Știri
Știri din categoria Politică
Registrul Auto Român (RAR) susține că tariful de 66.000 de lei cerut Primăriei București pentru date statistice acoperă costuri de lucru și evită riscul de „prejudiciu” la controale, potrivit Libertatea. Explicația vine după ce primarul general Ciprian Ciucu a numit RAR „una dintre cele mai corupte instituții din România”.
Directorul general al RAR, Mihai Alecu, afirmă că datele tehnice ale instituției pot fi puse gratuit la dispoziția autorităților publice doar în baza unui protocol între părți. În cazul cererii venite de la Primăria București, spune el, nu ar fi fost vorba de acces la date „la cheie”, ci de realizarea unor statistici care presupun procesare și consum de resurse.
Acuzația principală a conducerii RAR este că munca necesară pentru extragerea și prelucrarea datelor implică resurse umane și financiare, ceea ce generează costuri pentru instituție. Alecu susține că, în lipsa tarifării, astfel de activități ar putea fi încadrate de alte instituții ale statului drept prejudicii pentru regie și, implicit, pentru bugetul de stat.
În argumentația sa, directorul RAR invocă și regimul financiar al regiilor: acestea ar plăti către bugetul de stat 90% din profitul obținut.
În același mesaj, Alecu face trimitere la proiectul PICA – Planul Integrat de Calitate a Aerului, despre care spune că are o finanțare de 2 milioane de lei și pentru care ar fi existat o corespondență de un an. Șeful RAR afirmă că instituția nu ar trebui considerată vinovată pentru „blocarea” proiectului doar pentru că a tarifat datele cerute, pe care le numește „o sumă modestă”.
Totodată, el acuză că declarațiile publice ale lui Ciprian Ciucu ar „denigra” imaginea RAR și îi cere edilului să fie prudent și să se documenteze înainte de a face afirmații.
„Vă rog să fiţi prudent cu ce afirmaţi în spaţiul public şi să vă documentaţi înainte de a face declaraţii nefondate la adresa altor structuri ale statului român!”, a transmis Mihai Alecu.
Directorul RAR mai afirmă că, pentru anul 2025, instituția ar urma să vireze la bugetul de stat aproximativ 240 de milioane de lei sub formă de vărsăminte și încă 48 de milioane de lei ca impozit pe profit. Alecu susține și că RAR ar fi înregistrat o marjă de profit de circa 45%, pe care o pune pe seama reducerii cheltuielilor și maximizării veniturilor.
Miza practică a disputei rămâne modul în care instituțiile publice pot accesa și folosi datele RAR în proiecte locale: gratuit, prin protocoale pentru date tehnice, sau contra cost, atunci când solicitarea presupune prelucrări statistice care consumă resurse.
Recomandate
Critica lui Ciprian Ciucu vizează modul în care se gestionează desemnarea viitorului premier , pe fondul crizei politice declanșate după demiterea Guvernului Bolojan , cu riscul ca PSD să evite costurile guvernării și să rămână „protejat” politic, potrivit Adevărul . Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, l-a criticat miercuri, 27 mai, pe președintele Nicușor Dan, susținând că nu pune PSD în situația de a-și asuma guvernarea. În mesajul său, Ciucu ridică două întrebări: de ce PSD „fuge de răspundere” și nu propune un premier, respectiv de ce președintele „alege să nu expună PSD”, neîncredințându-i misiunea de a forma majoritatea necesară pentru un nou guvern. În același context, Ciucu se întreabă de ce șeful statului ar trebui să-și asume „guvernarea grea cu un om de-al lui”, în condițiile în care, afirmă el, criza politică a fost creată de PSD. El avertizează că PSD nu ar mai trebui „protejat”, invocând riscul ca partidul să revină în prim-plan la alegerile din 2028 fără să fi plătit costurile unei guvernări într-un moment dificil. Criza politică a început după ce moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți, ceea ce a dus la demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan. Cabinetul rămâne în interimat la Palatul Victoria până la instalarea unui nou guvern, pentru administrarea treburilor curente. Între timp, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. Potrivit unor surse politice citate de Adevărul, șeful statului ar avea pe listă trei nume : consilierul onorific Eugen Tomac, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare și consilierul prezidențial Radu Burnete. [...]
Vizita premierului interimar Ilie Bolojan la Chișinău pune pe agendă proiectele finanțate de România și cooperarea bilaterală , într-un moment în care Bucureștiul își reafirmă sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova, potrivit News . Bolojan va avea vineri întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, iar discuțiile sunt anunțate ca fiind axate pe proiecte comune și pe cooperarea dintre cele două state, „în contextul sprijinului constant” acordat de Guvernul României. Agenda vizitei: întâlniri politice și opriri la proiecte locale sprijinite de România Conform programului comunicat, premierul interimar are programată la ora 9:30 o întrevedere cu Alexandru Munteanu, urmată la ora 10:00 de participarea la evenimentul „Primării puternice. Localități dezvoltate”, unde va susține o alocuțiune, la Chișinău. La ora 11:00 este prevăzută întrevederea cu Maia Sandu. Ulterior, de la 11:50, programul include vizite la noul sediu al Primăriei Stăuceni și la Centrul Educațional Cultural Stăuceni, descris ca proiect de dezvoltare locală implementat cu sprijinul Guvernului României. După-amiaza, la 14:35, Bolojan și omologul său moldovean vor merge la Alianța Franceză în Republica Moldova/Camera de comerț și industrie Franceză în Republica Moldova, iar ultimul moment al vizitei este anunțat la 15:10, la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”. Premierul va fi însoțit de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. Context: mesaj despre UE și poziționarea pe tema unirii Înaintea vizitei, Bolojan a declarat la DigiFM că ar susține unirea cu Republica Moldova „dacă ar depinde de votul” lui, adăugând că „cel mai important lucru” pentru Republica Moldova este deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. „Dacă ar depinde de votul meu, da. Cred că cel mai important lucru pentru Moldova este să-i fie deschise negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană.” Tot în contextul relației bilaterale, News amintește că, pe 12 mai, Bolojan s-a întâlnit la Palatul Victoria cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, discuțiile vizând inclusiv pregătirea aderării Republicii Moldova la UE. [...]
NATO pregătește în NRW un comandament capabil să conducă până la 60.000 de soldați , într-o repoziționare a apărării pe flancul estic care mută o parte din „centrul de greutate” al securității europene în Germania, potrivit BILD . Publicația scrie că, deși armata Rusiei este „blocată” în Ucraina, NATO nu consideră că riscul a dispărut. În schimb, pe flancul estic se construiește o nouă structură militară care ar urma să schimbe semnificativ modul în care Europa își organizează apărarea, cu un „centru de comandă” amplasat în interiorul Germaniei. Ce ar urma să facă noul comandament din Germania Conform informațiilor prezentate, în landul Renania de Nord–Westfalia (NRW) este planificat un cartier general NATO care, „în caz de urgență”, ar putea conduce până la 60.000 de militari. Misiunea indicată este protejarea „punctului vulnerabil” din zona Baltică, descrisă ca o „cusătură” sensibilă a flancului estic. BILD menționează, ca element de context, consolidarea prezenței germane în Lituania, unde Bundeswehr construiește o brigadă, prezentată drept măsură de descurajare. De ce contează: implicații operaționale și presiune pe capacitățile Germaniei Unghiul principal este operațional: un comandament capabil să coordoneze zeci de mii de militari înseamnă o creștere a rolului Germaniei în arhitectura de apărare a NATO și o accelerare a mutării infrastructurii de comandă mai aproape de zona de risc. În același timp, materialul indică faptul că „experți” citați de publicație consideră pasul „întârziat” și leagă schimbarea de perspectiva unui recul al SUA, ceea ce ar împinge Europa să se organizeze mai mult „fără americani”. BILD notează și că Germania mai are „goluri” de acoperit, fără a detalia în textul disponibil care sunt acestea. Ce urmează Din informațiile publicate reiese că structura este în curs de formare, iar rolul exact al Germaniei și modul în care Europa își ajustează postura „fără SUA” sunt parte din analiza promisă de publicație. Detaliile suplimentare despre organizare, calendar și capabilități nu apar în fragmentul accesibil al articolului. [...]
Acuzația de „conflict de interese” lansată de ministrul Economiei în direct la TV ridică miza unei dispute care poate ajunge în instanță , după un schimb dur de replici cu jurnalista Cătălina Porumbel, potrivit G4Media . Irinel Darău, ministru USR interimar al Economiei, a acuzat-o pe jurnalistă, în emisiune la Antena3, că ar fi „în conflict de interese” în contextul criticilor repetate la adresa lui Viorel Salvador Caragea. Darău a susținut că, pe vremea când Caragea era șef al Poliției Gorj, ar fi arestat persoane „din partidul lui Dan Voiculescu” și „o rudă a soțului” jurnalistei. Cătălina Porumbel a respins acuzațiile, a cerut dovezi și a spus că îl va acționa în instanță pentru afirmații pe care le consideră false. Contextul: acuzații despre ADR și pierderea a 14,7 milioane de lei din PNRR Disputa a avut loc în timpul unei emisiuni în care Darău a fost invitat pe fondul acuzațiilor formulate de el la adresa fostei conduceri a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Potrivit articolului, ADR ar fi pierdut 14,7 milioane de lei din fonduri europene prin utilizarea necorespunzătoare a banilor din PNRR, iar suma ar urma să fie acoperită din bugetul de stat. Pe parcursul emisiunii, cei doi s-au contrazis, iar momentul de vârf a venit când jurnalista a încercat să-i reproșeze ministrului că USR, partid care promovează mesajul „fără penali în funcții publice”, ar fi numit „personaje controversate” în poziții cheie, invocându-l și pe Caragea, numit administrator special la fabrica de armament UM Sadu. Replicile care au escaladat conflictul În relatarea G4Media, Darău a spus că jurnalista nu i-ar fi oferit până atunci ocazia să răspundă „bazat pe fapte” în legătură cu Caragea, apoi a trecut la acuzația de „conflict de interese”. Jurnalista a reacționat afirmând că ministrul face afirmații fără legătură și fără dovezi și a anunțat că îl va da în judecată. „Cred că sunteți în conflict de interese”, a spus Darău, potrivit transcrierii din articol. „Pot să vă dau în judecată pentru prostiile pe care le spuneți”, a replicat Cătălina Porumbel, conform aceleiași surse. De ce contează Schimbul de replici mută discuția din zona politică și editorială într-una cu potențial juridic, după ce jurnalista a invocat explicit o acțiune în instanță. În același timp, episodul se suprapune peste un subiect cu impact bugetar – acoperirea din bugetul de stat a unei pierderi de 14,7 milioane de lei asociate PNRR, așa cum este descris în articol. [...]
Donald Trump spune că nu se teme de costul politic al unui război prelungit cu Iranul , susținând că poate „aștepta mai mult” decât liderii de la Teheran și respingând ideea că alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie l-ar împinge spre un acord, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o ședință de cabinet la Casa Albă, în contextul în care conflictul se apropie de a patra lună, deși președintele estimase inițial că va dura între patru și șase săptămâni. Trump a spus că Iranul ar fi „calculat greșit” dacă mizează pe presiunea electorală din SUA. „Ei au crezut că o să mă aștepte. Știți, «îl așteptăm. Are alegerile la jumătatea mandatului». Nu-mi pasă de alegerile la jumătatea mandatului.” Presiune politică alimentată de prețuri, în special la benzină Miza internă este creșterea nemulțumirii alegătorilor față de prețurile ridicate, mai ales la carburanți, ceea ce adaugă presiune asupra Partidului Republican. Reuters notează că partidul este așteptat „pe scară largă” să aibă dificultăți în a păstra controlul Camerei Reprezentanților și, posibil, al Senatului. În același timp, o parte dintre aliații republicani ai lui Trump sunt deja neliniștiți, inclusiv din cauza unor comentarii anterioare ale președintelui, considerate de unii drept prea relaxate în privința impactului economic al războiului asupra americanilor. Efecte în campanie: cazul Texas și tensiuni în partid Reuters leagă amplificarea disconfortului electoral și de decizia lui Trump de a-l susține pe Ken Paxton într-o competiție internă a republicanilor din Texas, în detrimentul senatorului în funcție John Cornyn. Paxton, descris de agenție drept „marcat de scandaluri”, a câștigat primarele de marți după ce a primit sprijinul președintelui, iar democrații consideră acum că locul din Senat, într-un stat tradițional republican, ar putea deveni competitiv în noiembrie. Trump a prezentat victoria lui Paxton ca un semnal pentru alegerile din toamnă, spunând că a fost „un preludiu” la scrutinul de la jumătatea mandatului. „Distrageri” la Washington, pe fondul problemelor economice În ședința de cabinet, Trump a vorbit și despre proiecte de construcții din capitală. Unii parlamentari republicani au spus că acestea riscă să distragă atenția de la probleme economice mai presante. O analiză Reuters a declarațiilor publice ale președintelui din ianuarie arată că acesta a menționat tot mai des planul pentru o sală de bal la Casa Albă, renovări la Reflecting Pool și ideea unui arc monumental. În ansamblu, mesajul politic al lui Trump este că nu va negocia sub presiunea calendarului electoral, chiar dacă războiul se prelungește și costurile economice – resimțite în special prin prețurile la pompă – devin un subiect tot mai sensibil pentru republicani înainte de noiembrie. [...]
Ludovic Orban avertizează că o nominalizare a lui Eugen Tomac la Palatul Victoria ar expune Președinția la un eșec direct în Parlament , în condițiile în care candidatul nu ar avea, în opinia sa, garanții de majoritate. Declarațiile sunt relatate de Adevărul , pe baza unui interviu acordat de Orban postului Digi24. Fostul premier susține că președintele Nicușor Dan nu poate „să pună orice premier își dorește”, deoarece desemnarea trebuie să țină cont de consultările cu partidele parlamentare și de „echilibrul de forțe din Parlament”, în acord cu Constituția. În această logică, Orban afirmă că un candidat propus fără sprijin politic explicit riscă să pice la votul de învestitură, iar costul politic s-ar transfera asupra șefului statului. „Eșec personal” pentru președinte, dacă nominalizarea nu trece de Parlament Orban compară o astfel de variantă cu ideea unui „guvern al președintelui” și spune că desemnarea unui apropiat din cercul prezidențial ar însemna asumarea unei răspunderi personale pentru rezultatul procedurii de învestire. „Dacă cel desemnat de președinte (...) nu are capacitatea să obțină învestitura, este un eșec personal al președintelui”, a afirmat Orban. De ce respinge varianta Tomac: „nu este tehnocrat” și nu are partid parlamentar În ceea ce privește numele lui Eugen Tomac, Orban spune că liderul PMP „nu oferă nicio garanție” că poate coagula o majoritate parlamentară. El insistă că Tomac „nu este tehnocrat”, ci conduce un partid care „nu este prezent în Parlamentul României”, ceea ce ar face dificilă obținerea sprijinului necesar pentru învestire. În același registru, Orban califică o eventuală nominalizare fără un acord clar al partidelor parlamentare drept „experiment” și „petardă politică”. „Președintele trebuie să vină cu o soluție serioasă. Altfel, nu e președinte jucător, e președinte jucător la cacealma”, a spus Orban. Presiune pe PSD după moțiune: „logica politică și constituțională” Orban mai afirmă că PSD, ca partid care a contribuit la căderea Guvernului prin moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR, are responsabilitatea de a veni cu o soluție pentru formarea unei noi majorități. Deși precizează că nu îl susține pe Sorin Grindeanu ca opțiune personală, Orban spune că, din perspectiva „logicii politice și constituționale”, președintele ar trebui să nominalizeze un candidat propus de PSD. În plus, el susține că ar fi „o umilință supremă” pentru PSD să ajungă să susțină un politician asociat cu fostul președinte Traian Băsescu , despre care afirmă că a avut un rol important în ascensiunea politică a lui Eugen Tomac. [...]
