Știri
Știri din categoria Politică
Blocajul din Parlament ține pe loc măsuri de siguranță în școli, susține deputata PNL Raluca Turcan, care cere adoptarea rapidă a unor inițiative legislative după recente atacuri cu arme albe în unități de învățământ, potrivit Agerpres.
Turcan afirmă că există deja „soluții”, inclusiv proiecte de lege inițiate pentru prevenirea violenței, dar care „zac blocate în Parlament”. Într-o postare pe Facebook, ea a invocat escaladarea incidentelor în care elevi își atacă colegii sau profesorii cu macete și cuțite și a atras atenția că unele agresiuni sunt filmate și distribuite pe rețelele sociale.
„Avem soluții, inclusiv legi pe care le-am inițiat, dar care zac blocate în Parlament: monitorizare audio-video în școli, consiliere psihologică pentru elevii cu risc, telefoane interzise pe toată durata cursurilor și depozitate în spații special amenajate”, a scris Turcan.
Pe lângă măsurile din școli, deputata PNL a menționat și proiecte care vizează protejarea minorilor de conținut nociv online (materiale care promovează violența, autovătămarea, pornografia sau cruzimea). Un alt proiect ar prevedea că minorii sub 16 ani nu își pot crea conturi pe rețelele sociale fără acordul părinților.
„Vom vedea dacă cei care țin aceste legi în sertar au curajul să le explice părinților de ce. Copiii noștri nu mai pot aștepta!”, a mai transmis Turcan.
Potrivit informațiilor citate, un elev din clasa a IX-a a intrat în incinta Colegiului Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești cu o macetă și a rănit doi colegi. Incidentul a venit după un caz petrecut la începutul săptămânii în județul Bistrița-Năsăud, unde un elev de 13 ani ar fi atacat cu un cuțit o profesoară și ar fi rănit un băiat de 12 ani.
Din datele disponibile în material nu reiese care este calendarul parlamentar pentru proiectele menționate și nici în ce stadiu procedural se află fiecare inițiativă.
Recomandate
Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu închide criza politică, dar lasă deschise riscurile bugetare și economice – acesta este mesajul transmis de liderul UDMR, Kelemen Hunor , înaintea votului din Parlament, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor a spus marți, în plen, că UDMR susține noul Executiv „din responsabilitate”, însă a avertizat că votul de învestire rezolvă doar criza guvernamentală declanșată în luna mai, nu și celelalte probleme structurale cu care se confruntă România. „Suntem conștienți și sper că și guvernul este conștient că prin acest vot de investire doar criza guvernamentală declanșată în luna mai ia sfârșit. Celelalte crize rămân.” Unghi: presiunea pe buget și economie rămâne, indiferent de majoritatea „de necesitate” Din perspectiva impactului economic, liderul UDMR a enumerat explicit crizele care, în opinia sa, continuă să apese asupra țării și care vor pune presiune pe agenda noului guvern: criza bugetară; criza economică; criza socială, despre care a spus că „bate la ușă”; neîncrederea ridicată în instituțiile fundamentale; polarizarea societății; „criza combustibilului”, care „apasă greu pe fiecare om, pe fiecare societate comercială”. În același context, Kelemen Hunor a descris majoritatea care ar urma să voteze cabinetul drept una „conjuncturală” și „de necesitate”, dar „responsabilă față de cetățeni și față de țară”, subliniind că efectele crizei politice prelungite vor continua să se resimtă. Ce înseamnă sprijinul UDMR: acord politic și dialog pe proiecte Kelemen Hunor a mai afirmat că UDMR a semnat un acord politic cu premierul desemnat Luca Niculescu atât pentru a sprijini noul Executiv „la început de drum”, cât și pentru „protecția comunității” pe care o reprezintă. El a insistat că, de aici înainte, va fi nevoie de dialog pentru fiecare proiect de lege, ordonanță și politică publică nouă și a pledat pentru compromis politic, avertizând asupra riscurilor abandonării dialogului între partide. Contextul votului: pragul de 233 de voturi Parlamentul s-a reunit marți, 20 octombrie, pentru votul de învestitură al Guvernului condus de Luca Niculescu, după prezentarea programului de guvernare și a echipei de miniștri. Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru a fi învestit, iar acordurile politice încheiate în ultimele zile îi oferă „șanse ridicate” să obțină majoritatea necesară, potrivit informațiilor din aceeași sursă. [...]
Conflictul intern din AUR escaladează într-o zonă cu potențial penal , după ce cofondatorul partidului, Marius Lulea, susține că are informații despre implicarea unor persoane apropiate de George Simion în incidentul cu „capul de porc” și cere ca faptele să fie lămurite de autorități, potrivit HotNews . Duminică, Lulea a depus o plângere după ce a reclamat că a găsit un cap de porc în fața locuinței sale și l-a indicat drept principal suspect pe liderul AUR, George Simion, care a negat orice legătură cu incidentul. În paralel, disputa s-a mutat în spațiul public: Adrian Jucătoru, fost consilier parlamentar la grupul AUR, a publicat un videoclip pe Facebook în care îl acuză pe Lulea că ar fi conspirat cu deputata AUR Ariadna Cîrlingeanu pentru a înscena un atac care să-l incrimineze pe Simion. Cîrlingeanu a declarat, pentru HotNews, că acel cap de porc ar fi fost pus de „Adrian Jucătoru și cumnatul lui George Simion”, susținând totodată că a fost influențată negativ de Lulea. Lulea: legături de rudenie și presiuni asupra martorilor Joi, Lulea a respins acuzațiile și a susținut, în declarații pentru HotNews, că George Simion „încearcă să sacrifice mai multe persoane din anturajul său”, determinându-le să își asume responsabilitatea și să facă declarații publice „care nu corespund realității”. Tot el afirmă că, din informațiile pe care le deține, în acțiune ar fi fost implicate „mai multe persoane apropiate” de Simion și că între liderul AUR și „unele dintre persoanele” despre care spune că ar fi participat ar exista „inclusiv legături de rudenie”. Lulea susține și că Simion ar încerca să influențeze declarațiile acestor persoane, un comportament pe care îl descrie ca având „potențial ilegal” și care „trebuie cercetat de autorități”. Provocarea: test cu detectorul de minciuni Pe fondul acuzațiilor încrucișate, Lulea spune că este dispus să se supună unui test poligraf și îi invită public și pe cei care susțin o altă versiune să accepte o examinare „efectuată de specialiști autorizați”, „în condiții identice”, inclusiv într-un cadru public, „dacă acest lucru este posibil din punct de vedere legal și procedural”. Miza politică: contestarea conducerii și ruptura publică Lulea afirmă că Simion ar trebui „să facă un pas în spate”, apreciind că nu mai este „persoana potrivită” pentru următoarea etapă a partidului. El mai spune că adevărul nu va fi stabilit prin „declarații contradictorii în presă”, ci de organele de cercetare penală, și respinge explicit acuzațiile Ariadnei Cîrlingeanu că ar fi discutat cu ea despre vreo acțiune de intimidare. În context, HotNews amintește și disputa privind statutul lui Lulea în partid: la începutul lunii, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că acesta nu mai este membru pentru că nu și-ar fi plătit cotizația de peste un an, iar Lulea a replicat că a plătit anticipat pe trei ani și a cerut același lucru de la George Simion și Dan Dungaciu. George Simion a respins acuzațiile cofondatorului AUR și a declarat pentru G4Media că se confruntă cu atacuri „din partea tandemului Marius Lulea – Realitatea TV” și că se așteaptă „la orice”. [...]
Ministerul Sănătății spune că a realocat 150 milioane lei pentru Urgențe , prin amânarea cu 30–40 de zile a unor mecanisme de finanțare din alte proiecte, până la rectificarea bugetară , potrivit News . Miza operațională este reducerea riscului de blocaj în medicina de urgență, pe fondul presiunii ridicate din sistem. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , a transmis că banii sunt direcționați către Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) și serviciile de ambulanță din toată țara, „printr-o reașezare responsabilă a resurselor existente”. Cum a fost făcută realocarea și ce urmează la rectificare Rogobete afirmă că au fost identificate proiecte în care „anumite mecanisme” pot fi amânate cu 30–40 de zile, fără a compromite continuarea lor, până la rectificarea bugetară. În același timp, ministrul precizează că, la rectificare, sumele vor trebui „reîntregite”, astfel încât proiectele amânate să își continue parcursul. De ce contează: presiune mare în Urgențe și risc de blocaj Ministrul susține că presiunea asupra sistemului de medicină de urgență era „foarte mare”, iar într-o situație de urgență majoră „riscul unui blocaj era greu de evitat”. În mesajul public, Rogobete leagă decizia de obiectivul de a reduce tensiunea din UPU și de a asigura resursele necesare pentru personalul medical și echipajele de ambulanță. „Nu putem permite ca dificultățile bugetare să se transforme într-o criză a sistemului de urgență.” În articol nu sunt detaliate proiectele din care se amână mecanismele și nici modul de repartizare a celor 150 de milioane de lei între UPU și ambulanță, astfel că impactul concret pe fiecare județ/unitate nu poate fi evaluat din informațiile disponibile. [...]
CSAT a evaluat măsuri de întărire a reacției pentru protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii critice maritime , în contextul incidentelor de la Marea Neagră, potrivit Agerpres , care citează Administrația Prezidențială după încheierea ședinței de joi. Reuniunea a fost prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării la care au participat premierul Luca Niculescu și noii miniștri ai Cabinetului, element care indică intrarea noii echipe guvernamentale în circuitul deciziilor de securitate națională. Marea Neagră, în centrul agendei Conform Administrației Prezidențiale, membrii CSAT au analizat implicațiile de securitate generate de incidentele de la Marea Neagră și au evaluat măsuri de consolidare a capacității de reacție, cu obiectivul de a proteja apele teritoriale ale României și infrastructura critică maritimă. Pe agenda ședinței au fost discutate și „alte tematici de actualitate” din domeniul securității naționale, fără ca detalii suplimentare să fie făcute publice în informarea citată. Context: întâlnire la nivel militar UE înaintea ședinței Tot joi, înainte de ședința CSAT, Nicușor Dan s-a întâlnit cu președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene , Sean Clancy, mai notează informarea. [...]
Nicuşor Dan leagă stabilitatea economică de ieşirea din criza politică şi de agenda de securitate , susţinând că, în cele cinci luni de criză guvernamentală, „statul a continuat să funcţioneze”, iar economia „se stabilizează”, potrivit News . Mesajul a fost transmis într-un interviu acordat emisiunii „The Julie Mason Show” (SiriusXM), la o zi după instalarea unui nou guvern, conform declaraţiilor preşedintelui. În interviu, Nicuşor Dan a spus că guvernul demis a avut atribuţii limitate, dar că au fost finalizate „multe lucruri importante”, inclusiv pe zona de securitate şi apărare, menţionând programul european SAFE , în care sunt implicate şi companii americane. Ce spune despre economie: deficit redus, dar cu efecte Întrebat despre evoluţia economiei, preşedintele a afirmat că aceasta „se stabilizează”. El a invocat creşterea economică din ultimele două decenii, susţinând că PIB-ul României „s-a triplat” în 20 de ani, dar a admis că în ultimii „unu-doi-trei ani” deficitul a fost „destul de mare”, iar reducerea lui are „un anumit impact asupra economiei”. În acelaşi timp, Nicuşor Dan a spus că România a îndeplinit criteriile pentru aderarea la OCDE şi că se aşteaptă ca ţara să devină „în curând” membră a organizaţiei. Investiţii şi apărare: argumentul pentru capital străin şi prezenţă SUA Preşedintele a reluat ideea că România este „un loc foarte bun pentru investiţii”, invocând calitatea forţei de muncă, oportunităţile din energie şi tradiţia în tehnologie, IT şi matematică. Pe componenta de apărare, el a afirmat că România a ajuns la 2,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare şi a indicat investiţia de patru miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) în baza de la Kogălniceanu , despre care a spus că va deveni cea mai mare din Europa. Totodată, a pledat pentru consolidarea prezenţei militare americane peste nivelul actual de „1.000 – 1.500” de militari, argumentând că aceasta ar stabiliza regiunea şi ar conta şi pentru SUA, prin poziţionarea României la Marea Neagră. Războiul din Ucraina şi efectele economice: Marea Neagră, rută comercială afectată Nicuşor Dan a declarat că România este afectată inclusiv economic de războiul din Ucraina, deoarece Marea Neagră a fost o rută comercială importantă, iar regiunea este acum mai instabilă. El a mai spus că România nu a fost pregătită iniţial pentru atacurile cu drone, dar că a făcut progrese şi „a început să le doboare”, acuzând Rusia că încearcă escaladarea conflictului şi extinderea lui prin mijloace de „război hibrid” (sabotaje, atacuri cibernetice, drone). Priorităţile declarate: securitatea, apoi atragerea de investiţii Întrebat care sunt principalele preocupări, preşedintele a indicat securitatea drept „prima preocupare”, enumerând calmarea situaţiei, îmbunătăţirea capacităţilor de apărare şi menţinerea relaţiilor bune cu partenerii. A doua prioritate, în formularea sa, este atragerea de investiţii străine, pe motiv că România nu atrage „suficiente” investiţii raportat la potenţial, iar o parte importantă din activitatea sa vizează aducerea unor investiţii „importante” în ţară. [...]
