Știri
Știri din categoria Politică

Atacul direct al lui Donald Trump la adresa Papei Leon riscă să adâncească tensiunile cu electoratul catolic din SUA, după ce președintele american l-a numit pe pontif „teribil” și „slab”, într-o ieșire publică neobișnuită față de liderul Bisericii Catolice, potrivit Reuters.
Trump a scris pe Truth Social că „Papa Leon este SLAB în privința criminalității și teribil în politica externă”, iar ulterior le-a spus reporterilor că „nu este un mare fan” al pontifului. Reacția a venit pe fondul criticilor tot mai vocale ale Papei Leon la adresa războiului SUA–Israel cu Iranul și a politicilor dure de imigrație ale administrației Trump.
Comentariile lui Trump au atras reacții imediate din partea catolicilor pe rețelele sociale, care au condamnat atacul la adresa liderului pe care îl consideră succesorul Sfântului Petru. Massimo Faggioli, expert în papalitate, a spus că situația nu mai lasă loc de interpretări și a comparat episodul cu încercări istorice de a atrage Vaticanul de partea unor lideri politici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Conferinței Episcopilor Catolici din SUA, arhiepiscopul Paul S. Coakley, a declarat că este „mâhnit” de comentariile lui Trump și a subliniat, într-o declarație, că Papa „nu este un rival” și „nu este un politician”.
„Papa Leon nu este rivalul lui; nici Papa nu este un politician. El este Vicarul lui Hristos, care vorbește din adevărul Evangheliei și pentru grija sufletelor.”
Papa Leon, originar din Chicago și primul papă american, s-a poziționat în ultimele săptămâni ca un critic al războiului cu Iranul și a denunțat „nebunia războiului” într-un apel pentru pace făcut sâmbătă, potrivit Reuters. În plus, anul trecut a pus sub semnul întrebării compatibilitatea politicilor dure de imigrație ale administrației Trump cu învățăturile pro-viață ale Bisericii.
Trump l-a acuzat pe pontif și că ar fi „slab” în privința armelor nucleare, la câteva zile după ce Papa Leon a calificat drept „cu adevărat inacceptabilă” amenințarea președintelui SUA de a distruge civilizația iraniană. Într-un discurs de luna trecută, de Duminica Floriilor, papa a spus că Dumnezeu respinge rugăciunile liderilor care pornesc războaie și au „mâinile pline de sânge”, numind conflictul din Iran „atroce”.
Vaticanul nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Papa Leon urmează să plece luni într-un turneu de 10 zile în patru țări din Africa, potrivit aceleiași surse.
Episodul reia, în alt registru, tensiunile pe care Trump le-a avut și cu Papa Francisc: în 2016, Trump l-a numit pe Francisc „rușinos”, după ce acesta criticase propunerile sale privind imigrația și sugerase că Trump „nu este un creștin” pentru pozițiile sale.
Recomandate

Donald Trump a evitat orice poziționare publică după înfrângerea lui Viktor Orbán în Ungaria , limitându-se la un „Vă mulțumesc foarte mult” și plecând din fața reporterilor, potrivit Mediafax . Episodul sugerează o prudență politică într-un moment sensibil pentru rețeaua de aliați pe care Trump a cultivat-o în Europa Centrală. Întrebat de jurnaliști despre „înfrângerea dură” a aliatului său din Ungaria, Trump a refuzat să comenteze și a părăsit zona de declarații. Ulterior, președintele SUA s-a urcat într-o aeronavă, fără să ofere o reacție oficială. Fără reacție nici pe Truth Social Materialul notează că, după aflarea rezultatului alegerilor din Ungaria, nici Trump, nici reprezentanții săi nu au comentat public rezultatul. În plus, în „ultimele ore” el nu a publicat niciun mesaj despre Ungaria pe propria rețea de socializare, Truth Social. În schimb, Trump a postat pe Truth Social mesaje despre „blocada din Iran” și despre „sala de bal de la Casa Albă ”. Totodată, l-a atacat pe Papa Leon și a publicat o imagine realizată cu ajutorul inteligenței artificiale în care apare „pe post de vindecător, precum Isus Hristos”. Context: Orbán, învins la alegeri Mediafax plasează reacția lui Trump în contextul rezultatului din Ungaria, unde aliatul său Viktor Orbán a pierdut alegerile. Publicația amintește și datele prezentate într-un material separat: opoziția a obținut 69,35%, iar Orbán 27,64%, ceea ce ar însemna pierderea puterii după 16 ani. [...]

Victoria partidului TISZA în Ungaria deschide o schimbare politică majoră, cu potențiale efecte asupra relației Budapestei cu UE , iar vicepremierul României, Tánczos Barna , spune că nu se aștepta la „o asemenea victorie dominantă”, potrivit Mediafax . Barna a scris luni dimineață, pe Facebook, că a fost la Budapesta în noaptea alegerilor de duminică și că a fost surprins de amploarea manifestațiilor din stradă, pe care le descrie drept „atmosferă revoluționară, de schimbare a sistemului”. „Ceea ce am văzut aseară la Budapesta este adevărata atmosferă revoluționară, de schimbare a sistemului. Nu e niciun secret, nu mă așteptam la asta. Nu am simțit și nu am văzut puterea enormă care a dus la victoria dominantă a TISZA în Ungaria.” Mesaj către noua putere și semnal despre direcția față de UE În mesajul său, vicepremierul a transmis felicitări partidului TISZA și lui Péter Magyar , pe care îl numește „viitorul prim-ministru al Ungariei”. Barna susține că Ungaria intră „într-o nouă eră”, „opusă celei anterioare aproape în toate privințele”, inclusiv în ceea ce privește „modul în care sunt construite relațiile cu Uniunea Europeană”. „Felicitări Partidului TISZA și lui Péter Magyar. Am intrat într-o nouă eră, opusă celei anterioare aproape în toate privințele, de la oameni până la modul în care sunt construite relațiile cu Uniunea Europeană.” Fidesz, în opoziție, dar cu posibilitatea revenirii Tánczos Barna a comentat și situația Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, afirmând că revenirea la guvernare nu este exclusă, invocând precedente din trecut. „FIDESZ este din nou în opoziție. S-a mai întâmplat și în trecut, iar eșecul a fost urmat de o revenire. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va repeta.” Majoritate posibilă și „responsabilitate uriașă” Vicepremierul atrage atenția asupra dimensiunii victoriei TISZA și a consecințelor instituționale: potrivit mesajului citat de Mediafax, candidații TISZA ar fi obținut „un succes de 87% în circumscripțiile uninominale”, iar „o majoritate de două treimi este posibilă”, ceea ce ar veni „cu o responsabilitate uriașă” pentru noul guvern. În același mesaj, Barna notează și date despre opțiunile electoratului: „3,1 milioane de maghiari” ar fi decis schimbarea direcției, în timp ce „3,5 milioane” ar fi continuat cu guvernul anterior, concluzionând că „asta înseamnă democrație”. [...]

Mesajul transmis de Sorin Grindeanu după alegerile din Ungaria indică o miză de politică externă pentru România: continuitatea cooperării bilaterale în cadrul NATO și UE, indiferent de schimbarea de putere de la Budapesta , potrivit Digi24 . Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD l-a felicitat pe Péter Magyar pentru victoria în alegerile parlamentare din Ungaria și a spus că așteaptă „consolidarea proiectelor noastre comune și dezvoltarea unora noi”, în contextul parteneriatului euro-atlantic. „Poporul maghiar se bazează pe Europa! Acesta este un mesaj clar transmis tuturor prin victoria lui Peter Magyar. Aștept cu nerăbdare consolidarea proiectelor noastre comune și dezvoltarea unora noi, deoarece România și Ungaria sunt parteneri solizi pentru NATO și UE. Felicitări Peter Magyar!” Contextul politic de la Budapesta În același context, Digi24 notează că partidul de opoziție Tisza ar urma să obțină o majoritate de două treimi în Legislativul de la Budapesta, iar premierul Viktor Orban și-a recunoscut înfrângerea în fața liderului opoziției, Péter Magyar. Prezența la vot a fost una record în Ungaria, de 77,8%. [...]

Vicepremierul Tánczos Barna spune că relația României cu noul guvern de la Budapesta va trebui recalibrată , în condițiile în care schimbarea politică din Ungaria deschide o etapă nouă în cooperarea cu comunitățile maghiare din afara granițelor, potrivit Agerpres . Declarația vine după alegerile parlamentare din Ungaria, câștigate de Peter Magyar și partidul TISZA, pe care vicepremierul l-a felicitat într-o postare pe Facebook. Tánczos Barna descrie rezultatul ca pe „încheierea unei ere” și intrarea într-o „nouă eră”, pe care o consideră opusă celei anterioare „în aproape orice”, inclusiv în abordarea relațiilor cu Uniunea Europeană. În același mesaj, vicepremierul (UDMR) afirmă că FIDESZ revine în opoziție și notează că o astfel de situație „s-a mai întâmplat”, cu reveniri ulterioare la guvernare, chiar dacă după două cicluri electorale. Ce schimbare anticipează Tánczos Barna Punctul central al reacției sale este nevoia de repoziționare în relațiile dintre Budapesta și maghiarii din afara Ungariei, în contextul instalării unui nou executiv: „Regândirea relațiilor maghiare”; „stabilirea cooperării între noul guvern și maghiarii de peste graniță”, pe care o numește „inevitabilă”. Tánczos Barna apreciază că, deși „astăzi aceasta este o ecuație puțin cunoscută”, nu este „de nerezolvat”. Datele invocate despre rezultat și mesajul politic În postare, vicepremierul menționează că „candidații TISZA au obținut 87% succes în circumscripțiile individuale” și că „o victorie de două treimi este o posibilitate”, pe care o leagă de „o responsabilitate uriașă pentru noul guvern”. Totodată, el indică o diferență de opțiuni în electorat: „3,1 milioane de unguri au decis să schimbe direcția, 2,5 milioane ar fi continuat cu guvernul anterior”. Mesajul se încheie cu un apel către cei „dezamăgiți și deziluzionați” să se înveselească, subliniind că „asta e democrația”. [...]

Înfrângerea lui Viktor Orbán deschide calea deblocării deciziilor UE, inclusiv sprijinul pentru Ucraina , după ce Péter Magyar a obținut o majoritate calificată în parlamentul de la Budapesta, potrivit news.ro , care citează o analiză POLITICO. Schimbarea de putere este relevantă la nivel european deoarece Orbán a folosit frecvent dreptul de veto în dosare cheie ale Bruxelles-ului. După numărarea aproape completă a voturilor de duminică seara, Magyar era creditat cu 138 de mandate din totalul de 199, ceea ce îi oferă o majoritate calificată și, implicit, spațiu politic pentru reforme ample. Orbán și-a recunoscut înfrângerea și a spus că Fidesz va „sluji țara noastră și națiunea maghiară din opoziție”, partidul fiind pe cale să obțină 55 de locuri. „Maghiarii au spus astăzi «da» Europei, au spus «da» unei Ungarii libere.” Miza pentru Bruxelles: un veto mai puțin în Consiliu POLITICO notează că liderii UE, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, sunt printre principalii „câștigători” ai rezultatului, în condițiile în care Orbán a blocat sau a întârziat decizii considerate cruciale la nivelul Uniunii, inclusiv legate de sprijinul financiar pentru Ucraina. În același timp, Orbán a fost unul dintre cei mai vocali critici ai Bruxelles-ului și s-a opus în mod repetat legislației UE, pe fondul disputelor privind statul de drept. „Ungaria a ales Europa. Europa a ales întotdeauna Ungaria. O țară își recâștigă drumul european. Uniunea devine mai puternică.” Ucraina, între posibilă deblocare financiară și limite politice la Budapesta În analiza citată, Ucraina apare drept un „câștigător” cu rezerve. Orbán s-a opus în acest an acordării unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit de liderii europeni în decembrie 2025, iar Ungaria și-a retras ulterior aprobarea după oprirea importurilor de petrol rusesc prin conductele Druzhba care traversează Ucraina, pe care Orbán a descris-o drept o manevră a Kievului cu impact asupra economiei maghiare. Zelenski l-a felicitat pe Magyar și a transmis disponibilitatea pentru cooperare cu Ungaria, însă POLITICO subliniază că viitorul prim-ministru s-a declarat împotriva trimiterii de arme sau bani maghiari către Kiev și împotriva accelerării aderării Ucrainei la UE. Magyar ar fi promis un referendum pe această temă, ceea ce, în practică, ar putea bloca procesul, având în vedere sentimentul anti-ucrainean puternic din societatea maghiară, potrivit aceleiași surse. Efecte interne: tinerii, presa independentă și sănătatea POLITICO include între „câștigători” și tinerii maghiari, pe fondul sondajelor preelectorale care indicau că până la două treimi dintre cei sub 30 de ani își doreau plecarea lui Orbán, precum și al mobilizării din Budapesta înaintea scrutinului. De asemenea, sunt menționați jurnaliștii independenți, care ar fi avut un rol în expunerea unor acțiuni ale guvernului Orbán, inclusiv prin dezvăluiri despre folosirea serviciilor secrete împotriva opoziției și despre convorbiri între Budapesta și Kremlin pe teme sensibile pentru UE. În plan social, medicii sunt indicați drept potențiali beneficiari ai schimbării, după ce Magyar a promis creșterea investițiilor publice cu 1 miliard de euro pe an în sănătate, pe fondul subfinanțării din ultimul deceniu, care a dus la liste de așteptare, degradarea spitalelor și lipsa echipamentelor, conform analizei citate. [...]

Schimbarea de putere din Ungaria a reaprins războiul de influență Soros–Musk , după ce Alex Soros a salutat public victoria opoziției, iar Elon Musk a replicat acuzând „preluarea controlului” de către organizația Soros, relatează HotNews . Alex Soros, fiul miliardarului George Soros și președinte al consiliului de administrație al Fundației pentru o Societate Deschisă , a scris pe X că „poporul maghiar și-a recâștigat țara”, descriind rezultatul drept o respingere a „corupției înrădăcinate” și a „interferenței străine”. Elon Musk a reacționat la scurt timp, susținând că, în opinia sa, organizația Soros ar fi preluat controlul asupra Ungariei, în contextul în care partidul Fidesz al lui Viktor Orban a pierdut puterea după 16 ani. Ce s-a întâmplat în alegeri și de ce contează Alegerile parlamentare din Ungaria au fost câștigate de opoziție, condusă de Peter Magyar , într-un scrutin cu prezență record la vot, de 79,5%, potrivit presei maghiare citate de HotNews. Conform rezultatelor parțiale după numărarea a 98,94% din voturi, partidul de opoziție Tisza ar urma să obțină 138 de locuri din totalul de 199 (majoritate de două treimi), iar Fidesz ar obține 55 de mandate. Miza depășește disputa de pe rețelele sociale: o majoritate de două treimi poate permite schimbări legislative ample, iar tranziția de la un guvern care a dominat scena politică timp de 16 ani poate redesena raporturile de putere interne și externe ale Ungariei. Contextul „anti-Soros” din era Orban George Soros s-a născut la Budapesta și a supraviețuit Holocaustului în adolescență, potrivit Deutsche Welle (detalii în Deutsche Welle ). În timpul guvernării Orban, autoritățile au derulat mai multe campanii anti-Soros, culminând cu legi care au fost ulterior declarate ilegale de Curtea Europeană de Justiție, mai notează HotNews. Pentru rezultatele detaliate ale scrutinului, publicația trimite la materialul despre victoria lui Peter Magyar (vezi HotNews ). [...]