Știri
Știri din categoria Politică

Donald Trump a anunțat la Davos „negocieri imediate” pentru cumpărarea Groenlandei, potrivit Biziday, susținând totodată că exclude, „în acest moment”, o intervenție militară, deși a afirmat că SUA „ar fi de neoprit” dacă ar încerca să preia insula prin forță.
Trump și-a început intervenția spunând că în sală sunt „mulți prieteni, dar și câțiva dușmani”, după care a lăudat realizările celui de-al doilea mandat. În fața unei audiențe cu numeroși oficiali europeni, a criticat în repetate rânduri Europa, afirmând că „nu se îndreaptă în direcția corectă” și că „toată lumea a profitat de SUA”.
În același registru, președintele american a susținut că fără Statele Unite „și Elveția ar fi distrusă financiar”, prezentând relația transatlantică drept una în care Washingtonul ar fi suportat costuri fără beneficii echivalente.
Deși a spus că „nu aș fi vrut să vorbesc despre acest subiect”, Trump a revenit la tema Groenlandei, invocând Al Doilea Război Mondial și ideea că insula ar fi fost apărată de SUA. El a anunțat că va cere „negocieri imediate” pentru a discuta din nou achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite, comparând demersul cu achiziții teritoriale din istoria americană și europeană.
Trump a argumentat că Groenlanda are o poziție strategică și că interesul ar fi legat de securitate, nu de resurse, menționând că accesarea mineralelor și a „pământurilor rare” ar fi dificilă din cauza stratului de gheață. În același timp, a insistat că nicio altă națiune nu ar putea asigura securitatea insulei în afară de SUA și a reluat ideea că Washingtonul ar fi investit bani și efort în apărarea Europei și a NATO.
Trump a declarat că exclude preluarea Groenlandei prin forță militară, dar a folosit o formulare care a amplificat tensiunea în sală, sugerând superioritatea militară americană în cazul unei escaladări.
„Probabil că nu vom obține nimic, cu excepția cazului în care decid să folosesc forța excesivă, situație în care, sincer, am fi de neoprit. [...] Nu trebuie să recurg la forță. Nu vreau să recurg la forță. Nu voi recurge la forță.”
În același context, el a reluat mesajul potrivit căruia SUA „vor fi acolo pentru NATO”, dar și îndoiala că aliații ar răspunde similar „dacă am fi atacați de X țară”. În textul relatat este reamintit că Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic a fost activat o singură dată, după atentatele de la 11 septembrie 2001, chiar la solicitarea Statelor Unite.
Președintele american a mai afirmat că, în eventualitatea unui război nuclear, „rachetele vor zbura chiar peste centrul acelui bloc de gheață”, motiv pentru care ar urma să fie construit în Groenlanda „cel mai mare Golden Dome construit vreodată”. Potrivit declarațiilor sale, instalația ar urma să protejeze și Canada.
Trump a adăugat că prim-ministrul canadian Mark Carney ar trebui să fie „mai recunoscător”, sugerând că Ottawa ar beneficia de pe urma protecției americane. Spre final, Biziday notează și un element logistic: Trump a ajuns la Forumul Economic Mondial de la Davos cu aproximativ 30 de minute înaintea orei programate, din cauza unei defecțiuni la aeronava Air Force One.
Recomandate

Donald Trump afirmă că SUA „nu mai au nevoie” de NATO , potrivit Euronews , criticând dur aliații care au refuzat să sprijine operațiunea militară americană împotriva Iranului. Declarațiile vin în contextul tensiunilor generate de lipsa de implicare a mai multor state NATO în conflictul din Orientul Mijlociu. Trump susține că SUA suportă costuri uriașe pentru securitatea aliaților, fără a primi sprijin reciproc în momente-cheie. Într-un mesaj public, liderul american a transmis că alianța funcționează „ca o stradă cu sens unic”, subliniind că Statele Unite nu mai doresc și nici nu mai au nevoie de ajutorul NATO, după succesul militar revendicat în Iran. Nemulțumirile exprimate de Trump: lipsa sprijinului NATO în conflictul cu Iranul implicarea tardivă a unor aliați, precum Marea Britanie diferențe de viziune privind politica energetică și migrația în Europa percepția că SUA suportă disproporționat costurile alianței Trump a criticat în mod direct mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, acuzându-le că evită implicarea militară, deși susțin obiectivul comun de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. În același timp, liderul american a reiterat ideea că SUA sunt suficient de puternice pentru a acționa unilateral, fără sprijin extern, și a extins această poziție și la alți aliați din Asia, precum Japonia sau Coreea de Sud. Declarațiile marchează o nouă escaladare a tensiunilor transatlantice și ridică semne de întrebare privind viitorul cooperării în cadrul NATO , într-un moment în care securitatea globală este deja afectată de conflicte multiple. Refuzul mai multor state de a participa la conflictul cu Iranul evidențiază diferențe majore de strategie între Washington și aliații săi, în special în privința intervențiilor militare. [...]

Majoritatea românilor preferă o politică externă echilibrată între Uniunea Europeană și Statele Unite , arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Conform datelor publicate de Digi24 , 50,4% dintre respondenți consideră că România ar trebui să mențină un echilibru între cele două centre de putere , în timp ce aproximativ un sfert dintre români preferă o apropiere mai clară de una dintre părți. Rezultatele sondajului apar pe fondul tensiunilor politice și comerciale dintre Uniunea Europeană și administrația americană condusă de Donald Trump , dar și într-un context geopolitic mai larg marcat de conflicte și competiție strategică între marile puteri. Cum se împart opțiunile românilor Opțiunea privind politica externă Procent Echilibru între UE și SUA 50,4% Aliniere mai mare la Uniunea Europeană 22,7% Relație mai strânsă cu Statele Unite 22,1% Nu știu / nu răspund aproximativ 5% Potrivit sociologilor, preferința pentru echilibru reflectă o abordare pragmatică a opiniei publice, care nu vede relația cu Uniunea Europeană și cea cu Statele Unite ca fiind opuse, ci ca două componente complementare ale securității și prosperității României. Cum variază opiniile în funcție de categorie socială Analiza detaliată a sondajului arată diferențe semnificative între diverse grupuri ale populației. Susținerea pentru echilibrul între UE și SUA este mai ridicată în rândul: votanților PSD și PNL; femeilor; persoanelor de peste 60 de ani; celor cu studii superioare; locuitorilor din orașele mici; angajaților din sectorul public. În schimb, alinierea mai puternică la Uniunea Europeană este preferată mai ales de: votanții PNL și USR; tinerii sub 30 de ani; persoanele cu studii superioare; locuitorii din București. Pe de altă parte, consolidarea relației cu Statele Unite este susținută în special de: votanții AUR; bărbați; persoane cu nivel de educație primar; locuitorii din mediul rural. Interpretarea sociologică Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că rezultatele indică o orientare clar pro-occidentală a societății românești, dar și o preferință pentru flexibilitate diplomatică. Potrivit acestuia, românii nu percep relațiile cu UE și SUA ca alternative exclusive, ci ca piloni ai aceluiași sistem de alianțe occidentale. În acest context, opinia publică pare să favorizeze o politică externă care rămâne ferm ancorată în Occident, dar încearcă să maximizeze interesele naționale printr-un echilibru între principalele parteneriate strategice. Metodologia sondajului Datele provin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 2 și 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1.100 de persoane reprezentativ pentru populația adultă a României. Cercetarea a fost efectuată prin interviuri telefonice (CATI) , iar marja de eroare este de ±3% , la un nivel de încredere de 95%. [...]

Majoritatea românilor susțin participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump , potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research . Conform datelor publicate de Digi24 , 57,8% dintre respondenți consideră că decizia a fost una bună , în timp ce 32,7% o evaluează negativ , iar 9,6% nu au oferit un răspuns . Consiliul pentru Pace este o inițiativă lansată la Washington de președintele Statelor Unite, Donald Trump, iar participarea șefului statului român la prima reuniune a generat reacții diferite în opinia publică. Datele sondajului indică însă că, la nivel general, decizia este percepută pozitiv de majoritatea respondenților. Cum se împart opiniile românilor Opinia despre participarea lui Nicușor Dan Procent Decizie bună 57,8% Decizie proastă 32,7% Nu știu / nu răspund 9,6% Cine susține cel mai mult decizia Potrivit analizei sociologice, sprijinul pentru participarea președintelui României la reuniunea de la Washington este mai ridicat în anumite categorii sociale și politice. Decizia este apreciată în special de: votanții PSD, PNL și USR; persoanele cu vârsta de peste 60 de ani; respondenții cu studii superioare; locuitorii din București. În schimb, opiniile negative apar mai frecvent în rândul: votanților AUR; persoanelor între 45 și 59 de ani; celor cu nivel scăzut de educație; locuitorilor din mediul rural; angajaților din sectorul privat. Interpretarea rezultatelor Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , consideră că rezultatele indică o legitimitate publică pentru decizia președintelui. Potrivit acestuia, majoritatea societății românești percepe participarea la Consiliul pentru Pace drept o acțiune care servește intereselor strategice ale României. Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflicte internaționale și de discuții despre rolul alianțelor occidentale în menținerea stabilității globale. [...]

Liderul comuniștilor ruși avertizează că Rusia ar putea deveni următoarea țintă a SUA , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, susținând că strategia Washingtonului vizează mai întâi China, apoi Moscova. Declarația a fost făcută de Gennadi Ziuganov , liderul Partidului Comuniștilor din Federația Rusă (KPRF), în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat din 11 martie, potrivit Digi24 . Politicianul rus a afirmat că actualul conflict din Orientul Mijlociu face parte dintr-un plan geopolitic mai amplu al Statelor Unite și a susținut că, după Iran, următoarea țintă ar putea fi Rusia. În intervenția sa, Ziuganov a declarat că Iranul „luptă acum pentru supraviețuire”, iar Moscova ar putea urma pe lista adversarilor Washingtonului. Potrivit liderului comunist, strategia atribuită președintelui american Donald Trump ar plasa China pe primul loc între adversarii geopolitici, Rusia pe al doilea și Iranul pe al treilea. În opinia sa, evoluțiile din Golful Persic ar demonstra o schimbare radicală a politicii americane, pe care a caracterizat-o drept agresivă și lipsită de principii. Critici la adresa campaniei militare Ziuganov a comentat și evoluția operațiunilor militare împotriva Iranului, afirmând că planul inițial al Statelor Unite nu ar fi fost realizat. El a susținut că Washingtonul ar fi mizat pe o victorie rapidă, însă conflictul s-a prelungit și a produs efecte grave în regiune. Potrivit acestuia, consecințele războiului includ: deteriorarea infrastructurii din statele din zona Golfului Persic; probleme legate de aprovizionarea cu apă și alimente; distrugerea instalațiilor de desalinizare; perturbarea activității economice în regiune. Politicianul rus a afirmat că zona Golfului Persic, pe care o descrie ca fiind prosperă în trecut, s-ar fi transformat într-o regiune afectată de incendii și dezastre. Contextul conflictului din Orientul Mijlociu Războiul dintre SUA, Israel și Iran a început pe 28 februarie 2026, cu obiectivul declarat de Washington de a distruge programul nuclear iranian. În urma unor lovituri aeriene israeliene, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, și o parte a conducerii militare iraniene au fost uciși, potrivit informațiilor citate în presă. Teheranul a răspuns prin atacuri asupra Israelului și asupra unor baze militare americane din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale: traficul aerian din Orientul Mijlociu a fost perturbat, iar Strâmtoarea Ormuz — una dintre principalele rute ale comerțului mondial cu petrol — a fost blocată temporar. Impact economic global Escaladarea militară a afectat direct piețele energetice. Indicator Evoluție Preț petrol Brent creștere de aproape 25% Nivel actual peste 91 dolari/baril Efecte regionale reducerea producției și oprirea unor fabrici Creșterea prețurilor la petrol, gaze și combustibili s-a propagat rapid la nivel global, amplificând incertitudinea economică. Negocierile, încă blocate În acest moment, părțile implicate nu dau semne că ar începe negocieri rapide. Iranul condiționează reluarea dialogului de mai multe cerințe: garanții de neagresiune din partea SUA; plata unor despăgubiri pentru pagubele produse; dreptul de a continua ciclul complet al combustibilului nuclear. La rândul său, Donald Trump a declarat anterior că singurul acord acceptabil pentru Washington ar fi capitularea completă a Iranului , ceea ce menține blocat orice progres diplomatic. [...]

Premierul Italiei, Giorgia Meloni , a evitat să spună dacă va permite utilizarea bazelor americane din Italia pentru atacuri împotriva Iranului , după ce opoziția i-a cerut în Parlament să interzică implicarea țării în operațiunile militare din Orientul Mijlociu. Discuția a avut loc miercuri, 11 martie 2026, în Senatul italian, potrivit Antena 3 CNN . Parlamentari ai Mișcării Cinci Stele (M5S) și ai Partidului Democrat (PD) i-au cerut șefei guvernului să transmită clar administrației americane că bazele militare ale SUA din Italia nu vor fi folosite pentru atacuri asupra Iranului . În semn de protest, mai mulți senatori ai opoziției au purtat șepci roșii similare celor din campaniile electorale ale lui Donald Trump, dar cu mesajul „Nu războiului”. Senatorul M5S Luca Pirondini a acuzat guvernul că evită să se opună Washingtonului și a cerut o poziție fermă împotriva folosirii bazelor militare din Italia pentru operațiuni militare în Iran. La rândul său, senatorul PD Alessandro Alfieri a declarat că executivul trebuie să ofere „răspunsuri clare și fără echivoc”, subliniind că Italia nu se află în război. În răspunsul său, Giorgia Meloni nu a oferit o poziție categorică , afirmând că deciziile privind eventualele solicitări ale Statelor Unite sunt analizate în funcție de moment și de contextul geopolitic. Premierul a spus că ar fi nepotrivit să ofere acum un răspuns definitiv pentru un scenariu care s-ar putea schimba. Discuția are loc în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al implicării militare a SUA și Israelului în operațiuni împotriva Iranului. Unele state europene au acceptat deja sprijinul logistic pentru Washington: Regatul Unit și Portugalia au permis utilizarea bazelor militare de pe teritoriul lor. În schimb, Spania a decis să nu participe la operațiunile militare și a refuzat utilizarea bazelor sale de către armata americană, ceea ce a determinat relocarea unor aeronave americane către alte baze din Europa. În același context regional, Parlamentul României a aprobat miercuri solicitarea SUA privind dislocarea unor echipamente și forțe militare suplimentare , inclusiv avioane de realimentare în aer și sisteme de comunicații și monitorizare. [...]

România respinge acuzațiile Iranului și afirmă că nu este parte a conflictului , după ce autoritățile de la Teheran au avertizat că folosirea bazelor militare românești de către Statele Unite ar putea fi considerată o participare la „agresiune militară”. Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis luni, 16 martie 2026, că infrastructura militară din România are rol strict defensiv și este utilizată în baza unor acorduri bilaterale existente de aproape două decenii. Reacția vine după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a avertizat că dacă România ar permite Statelor Unite să folosească bazele sale pentru atacuri împotriva Iranului, acest lucru ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva statului iranian. Declarația apare în contextul războiului izbucnit pe 28 februarie între Iran și forțe susținute de Israel și Statele Unite. În replică, Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu , a subliniat că relația militară dintre România și SUA are un cadru legal stabilit prin acordul bilateral semnat în 2006. Documentul permite Statelor Unite să utilizeze anumite baze militare de pe teritoriul României în mod continuu, în scopuri de securitate și apărare. Oficialii români au explicat că România găzduiește de peste zece ani capabilități de apărare antirachetă destinate contracarării amenințărilor din afara spațiului euro-atlantic. Potrivit comunicatului MAE, aceste sisteme sunt utilizate exclusiv în scop defensiv și în conformitate cu prevederile Cartei Organizației Națiunilor Unite. În același timp, diplomația română a reiterat că țara nu participă la conflictul din Orientul Mijlociu și susține soluțiile diplomatice pentru reducerea tensiunilor. Ministerul a condamnat însă atacurile lansate de Iran împotriva unor state din regiunea Golfului și a cerut autorităților de la Teheran să înceteze acțiunile militare care pun în pericol vieți omenești și destabilizează securitatea globală. Subiectul a fost analizat și în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată pe 11 martie de președintele Nicușor Dan. În urma discuțiilor, România a acceptat solicitarea Statelor Unite de a disloca temporar echipamente militare și avioane cisternă pentru realimentare în zbor, destinate sprijinirii operațiunilor din Orientul Mijlociu. Primele astfel de aeronave au ajuns deja la Baza 90 Transport Aerian Otopeni și urmează să fie transferate la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Autoritățile române susțin că aceste echipamente sunt „non-cinetice”, adică nu sunt dotate cu armament propriu, și că rolul lor principal este logistic. Potrivit declarațiilor oficiale, măsura ar contribui la consolidarea securității României și la cooperarea militară cu aliații NATO. [...]