Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a criticat public aliații din Asia și a reluat atacurile la adresa NATO, potrivit HotNews.ro, susținând că partenerii Washingtonului nu au sprijinit intervenția americană în Iran.
Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a afirmat că aliații nu au oferit nici măcar piste de aterizare. Explicând distanțarea de alianță, el a invocat disputa legată de Groenlanda, despre care a spus că a fost punctul de plecare al tensiunilor: „Noi vrem Groenlanda, ei nu vor să ne-o dea, iar eu le-am spus ‘pa,pa’”, a declarat președintele SUA.
În același context, Trump a extins criticile către aliații din zona Pacificului, reproșându-le lipsa de sprijin. Țările menționate explicit de președintele american au fost:
Trump a amintit și prezența militară americană în regiune, afirmând că SUA au 50.000 de soldați staționați în Japonia și 40.000 în Coreea de Sud, pe care i-a prezentat drept un factor de protecție împotriva Coreei de Nord. Tot în declarațiile sale, el a spus că liderul nord-coreean Kim Jong Un „are o părere foarte bună” despre el și a reluat o afirmație insultătoare atribuită acestuia la adresa lui Joe Biden.
În contrapondere, președintele SUA a lăudat colaborarea cu mai multe state arabe din Orientul Mijlociu - Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar - și a menționat și Bahreinul, dar cu o critică: a susținut că armata bahreinită ar fi doborât din greșeală trei avioane americane, invocând utilizarea necorespunzătoare a sistemelor Patriot.
Separat, HotNews.ro consemnează că Trump a declarat, într-un interviu acordat Daily Telegraph, că ia „în considerare serios” retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. În interviu, el a spus că retragerea ar fi „dincolo de reconsiderare” și a reiterat ideea că nu a fost „niciodată impresionat” de NATO, afirmând că și Vladimir Putin ar ști acest lucru.
Recomandate
Deputatul PSD Mihai Fifor cere convocarea urgentă a consultărilor NATO prin activarea Articolului 4, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, provocând răniți și evacuarea mai multor familii, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Apărării critică faptul că România nu a făcut o solicitare oficială pentru activarea acestui mecanism, deși, spune el, state precum Polonia și Estonia au recurs la Articolul 4 în situații similare. Miza, în lectura lui Fifor, este folosirea instrumentelor formale ale Alianței atunci când un stat aliat consideră că securitatea sa este amenințată. Fifor invocă și declarații ale ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, dar și al Apărării, Radu Miruță, care ar fi afirmat că România este în urmă la capitolul capabilități anti-dronă și că au fost cerute măsuri suplimentare de sprijin din partea NATO încă din februarie și aprilie. În acest context, liderul social-democrat întreabă de ce autoritățile nu folosesc „instrumentul formal” disponibil. „Dacă România solicită de luni de zile măsuri suplimentare de protecție, dacă admite că amenințarea există și dacă recunoaște că răspunsurile primite până acum sunt insuficiente, atunci de ce nu folosește instrumentul formal pe care îl are la dispoziție?” Ce ar însemna Articolul 4 și de ce e relevant Potrivit lui Fifor, Articolul 4 nu echivalează cu o escaladare militară și nu activează Articolul 5 (apărarea colectivă), ci este un mecanism politic și strategic de consultări între aliați, utilizat când un stat consideră că securitatea îi este amenințată. El amintește că România a invocat deja Articolul 4 în februarie 2022, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și susține că actualul context justifică o nouă solicitare. „După ce o dronă rusească lovește un bloc de locuințe pe teritoriul național provocând victime, întrebarea nu mai este dacă există motive pentru activarea Articolului 4. Întrebarea este de ce România încă nu a făcut-o.” Ce solicită concret În final, Fifor cere autorităților române să convoace de urgență consultări în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și să folosească „toate instrumentele” pe care Tratatul NATO le pune la dispoziția statelor membre pentru protejarea securității naționale. [...]
O expertă avertizează că Rusia ar putea viza militar state NATO , într-un scenariu care ar forța Europa să-și recalibreze rapid prioritățile de securitate și, implicit, cheltuielile publice, potrivit Bild . Publicația scrie că, deși Rusia „nu are, de fapt, capacități militare” pentru o confruntare directă cu Europa, ar putea totuși să „se ia” în curând de Europa pe cale militară, inclusiv prin atacuri asupra unor membri NATO precum Polonia și Germania. În material se afirmă că Vladimir Putin ar urmări un „plan concret” și „perf id”, descris ca fiind „extrem de periculos”, însă detaliile despre această „tactică” nu sunt prezentate în conținutul disponibil public, fiind plasate în spatele abonamentului BILDplus . De ce contează pentru Europa Un astfel de scenariu ar muta centrul de greutate al agendei europene către apărare și descurajare militară, cu efecte directe asupra deciziilor guvernamentale și a planificării bugetare. În același timp, fără detalii verificabile despre „planul” invocat, avertismentul rămâne, în forma accesibilă, la nivel de semnal de risc, nu de evaluare operațională. Ce știm și ce nu știm din articol Știm : avertismentul vizează posibilitatea unor atacuri rusești asupra unor membri NATO (Polonia, Germania), în pofida limitărilor de capacitate militară atribuite Rusiei în text. Nu știm : care este „planul concret” și mecanismul prin care ar fi pus în aplicare, deoarece aceste informații sunt menționate ca fiind disponibile doar pentru abonați. [...]
România poate cere consultări în NATO prin Articolul 4 , fără ca asta să însemne automat intervenție militară , după incidentul în care o dronă implicată în atacuri rusești asupra Ucrainei s-a prăbușit la Galați, potrivit Mediafax . O dronă a căzut pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite ușor, conform autorităților. Ministerul Apărării Naționale a transmis că atacurile rusești au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, iar drona care a pătruns pe teritoriul național a fost urmărită de sistemele radar până în zona municipiului Galați. Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și a anunțat că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la „această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian”, precizând că aliații și secretarul general al NATO au fost informați. Ce permite Articolul 4 și de ce contează în practică Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Elementul esențial este că Articolul 4 nu activează apărarea colectivă și nu obligă automat aliații la intervenție militară. Este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cât de des a fost folosit mecanismul Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, în special în situații de criză la granițele statelor membre sau după incidente considerate amenințări directe la adresa securității lor. Turcia a apelat la acest mecanism în mai multe rânduri. România s-a numărat printre statele care au cerut consultări în februarie 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În septembrie 2025, Polonia a invocat Articolul 4 după încălcarea spațiului său aerian de drone rusești, iar Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești în spațiul său aerian. [...]
România cere NATO accelerarea transferului de capabilități anti-dronă după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe anunță că pregătește un răspuns diplomatic la ceea ce numește o încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului aerian românesc, potrivit Mediafax . MAE califică incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și spune că România a informat aliații și secretarul general al NATO despre circumstanțe, solicitând măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România. „România va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian. România a informat Aliații și Secretarul General al NATO asupra circumstanțelor și a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit pe acoperișul unei locuințe din Galați, provocând un incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. Reacția autorităților și implicațiile de securitate MAE afirmă că Federația Rusă „continuă să fie un stat agresor” și susține că poartă „responsabilitatea directă” pentru astfel de acțiuni, anunțând că România va acționa „cu fermitate maximă” pentru creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, în vederea unei încetări „imediate și cuprinzătoare” a focului. În paralel, în momentul în care dronele rusești au apărut pe radar, avioane și un elicopter aparținând Ministerului Apărării Naționale au fost ridicate de la sol, mai notează sursa. [...]
Zvonurile despre înlocuirea cancelarului Friedrich Merz cresc presiunea politică într-un moment în care Germania are o creștere economică anemică , iar scăderea rapidă în sondaje complică stabilitatea guvernării, potrivit news.ro , care citează AFP. Merz, aflat la putere de un an, este descris ca „considerabil slăbit” pe fondul performanței economice modeste, după ce promisese să „readucă Germania pe picioare”. În același timp, datele din sondaje îi erodează autoritatea: doar 14% dintre germani se declară mulțumiți de activitatea sa, potrivit unui sondaj al institutului Forsa, ceea ce îl plasează, conform sursei, drept cel mai nepopular lider german din perioada postbelică. Pe zona electorală, tabăra conservatoare (CDU și CSU) este devansată în intențiile de vot de extrema dreaptă, arată același institut: 22% pentru conservatori față de 27% pentru AfD. Evoluția este prezentată ca un eșec pentru liderul care își propusese să recâștige încrederea alegătorilor atrași de AfD. Cine este vehiculat ca posibil înlocuitor În mass-media germană circulă de circa o săptămână speculații privind o posibilă înlocuire a lui Merz (70 de ani) cu Hendrik Wüst (50 de ani), unul dintre liderii influenți ai creștin-democraților și șef al guvernului din Renania de Nord–Westfalia, cea mai populată regiune a Germaniei, cu 18 milioane de locuitori. Săptămânalul Stern este indicat drept prima publicație care a împins public acest scenariu, cu titlul: „Și, brusc, Hendrik Wüst este considerat un cancelar de rezervă”. În articol, revista menționa o deplasare a lui Wüst în Polonia, unde acesta „s-ar fi arătat foarte îngrijorat de situația politică din Germania”. Ce spune guvernul și cât de realistă e schimbarea Întrebat la Berlin, purtătorul de cuvânt al guvernului, Stefan Kornelius, a refuzat să comenteze „speculațiile” și nu a precizat dacă Merz a avut contacte recente cu Wüst. Totuși, a indicat că Wüst urmează să participe luni la o adunare a CDU în regiunea pe care o conduce. O schimbare a cancelarului ar fi, teoretic, posibilă fără alegeri legislative anticipate, deoarece cancelarul este ales de deputații din Bundestag , însă ar fi „complicată”, potrivit experților citați de sursă. În fundal, scenariul unei victorii a extremei drepte în două alegeri regionale din estul Germaniei, în septembrie, este descris ca tot mai realist, ceea ce amplifică miza politică a discuțiilor despre leadership în interiorul conservatorilor. [...]
Mesajul Ambasadei Rusiei indică o escaladare diplomatică după incidentul cu drona de la Galați , pe fondul deciziei României de a declara persona non grata consulul rus la Constanța și de a închide Consulatul General, potrivit Mediafax . Ambasada Rusiei la București a transmis reacția după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) în 29 mai 2026, în contextul prăbușirii unui vehicul aerian fără pilot „presupus a fi rusesc” asupra unui bloc din Galați. În mesaj, partea rusă susține că deciziile anunțate de România au fost comunicate „fără niciun temei”. Ce contestă Ambasada Rusiei și ce cere ca „dovezi” Reprezentanții ambasadei resping acuzațiile și afirmă că România nu ar fi furnizat informații tehnice despre incident. Ei susțin că diplomații români ar fi refuzat să ofere date precum: coordonatele punctului de pătrundere a dronei în spațiul aerian românesc; traiectoria, altitudinea și viteza de zbor; durata aflării acesteia în spațiul aerian al României. Ironii la adresa reacției României și acuzații către Ucraina În același mesaj, Ambasada Rusiei ironizează modul în care ar fi reacționat autoritățile române, punând sub semnul întrebării de ce Forțele Aeriene Române „nu au întreprins nimic” pentru neutralizarea dronei pe teritoriul României, deși „doboră cu succes ținte mult dincolo de granițele țării”. Totodată, rușii afirmă că incidentul ar fi fost „o nouă provocare a regimului de la Kiev”, menită să atragă NATO într-un război cu Rusia, și invocă un atac aerian la Starobelsk, despre care susțin că ar fi fost comis de forțele armate ucrainene și ar fi dus la moartea a 21 de studenți. Amenințare cu „măsuri de răspuns” după închiderea consulatului La final, Biroul de Presă al Ambasadei Rusiei transmite că incidentul din Galați „nu poate fi interpretat” drept o acțiune ostilă a Rusiei împotriva României și califică drept „propagandă manipulatoare” afirmațiile care, în opinia sa, alimentează „isteria anti-rusă” în spațiul politic și mediatic. Ambasada mai precizează că decizia României privind Consulatul General al Rusiei la Constanța „va fi urmată de măsuri de răspuns”, fără a detalia natura acestora. [...]
