Știri
Știri din categoria Politică
Percheziția la sediul socialiștilor spanioli adâncește riscul de rupere a coaliției lui Pedro Sánchez, într-un moment în care mai multe anchete de corupție și înfrângeri electorale regionale cresc presiunea pentru alegeri anticipate, potrivit Politico.
Miercuri, anchetatorii au descins la sediul Partidului Socialist din Madrid, într-o investigație privind presupusa folosire abuzivă a fondurilor de partid. Poliția a ridicat documente în cadrul unui dosar care vizează acuzații că bani ai partidului ar fi fost folosiți pentru a o plăti pe jurnalista Leire Díez să ducă o campanie menită să submineze dosare judiciare ce afectează guvernul și aliații săi. Díez neagă orice faptă ilegală și susține că lucra la o carte; separat, ea este investigată și pentru presupusă deturnare de fonduri publice. Printre suspecții menționați în acest caz se află Santos Cerdán și Ana María Fuentes.
Deși coaliția rămâne, deocamdată, în picioare, publicația notează că devine tot mai dificil pentru partenerii lui Sánchez să îl susțină pe măsură ce „scara” presupusei corupții din jurul socialiștilor se conturează. Oficial, Spania nu este obligată să organizeze alegeri până în august anul viitor, însă premierul ar putea fi împins să devanseze scrutinul.
Un punct de maximă vizibilitate este cazul fostului premier José Luis Rodríguez Zapatero, care urmează să apară în instanță pe 17 iunie. Un judecător de instrucție îl suspectează că ar fi condus o rețea criminală care și-ar fi folosit influența pentru a obține un ajutor guvernamental de 53 milioane euro (aprox. 265 milioane lei) pentru compania aeriană Plus Ultra, în 2021, în perioada pandemiei. Anchetatorii susțin că Zapatero ar fi primit în total 2,6 milioane euro (aprox. 13 milioane lei) de la rețea, care ar fi avut legături cu Venezuela și China; judecătorul afirmă că o parte importantă a banilor ar fi trecut prin companii administrate de Julio Martínez, partenerul său de alergare, iar o firmă a celor două fiice ale fostului premier ar fi primit o parte semnificativă din fonduri. Zapatero, acuzat de constituirea unei organizații criminale, trafic de influență și falsificare de documente, neagă orice vină.
Impactul asupra lui Sánchez vine din relația politică strânsă dintre cei doi: Zapatero este descris ca aliat apropiat al actualului premier și un negociator folosit în discuții sensibile cu parteneri parlamentari basci și catalani. În plus, Sánchez era la guvernare când a fost aprobat sprijinul pentru compania aeriană, ceea ce ridică întrebări despre respectarea procedurilor, potrivit analizei.
Sánchez a declarat că administrația sa va coopera „pe deplin” cu justiția, că respectă prezumția de nevinovăție și că îi oferă sprijin lui Zapatero.
Liderul opoziției conservatoare, Alberto Núñez Feijóo, a cerut demisia lui Sánchez și alegeri, afirmând că guvernul se află în „agonia” sa și întrebând „câte percheziții” și „câte comisioane ilegale” mai sunt necesare.
Dincolo de opoziție, tensiunile se văd și în zona partenerilor: Partidul Naționalist Basc avertizează că i-ar fi „foarte dificil” lui Sánchez să ducă legislatura până la capăt, iar Sumar (stânga) și Stânga Republicană a Cataloniei indică drept „linie roșie” apariția unor dovezi solide de finanțare ilegală a partidului.
Politico trece în revistă și alte dosare care apasă asupra guvernului:
În plan electoral, analiza notează că socialiștii au pierdut recent patru alegeri regionale în fața Partidului Popular, iar în Andaluzia au obținut cel mai slab rezultat din istorie, ceea ce alimentează percepția că „brandul” conducerii naționale a devenit toxic. Sondajele citate indică faptul că, dacă ar avea loc alegeri generale „mâine”, Partidul Popular ar câștiga și ar putea forma o majoritate împreună cu Vox.
Sánchez spune că vrea să își ducă mandatul până în vara lui 2027 și că va convoca alegeri doar când va fi în „interesul general al cetățenilor”, însă Politico apreciază că evoluția investigațiilor — în special cazul Zapatero și orice confirmare a finanțării ilegale — i-ar putea forța mâna.
Recomandate
Negocierile pentru guvern și buget intră într-o zonă de risc, pe fondul atacurilor reciproce între PSD, PNL și USR , înaintea discuțiilor programate luni cu președintele Nicușor Dan , potrivit HotNews . Miza imediată este funcționarea executivului și execuția bugetară, într-un moment în care partidele vorbesc inclusiv despre scenariul alegerilor anticipate. HotNews a discutat cu trei reprezentanți ai partidelor: Romeo Lungu (PSD, vicepreședinte, deputat la al doilea mandat, propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării în cabinetul lui Adrian Veștea), Alexandru Muraru (PNL, deputat și lider PNL Iași) și Iulian Lorincz (USR, deputat). Publicația precizează că le-a adresat aceleași cinci întrebări, iar răspunsurile au vizat compromisurile posibile și alternativele de guvernare. Ce cere PSD: oprirea „negocierilor prin conferințe de presă” și decizie rapidă În răspunsul citat de HotNews la întrebarea despre „flexibilizarea” celorlalte partide, Romeo Lungu (PSD) pune accent pe urgența formării unui guvern și pe consecințele întârzierilor pentru buget și reforme. „Să înceteze negocierile purtate prin conferințe de presă și să ia o decizie. România are nevoie de un guvern, de un buget executat și de reforme asumate. Nimeni nu câștigă dacă fiecare zi aduce o altă condiție sau o altă formulă de guvernare.” De ce contează: presiune pe guvernare și pe execuția bugetară Dincolo de schimbul de acuzații, punctul sensibil rămâne blocajul decizional: fără o formulă de guvern stabilă, riscurile se mută rapid în zona administrării curente a statului, inclusiv în ceea ce privește execuția bugetară și asumarea reformelor, așa cum indică și poziția exprimată de PSD în interviu. Informațiile disponibile în fragmentul furnizat nu includ detalii complete despre pozițiile PNL și USR sau despre condițiile concrete ale fiecărei părți; articolul HotNews menționează însă că atacurile reciproce continuă și că discuțiile includ și varianta alegerilor anticipate. [...]
PNL ridică miza pe PNRR și respinge o „rocadă” cu PSD , pe fondul negocierilor de la Cotroceni, după ce eurodeputatul Siegfried Mureșan a acuzat PSD că nu oferă garanții pentru continuarea reformelor necesare. Declarațiile sunt relatate de Adevărul . Mureșan susține că PSD „nu și-a luat niciun angajament” că va continua măsurile de reformă începute de Guvernul Bolojan, pe care le leagă direct de atragerea fondurilor rămase din PNRR și de o „creștere economică sustenabilă”. În acest context, el se declară împotriva unei rocade la guvernare cu PSD. Argumentul PNL: lipsă de predictibilitate și risc pentru reforme Eurodeputatul PNL invocă precedentele politice pentru a justifica neîncrederea în PSD și în liderul partidului, Sorin Grindeanu. El afirmă că PNL a respectat în 2023 angajamentul din 2021 și a cedat guvernarea PSD, însă PSD ar fi încălcat în luna mai un alt angajament politic, care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027. În același mesaj, Mureșan acuză PSD că a susținut demiterea premierului PNL „cu voturile AUR”, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în înțelegerea cu PNL, USR și UDMR. Miza imediată: închiderea PNRR până la finalul verii Mureșan afirmă că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, pe care îl descrie drept „problema cea mai urgentă”. În această logică, el susține că un guvern PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” că PNRR „trebuie închis până la finalul verii” și că România nu va pierde fondurile europene rămase. Negocieri la Cotroceni și blocaje rămase Luni, 13 iulie, liderii PSD, PNL, USR și UDMR – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – alături de Varujan Pambuccian (Grupul Minorităților Naționale) au fost invitați de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni pentru consultări, potrivit Adevărul . Conform unor surse din PSD citate de publicație, negocierile ar fi înregistrat „un ușor progres” față de săptămâna trecută, dar persistă „blocaje și constrângeri importante”. Totodată, social-democrații ar respinge varianta desemnării lui Alexandru Nazare ca premier, motivând că ar fi „omul PNL și USR” și nu o soluție acceptabilă pentru partid. [...]
UDMR propune un „guvern de armistițiu” pe termen limitat pentru a debloca deciziile urgente legate de PNRR, SAFE și buget , în condițiile în care actuala aritmetică parlamentară nu ar permite o majoritate stabilă până în 2028, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor spune că a avansat ideea la consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Cotroceni , după ce discuțiile nu au dus la o soluție politică de majoritate. În interviul acordat Digi24, liderul UDMR a invocat explicit blocajul dintre PNL și USR, care ar avea decizii interne de a nu guverna împreună cu PSD, ceea ce face dificilă formarea unei majorități „confortabile”. Ce ar rezolva „guvernul de armistițiu”, în viziunea UDMR Propunerea are un obiectiv operațional: adoptarea rapidă a măsurilor considerate urgente, în special cele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), SAFE și buget. Hunor susține că o formulă temporară ar permite partidelor să „pună în paranteză” conflictul politic și să refacă o coaliție până în toamnă, pentru a evita blocarea obiectivelor asumate prin PNRR. „O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD.” Scenariul „etapizat”: de la armistițiu la guverne minoritare și tehnocrat Liderul UDMR descrie o succesiune de formule, dacă nu se poate obține o stabilitate pe termen lung: un „guvern de armistițiu” pe durată limitată; eventual, guverne minoritare succesive; în ultimul an înainte de alegerile parlamentare din 2028, un guvern tehnocrat care să pregătească alegerile și să administreze țara. Hunor afirmă că PSD nu ar vota un guvern din care nu face parte, motiv pentru care ar trebui luate în calcul și variante de guvernare minoritară, dacă armistițiul nu se poate transforma într-o coaliție funcțională. Contextul blocajului: două încercări eșuate și o criză de peste două luni România este în criză politică de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Executivul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După demitere, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru o nouă majoritate. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar. Ulterior, a fost desemnat Adrian Veștea (PNL), însă guvernul propus de acesta a picat în Parlament, cu 189 de voturi. Întrebat cum a fost primită propunerea UDMR, Kelemen Hunor nu a dat detalii, dar a susținut că varianta nu a fost respinsă și că președintele „ar accepta” această soluție. [...]
Președintele PSD spune că instalarea unui nou Guvern până la 1 septembrie este incertă , pe fondul blocajelor din negocierile dintre partidele care au discutat la Cotroceni , potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu a declarat la Parlament că îi este „foarte greu” să facă o astfel de predicție înainte de începutul sesiunii parlamentare. Negocierile: propuneri acceptate de PSD, respinse de PNL și USR Grindeanu a spus că au existat propuneri venite de la grupul minorităților naționale și de la UDMR, cu care PSD a fost de acord, dar care au fost respinse de PNL și USR. În acest context, liderul PSD a invocat o formulă descrisă de Kelemen Hunor drept „Guvern de armistițiu”, care ar presupune găsirea unui prim-ministru și „punerea în paranteză” a constrângerilor politice. Varianta „tehnocrat cu miniștri politici”, blocată în discuții Întrebat despre posibilitatea unui Guvern condus de un tehnocrat, cu miniștri politici, Grindeanu a confirmat că varianta a fost discutată, dar a susținut că „nu la noi este problema”. El a adăugat că Ilie Bolojan și Dominic Fritz s-ar opune unei astfel de soluții. PSD: „Suntem în opoziție” și nu votăm legea ANI Grindeanu a afirmat că le-a transmis la Cotroceni că PSD „este în opoziție” și a acuzat că Ilie Bolojan „blochează România”. Totodată, liderul PSD a anunțat că partidul nu va vota legea ANI și legea privind competențele ANI, susținând că acestea „ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate”. În lipsa unui acord între formațiunile implicate, mesajul transmis de liderul PSD indică prelungirea incertitudinii politice cel puțin până la începutul sesiunii parlamentare, termen pe care chiar el îl consideră nesigur pentru instalarea unui nou Executiv. [...]
Ambasada României la Chișinău avertizează că mesajele ambigue pe teme identitare pot alimenta dezinformarea și pot fi exploatate de „actori ostili”, în contextul reacției la explicațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch , după declarațiile sale despre limbă și religie în Republica Moldova, potrivit HotNews . Misiunea diplomatică a României susține că Republica Moldova și România „împărtășesc o istorie bine documentată”, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual „bine cunoscute”, realități consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova. În acest cadru, ambasada califică drept „regretabile și lipsite de fundament factual” afirmațiile care „relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități”. De ce contează: riscul de exploatare în războiul informațional Ambasada României plasează episodul în „actualul context regional”, pe care îl descrie ca fiind marcat de campanii de dezinformare și încercări de rescriere a istoriei. Potrivit reacției, orice mesaj care poate crea ambiguități privind limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun „riscă să fie exploatat” de Federația Rusă , cu obiectivul de a slăbi „reziliența democratică” și parcursul european al Republicii Moldova. „Orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual.” Ce a spus ambasadorul Germaniei și cum a revenit cu precizări Declarațiile inițiale ale lui Hubert Knirsch au fost relatate de Cotidianul.md , care a scris că diplomatul a spus, într-un interviu la Jurnal TV (7 iulie), că o eventuală unificare poate fi decisă doar de cele două state suverane. În același interviu, el a afirmat că ar pune „sub semnul întrebării” ideea că Republica Moldova și România au aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că există oameni cu opinii diferite și minorități etnice și religioase. Ulterior, ambasada Germaniei a revenit cu explicații, susținând că unele formulări au fost traduse eronat și că intenția nu a fost de a pune sub semnul întrebării „unitatea chestiunii românești” sau credința creștin-ortodoxă. În precizări, Knirsch a spus că s-a referit la existența unor persoane care vorbesc aceeași limbă, dar și a altora care vorbesc două limbi, respectiv la diversitatea religioasă. Poziția României: suveranitatea Republicii Moldova, dar „dialog public responsabil” Ambasada României subliniază că Bucureștiul respectă „pe deplin suveranitatea” Republicii Moldova și dreptul cetățenilor de a-și decide democratic viitorul. În același timp, insistă că „adevărul istoric”, rigoarea științifică și cadrul constituțional al Republicii Moldova sunt „premise indispensabile” pentru un dialog public responsabil. Pentru relația bilaterală, mesajul central rămâne că parteneriatul este susținut de comunitatea de limbă, cultură și istorie, iar România își va continua sprijinul pentru Republica Moldova „în spiritul parteneriatului privilegiat”, pe baza respectului reciproc și a valorilor europene. [...]
Arestarea lui Boris Nadejdin ridică miza etichetei de „agent străin” ca instrument de excludere electorală , într-un moment în care legislația rusă poate bloca direct accesul la alegeri al persoanelor vizate, potrivit HotNews . Poliția rusă l-a reținut luni pe Boris Nadejdin, opozant și fost candidat la prezidențialele din 2024, după ce acesta a anunțat pe Telegram că este dus la secția de poliție din Dolgoprudnîi, în regiunea Moscova. Reținerea vine la scurt timp după ce Ministerul Justiției l-a declarat, vineri, „agent străin”. Nadejdin, în vârstă de 63 de ani, a susținut că va continua strângerea de semnături pentru alegerile parlamentare programate pe 20 septembrie și că legea nu îl va împiedica să candideze. Totuși, presa rusă citată în articol notează că un amendament introdus în mai 2024 interzice candidaturile persoanelor declarate „agenți străini”, ceea ce ar transforma eticheta într-o barieră legală directă pentru participarea politică. Ministerul Justiției și-a motivat decizia de a-l include pe listă prin acuzații precum „difuzarea de informații false” despre deciziile politice ale autorităților și despre sistemul electoral, precum și apeluri la manifestații și pichetări neautorizate. Context: candidatură respinsă în 2024 și poziții publice anti-război Nadejdin a încercat să candideze la alegerile prezidențiale din martie 2024, pledând inclusiv pentru negocieri de pace între Rusia și Ucraina. Comisia Electorală Centrală i-a respins însă candidatura, invocând probleme procedurale în colectarea semnăturilor; politicianul a contestat decizia. În articol este menționat și faptul că Nadejdin ajunsese la 15% în intențiile de vot în februarie 2024 și că a comparat statutul de „agent străin” cu cel de „dușman al poporului” din perioada sovietică. De ce contează: „agent străin” fără finanțare externă, dar cu efecte politice Un element relevant pentru funcționarea acestei legislații este recunoașterea făcută la începutul lunii iunie de viceministrul rus al justiției, Oleg Sviridenko: 96% dintre persoanele și entitățile declarate anul trecut „agenți străini” nu au finanțare din străinătate, una dintre justificările inițiale ale legii. Apărătorii drepturilor omului și disidenții ruși aflați în exil susțin că această etichetă încalcă drepturi fundamentale. În acest context, cazul Nadejdin sugerează că miza nu este doar reputațională, ci și una de reglementare electorală, cu potențial de a elimina candidați incomozi din competiție. [...]
