilor, organizatorul protestelor, a susținut că au participat 500.000 de persoane, în timp ce delegația guvernului în Madrid a estimat 70.000. Miza imediată este politică: demonstrațiile vin după ce două proiecte de lege prezentate de guvern pentru a tempera practicile speculative, a extinde protecțiile la evacuare pentru chiriașii vulnerabili și a introduce reînnoirea automată a contractelor existente au fost respinse vineri în Parlament de legislatorii conservatori. De ce contează: locuințele devin test electoral pentru Sánchez Potrivit publicației, protestele au fost declanșate de evacuarea unei femei de 87 de ani, Maricarmen Abascal, din apartamentul în care locuia din 1956, după intervenția unei firme de investiții. În același timp, nemulțumirea este alimentată de dinamica pieței: o reprezentantă a Sindicatului Spaniol al Chiriașilor, Valeria Racu, a spus că chiriile medii au crescut cu aproape 90% în ultimul deceniu. În acest context, figuri importante din guvern au indicat că Sánchez — deja sub presiune din cauza crizei migrației din Ceuta și a unor cazuri de corupție care implică membri ai familiei și aliați politici apropiați — ar lua în calcul alegeri anticipate, încercând să capitalizeze electoral pe furia publică legată de locuințe. Protestele complică strategia și fragmentează stânga Demonstrațiile au scos în evidență riscurile unei astfel de strategii: protestatarii au criticat opoziția conservatoare pentru votul împotriva proiectelor de lege, dar l-au acuzat și pe Sánchez că nu a rezolvat criza locuințelor de când a preluat puterea, în 2018. În paralel, perspectiva unor alegeri iminente accelerează repoziționările pe stânga. După ce vicepremierul Yolanda Díaz a refuzat să candideze pentru un nou mandat, ministrul Sănătății Mónica García și ministrul Culturii Ernest Urtasun sunt văzuți drept favoriți pentru a-i succeda la conducerea partidului Sumar. În același timp, lidera Podemos, Irene Montero, își construiește profilul pentru a conduce o alianță mai largă, iar activista pentru locuire și fost primar al Barcelonei Ada Colau a semnalat că ar putea reveni în prim-planul politicii. Politico notează că Partidul Popular (centru-dreapta) conduce în sondaje cu 34% și este deschis formării unui guvern împreună cu Vox (18%). Socialiștii lui Sánchez sunt creditați cu 26% și ar avea nevoie ca stânga fragmentată să se unească într-o alianță electorală viabilă pentru a obține suficiente locuri în Parlament și a forma o nouă coaliție. Context european: protestele depășesc granițele Spaniei Mobilizarea începe să se extindă și în afara Spaniei, cu demonstrații similare organizate la Lisabona, Dublin, Potsdam și Haga. Potrivit sursei, acestea reflectă o criză la nivel european, alimentată de lipsa locuințelor accesibile și de presiunea asupra guvernelor de a crește oferta de locuințe. [...]
