Știri
Tag: razboi sua iran
Știri despre „razboi sua iran”
Miniștrii de externe ai UE contestă acordul Trump–Putin pentru importuri de motorină - spun că volumele limitate nu vor influența prețurile din SUA
Miniștrii de externe ai UE pun sub semnul întrebării eficiența acordului Trump–Putin pentru importuri limitate de motorină , considerând că acesta este puțin probabil să influențeze prețurile din SUA, potrivit Euronews . Mesajul transmis la nivel european este că impactul economic al unei astfel de înțelegeri ar fi marginal, în condițiile în care piața este deja tensionată de scumpirea globală a petrolului. În evaluările citate, analizele de piață indică faptul că importul unor cantități limitate de motorină „nu va schimba” prețurile din Statele Unite. Acordul vine pe fondul unei perioade de presiune asupra economiei americane și asupra consumatorilor, pe măsură ce prețurile la petrol cresc la nivel global. Contextul invocat de Euronews este războiul de opt luni dintre SUA și Iran, care a alimentat scumpirea petrolului. În acest cadru, prețul motorinei a atins repetat noi recorduri în ultimele săptămâni, cu efecte în lanț asupra inflației pentru o gamă largă de bunuri de consum. UE: acordul are mai degrabă miză internă în SUA decât efect de piață Margus Tsahkna , ministrul de externe al Estoniei, a sugerat că înțelegerea are o componentă politică internă în SUA, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, și nu una cu efect real asupra cotațiilor: „Nu cred că în realitate această afacere cu motorina va schimba cu adevărat prețul petrolului sau motorinei pe piață, deci este mult mai legat de situația internă din SUA, unde, știți, se apropie alegerile de la jumătatea mandatului .” În același timp, oficialul eston a legat discuția de presiunea exercitată anterior de Donald Trump asupra Ucrainei și a susținut că Europa ar trebui să se concentreze pe ceea ce poate face direct, respectiv pe sprijinirea Ucrainei. [...]
Donald Trump alternează amenințările cu armistiții în războiul cu Iranul - Teheranul neagă negocieri directe, iar criza din Strâmtoarea Hormuz împinge prețurile petrolului în sus
Oscilațiile de mesaj ale lui Trump prelungesc incertitudinea pe piața energiei, în timp ce Strâmtoarea Ormuz rămâne miza centrală a războiului cu Iranul , arată o analiză publicată de Al Jazeera . Potrivit publicației, președintele SUA a alternat în mod repetat amenințări cu lovituri „catastrofale” și declarații că un acord de pace este „iminent”, într-un conflict care a ajuns în a 23-a săptămână și care a împins în sus prețurile petrolului după închiderea Strâmtorii Ormuz. Teheranul neagă că ar purta negocieri cu Washingtonul și spune că discută doar cu Oman despre gestionarea Strâmtorii Ormuz, a cărei închidere a provocat scumpiri ale petrolului și turbulențe pe piețele energetice, notează Al Jazeera. În acest context, strategia de „escaladare urmată de retragere” atribuită lui Trump amplifică volatilitatea: ridică tensiunea, „zguduie piețele”, apoi revine asupra ultimatumurilor în ultimul moment, aparent pentru a influența negocierile. Amenințări cu atacuri, urmate de amânări și încetări ale focului Al Jazeera inventariază mai multe episoade, începând din primele săptămâni ale războiului declanșat pe 28 februarie prin atacuri comune SUA–Israel asupra Iranului, în care Trump a amenințat cu lovituri, dar nu a dus până la capăt escaladarea anunțată: Martie: Trump a amenințat că SUA vor lovi centralele electrice ale Iranului dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă; ulterior a amânat loviturile, invocând „progrese” în discuții, apoi a întârziat din nou termenul, susținând că Teheranul ar fi cerut asta. Aprilie: pe 7 aprilie, Trump a lansat un ultimatum legat de Ormuz și a avertizat că „o întreagă civilizație va muri”, dar, cu două ore înainte de termen, a renunțat și a anunțat un armistițiu de două săptămâni, intermediat de Islamabad; pe 21 aprilie, în ultimele ore ale armistițiului, a anunțat o încetare a focului pe termen nedefinit, invocând mediatorii pakistanezi. Mai: pe 17 mai a amenințat că „nu va mai rămâne nimic” din Iran dacă nu acceptă un acord; a doua zi a spus că amână, „poate pentru totdeauna”, invocând discuții „foarte mari” cu Iranul; până pe 27 mai, loviturile SUA au fost reluate după eșecul negocierilor. Iunie: pe 11 iunie a amenințat că SUA vor prelua „control total” asupra industriilor iraniene de petrol și gaze, dar a anulat atacurile după ce a susținut că există un „progres” în negocieri; pe 17 iunie, SUA și Iran au semnat un Memorandum de Înțelegere (MoU) cu armistițiu și un termen de 60 de zile pentru negocieri, însă înțelegerea s-a prăbușit rapid din cauza diferențelor privind conținutul MoU, în special controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar atacurile reciproce au reînceput și s-au extins. Iulie–august: pe 27 iulie, Trump a oprit loviturile, afirmând că s-au agreat „parametrii unui acord”, dar a avertizat că SUA sunt „gata de acțiune”; luni (săptămâna curentă), a vorbit din nou despre „ultima șansă” a Iranului, înainte de „decapitare”, fără ca SUA să fi urmat încă această amenințare. „Acord iminent”, deși războiul continuă În paralel, analiza arată că Trump a susținut în mod repetat că Iranul este „disperat” să încheie un acord sau că pacea este „aproape”, chiar și în perioade în care Teheranul nega existența negocierilor. Printre exemplele enumerate: declarații din martie despre faptul că operațiunea ar fi „aproape completă”, urmate în aceeași zi de formulări contradictorii („completă și abia la început”); afirmații din 23 martie că s-ar fi ajuns la „aproape toate punctele de acord”, în timp ce Iranul respingea ideea negocierilor; mesaje repetate în aprilie că „suntem foarte aproape de un acord” și că Iranul ar fi „acceptat totul”; o declarație din 23 mai că înțelegerea este „în mare parte negociată” și mai trebuie finalizată; iar în august, reiterarea ideii că Iranul are „o ultimă șansă” să accepte un acord. Al Jazeera notează că, în pofida acestor anunțuri, nu s-a materializat un acord de pace durabil , iar conflictul a rămas legat de aceeași problemă operațională cu impact global: controlul și funcționarea Strâmtorii Ormuz , punct critic pentru transporturile de petrol. În lipsa unei confirmări a negocierilor directe de către Teheran, riscul de noi episoade de escaladare și retragere rămâne ridicat, cu efecte imediate asupra piețelor energetice. [...]
Comisia Europeană își taie prognoza de creștere și ridică estimarea de inflație în UE - efectul „șocului stagflaționist” legat de războiul SUA-Iran și petrolul peste 100 de dolari/baril
Comisia Europeană își reduce prognoza de creștere și urcă estimările de inflație după „șocul stagflaționist” asociat războiului SUA cu Iranul, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine înaintea raportului economic de primăvară al Comisiei, care urmează să fie publicat în această săptămână. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a spus într-un interviu acordat CNBC, în marja reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 de la Paris, că noile proiecții vor reflecta o creștere mai slabă și o inflație mai ridicată. În acest context, oficialul a descris situația drept un „șoc stagflaționist” – adică o combinație între avans economic redus și scumpiri persistente. De unde vine presiunea: energie mai scumpă și risc de aprovizionare Temerile privind stagflația s-au amplificat pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care „nu dă semne de detensionare”, și al blocării Strâmtorii Ormuz . Închiderea rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze a menținut prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Dombrovskis a avertizat că, pe măsură ce conflictul se prelungește, crește riscul apariției unor blocaje de aprovizionare, iar UE are deja îngrijorări legate de posibile penurii în anumite segmente ale pieței energetice. În paralel, Uniunea continuă să folosească rezervele strategice de petrol pentru a atenua efectele crizei energetice. Spațiu mai mic pentru intervenții: „temporare și țintite” Un element cheie pentru companii și piețe este că „marja de manevră” a guvernelor și băncilor centrale este „mult mai limitată” decât în pandemie, când statele europene au putut aplica măsuri fiscale ample. În opinia comisarului, eventualele intervenții de sprijin ar trebui să fie „temporare și țintite” și să nu stimuleze suplimentar consumul de combustibili fosili. Stocurile globale de petrol, sub presiune În același material se arată că mai mulți analiști avertizează asupra scăderii rapide a rezervelor globale de petrol și că stocurile ar putea să nu se refacă înainte de sfârșitul anului 2027. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a transmis în ultimul raport lunar că stocurile mondiale se reduc într-un ritm record și că diminuarea accelerată a rezervelor poate alimenta noi creșteri puternice de prețuri. Raportul economic de primăvară al Comisiei Europene, așteptat în această săptămână, va fi primul document oficial care va integra aceste evoluții în prognozele de creștere și inflație, cu implicații directe pentru costurile energiei și pentru calibrul măsurilor de sprijin în statele membre. [...]
Șefii marilor companii petroliere avertizează asupra unei schimbări structurale pe piața energiei - blocada Strâmtorii Ormuz a dus la pierderea a aproape un miliard de barili
Blocada Strâmtorii Ormuz împinge piața spre deficit și prețuri ridicate , iar companiile petroliere anticipează o reorientare a investițiilor către securitate energetică, diversificare și noi proiecte de producție, potrivit Newsweek . Războiul SUA–Iran, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, este prezentat drept „cea mai mare criză petrolieră din istorie”, cu efecte deja vizibile în piață: blocada ar fi provocat pierderea a aproape un miliard de barili de petrol, iar deficitul se adâncește pe măsură ce ruta maritimă rămâne afectată. De ce contează: de la „surplus în 2026” la deficit de ofertă Directorii din industrie citați în material spun că piața globală a trecut rapid de la așteptări privind un surplus de petrol în 2026 la perspectiva unui deficit semnificativ de ofertă. Consecința directă: prețurile ar putea rămâne ridicate inclusiv după încheierea conflictului, pe fondul unei oferte mai strânse. În paralel, criza scoate în evidență vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare și dependența unor economii – în special din Asia – de petrol și gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu. Ce schimbări anticipează șefii din industrie Executivi din sectorul petrol și gaze vorbesc despre schimbări „structurale” care ar urma să împingă guvernele și companiile către o agendă mai pragmatică, centrată pe securitatea energetică și redundanță (mai multe surse și rute, nu un singur „punct critic”). Printre direcțiile menționate: creșterea investițiilor în explorare și producție de petrol și gaze; dezvoltarea unor infrastructuri energetice „mai reziliente și diversificate”; continuarea investițiilor în soluții cu emisii reduse de carbon, inclusiv energie nucleară, geotermală și modernizarea rețelelor electrice. În acest context, Lorenzo Simonelli (Baker Hughes) susține că securitatea energetică devine o prioritate strategică globală, iar Olivier Le Peuch (SLB) afirmă că actuala criză ar accelera schimbări fundamentale în sector. „Nu este vorba doar despre creșterea producției de energie, ci despre construirea unei infrastructuri energetice robuste și rezistente, cu surse diversificate și mai puțină dependență de active unice de mare dimensiune.” SUA și rezervele strategice: miză mai mare pentru exporturile americane Materialul indică și o posibilă „reconstrucție” a rezervelor strategice de petrol la nivel mondial, după consumul accelerat asociat conflictului. În același timp, petrolul american ar urma să câștige în importanță pentru securitatea energetică globală, în condițiile în care exporturile de țiței ale SUA au atins niveluri record în timpul războiului, potrivit declarațiilor citate. Separat, CEO-ul Exxon Mobil, Darren Woods , spune că statele își vor reevalua strategiile energetice pentru a reduce expunerea excesivă la o singură regiune. Unde s-ar duce banii: offshore, mare adâncime și Africa Directorii anticipează că prețurile mai mari ar putea stimula investițiile offshore și în proiecte de mare adâncime din Africa, Asia și America. În viziunea șefului SLB, Africa ar putea deveni una dintre cele mai atractive regiuni pe termen lung, datorită resurselor importante de petrol și gaze încă insuficient exploatate. Pentru moment, amploarea și durata efectelor depind de cât timp rămâne perturbată ruta prin Strâmtoarea Ormuz și de viteza cu care producătorii și statele pot compensa pierderea de volum din piață, aspecte asupra cărora materialul nu oferă un calendar. [...]
Pete Hegseth, șeful Pentagonului, răspunde la întrebări critice în Congres despre costurile războiului cu Iranul - Cheltuieli de 25 de miliarde de dolari și impact economic major pentru americani
Costul războiului SUA–Iran urcă la 25 mld. dolari, iar Pentagonul cere buget de apărare de 1,5 trilioane potrivit Știrile Pro TV , după o audiere de șase ore în Congres în care secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a fost presat să justifice operațiunea și impactul ei economic. În timpul audierii, un oficial al Pentagonului a spus că „primele două luni de război împotriva Iranului” au costat 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei). Directorul financiar al Pentagonului, Jules „Jay” Hurst III, a detaliat că cea mai mare parte a sumei a mers către muniție, iar restul către cheltuieli de operare și întreținere, plus înlocuirea echipamentelor. Presiune politică pe costuri și efecte în economie Democrații au insistat pe consecințele interne ale conflictului, inclusiv asupra prețurilor la combustibili și alimente. În schimbul de replici redat de Știrile Pro TV, congresmanul Ro Khanna a avansat o estimare de 631 de miliarde de dolari (aprox. 2.900 miliarde lei) drept cost al scumpirilor în următorul an, echivalent cu 5.000 de dolari pe an pentru gospodăriile americane (aprox. 23.000 lei), în timp ce Hegseth a replicat întrebând cât ar fi costat dacă Iranul ar fi obținut arma nucleară. Audierea a fost prima ocazie de la începutul războiului în care șeful Pentagonului a răspuns sub jurământ în Congres, într-un climat descris ca tensionat, cu întrebări repetate despre „câștigarea” războiului și despre situația din Strâmtoarea Ormuz. Bugetul apărării: ținta de 1,5 trilioane de dolari Pe fondul acestor costuri, Casa Albă a cerut Congresului majorarea bugetului de apărare la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei), descrisă în material drept cea mai mare extindere a cheltuielilor militare de la al Doilea Război Mondial. În timpul audierii, Hegseth a respins criticile democraților și a acuzat „declarațiile nesăbuite, iresponsabile și defetiste” ale unor congresmeni democrați și ale unor republicani, după cum este citat în articol. Ce urmează: încercare de coaliție pentru Strâmtoarea Ormuz Potrivit Wall Street Journal și Reuters, SUA încearcă din nou să formeze o coaliție internațională pentru a restabili libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Planul, elaborat de Pentagon și Departamentul de Stat, ar urma să fie transmis de ambasadele americane către statele lumii, cu excepția unor țări precum Rusia, China, Belarus și Cuba. Participarea ar putea include, conform materialului, mai multe forme: diplomație; schimb de informații; aplicarea de sancțiuni; prezență navală. [...]
Donald Trump îl atacă pe Papa Leon, numindu-l 'slab' și 'dezastruos' în privința criminalității și politicii externe - Criticile vin ca răspuns la pozițiile papale asupra războiului din Iran și politicilor de imigrație
Atacul direct al lui Donald Trump la adresa Papei Leon riscă să adâncească tensiunile cu electoratul catolic din SUA , după ce președintele american l-a numit pe pontif „teribil” și „slab”, într-o ieșire publică neobișnuită față de liderul Bisericii Catolice, potrivit Reuters . Trump a scris pe Truth Social că „Papa Leon este SLAB în privința criminalității și teribil în politica externă”, iar ulterior le-a spus reporterilor că „nu este un mare fan” al pontifului. Reacția a venit pe fondul criticilor tot mai vocale ale Papei Leon la adresa războiului SUA–Israel cu Iranul și a politicilor dure de imigrație ale administrației Trump. Reacție rapidă în mediul catolic și critică din partea episcopilor americani Comentariile lui Trump au atras reacții imediate din partea catolicilor pe rețelele sociale, care au condamnat atacul la adresa liderului pe care îl consideră succesorul Sfântului Petru. Massimo Faggioli, expert în papalitate, a spus că situația nu mai lasă loc de interpretări și a comparat episodul cu încercări istorice de a atrage Vaticanul de partea unor lideri politici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Președintele Conferinței Episcopilor Catolici din SUA, arhiepiscopul Paul S. Coakley, a declarat că este „mâhnit” de comentariile lui Trump și a subliniat, într-o declarație, că Papa „nu este un rival” și „nu este un politician”. „Papa Leon nu este rivalul lui; nici Papa nu este un politician. El este Vicarul lui Hristos, care vorbește din adevărul Evangheliei și pentru grija sufletelor.” De unde a pornit conflictul: războiul cu Iranul și imigrația Papa Leon, originar din Chicago și primul papă american, s-a poziționat în ultimele săptămâni ca un critic al războiului cu Iranul și a denunțat „ nebunia războiului ” într-un apel pentru pace făcut sâmbătă, potrivit Reuters. În plus, anul trecut a pus sub semnul întrebării compatibilitatea politicilor dure de imigrație ale administrației Trump cu învățăturile pro-viață ale Bisericii. Trump l-a acuzat pe pontif și că ar fi „slab” în privința armelor nucleare, la câteva zile după ce Papa Leon a calificat drept „cu adevărat inacceptabilă” amenințarea președintelui SUA de a distruge civilizația iraniană. Într-un discurs de luna trecută, de Duminica Floriilor, papa a spus că Dumnezeu respinge rugăciunile liderilor care pornesc războaie și au „mâinile pline de sânge”, numind conflictul din Iran „atroce”. Ce urmează: Vaticanul nu a reacționat, papa pleacă în Africa Vaticanul nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Papa Leon urmează să plece luni într-un turneu de 10 zile în patru țări din Africa, potrivit aceleiași surse. Episodul reia, în alt registru, tensiunile pe care Trump le-a avut și cu Papa Francisc: în 2016, Trump l-a numit pe Francisc „rușinos”, după ce acesta criticase propunerile sale privind imigrația și sugerase că Trump „nu este un creștin” pentru pozițiile sale. [...]
Directorul serviciilor americane de informații confirmă că Iran nu a reconstruit capacitățile nucleare după atacurile din 2025 asupra facilităților nucleare iraniene
Tulsi Gabbard , directorul Serviciului Național de Informații al SUA, a declarat că Iranul nu și-a reconstruit capacitățile de îmbogățire nucleară după atacurile SUA și Israelului de anul trecut , potrivit Al Jazeera . Această evaluare ar putea submina una dintre justificările principale ale fostului președinte Donald Trump pentru implicarea în războiul recent cu Iranul. Evaluarea capacităților nucleare ale Iranului În cadrul unei mărturii scrise prezentate Comitetului pentru Informații al Senatului, Gabbard a menționat că programul de îmbogățire nucleară al Iranului a fost „distrus” în urma operațiunii „Midnight Hammer” din iunie 2025. Ea a subliniat că nu au existat eforturi de reconstrucție a capacităților de îmbogățire de atunci. Cu toate acestea, Gabbard nu a citit această parte a mărturiei în timpul sesiunii publice televizate, invocând lipsa de timp. Senatorul Mark Warner a reacționat, acuzând-o pe Gabbard că a omis intenționat părțile care contrazic afirmațiile lui Trump. De-a lungul timpului, Trump a susținut că atacurile din iunie 2025 au „distrus” capacitatea nucleară a Iranului, dar a avertizat că ambițiile nucleare ale Iranului reprezintă o amenințare imediată pentru SUA. Controverse și reacții internaționale Teheranul a negat în mod constant că ar urmări dezvoltarea unei arme nucleare, iar observatorii internaționali au menținut că, chiar dacă ar fi așa, nu ar reprezenta o amenințare pe termen scurt sau mediu. Ministrul de externe al Omanului, care a mediat discuțiile indirecte între SUA și Iran, a contrazis afirmațiile oficialilor americani conform cărora negocierile nu ar fi avut succes. În plus, un raport al ziarului The Guardian a indicat că Jonathan Powell, consilierul național de securitate al Regatului Unit, a participat la ultima sesiune de discuții și a evaluat că poziția Iranului nu justifica o grabă imediată spre război. Impactul asupra regimului iranian Casa Albă a afirmat recent că capacitatea de rachete balistice a Iranului a fost „distrusă funcțional”, iar marina iraniană a fost „efectiv distrusă”. Cu toate acestea, Gabbard a oferit o evaluare mai rezervată, afirmând că regimul din Iran este „intact, dar în mare parte degradat” după operațiunea „Epic Fury”. Ea a avertizat că Iranul și aliații săi rămân capabili să atace interesele SUA și ale aliaților în Orientul Mijlociu. „Dacă un regim ostil supraviețuiește, va căuta să înceapă un efort de ani de zile pentru a-și reconstrui forțele de rachete și drone”, a afirmat Gabbard. Demisia unui oficial de rang înalt Într-o altă evoluție, Joe Kent , directorul Centrului Național de Combatere a Terorismului din SUA, a demisionat în semn de protest față de războiul lui Trump cu Iranul. Kent a declarat că Iranul „nu reprezenta o amenințare iminentă” pentru SUA și că decizia lui Trump de a intra în război contravine promisiunilor sale de politică „America First”. Gabbard, care anterior s-a opus implicării militare indefinite în Orientul Mijlociu, a apărat totuși decizia lui Trump de a merge la război, subliniind că rolul agenției sale este de a furniza informații președintelui. Concluzii Evaluarea capacităților nucleare ale Iranului și justificările pentru războiul cu Iranul rămân subiecte de dezbatere intensă în SUA și pe scena internațională. În timp ce administrația Trump a susținut necesitatea acțiunii militare, evaluările serviciilor de informații și reacțiile internaționale indică o complexitate mai mare a situației. [...]
Conflictul SUA–Iran a ajuns în ziua 11 – Trump afirmă că războiul este „foarte complet”
Donald Trump a declarat că războiul cu Iranul este „aproape încheiat”, în timp ce atacurile aeriene asupra Teheranului s-au intensificat. Potrivit informațiilor citate de Critical Threats , conflictul dintre SUA, Israel și Iran a ajuns în a 11-a zi, iar bombardamentele asupra capitalei iraniene au fost descrise drept cele mai intense de la începutul operațiunilor militare, declanșate pe 28 februarie 2026. În noaptea de 9 spre 10 martie, forțele americane și israeliene au lovit mai multe obiective militare din Teheran, inclusiv ceea ce armata israeliană a identificat drept sediul Forței Quds a Gardienilor Revoluției și un centru subteran de cercetare militară aflat la Universitatea Imam Hossein. Atacuri au fost raportate și în orașul Bandar Abbas, unde ar fi fost vizată o bază aeriană tactică a armatei iraniene. Potrivit analizelor militare, până acum au fost lovite 11 dintre cele 17 baze ale forțelor aeriene iraniene. În același timp, oficialii americani susțin că capacitatea Iranului de a riposta a scăzut semnificativ. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că în ultimele 24 de ore Iranul a lansat cel mai mic număr de rachete de la începutul conflictului. Un oficial israelian citat de presa locală a afirmat că aproximativ 80% dintre lansatoarele de rachete ale Iranului ar fi fost distruse, deși armata israeliană avertizează că o parte dintre rachetele balistice iraniene conțin focoase cu dispersie. Bilanțul victimelor continuă să crească. Potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană, 140 de militari americani au fost răniți de la începutul conflictului, iar șapte au murit. Majoritatea deceselor au avut loc după un atac iranian asupra unui centru operațional din Kuweit. În Iran, autoritățile au anunțat peste 1.200 de morți și mai mult de 12.000 de răniți, în timp ce organizații independente estimează pierderi mult mai mari în rândul forțelor armate iraniene. Declarațiile lui Donald Trump au transmis însă semnale contradictorii . Președintele american a afirmat într-un interviu că războiul este „foarte complet” și că Iranul ar fi rămas fără flotă, fără aviație și fără sisteme de comunicații funcționale. Cu toate acestea, la scurt timp după declarație, Pentagonul a transmis pe rețelele sociale că operațiunile militare „abia au început”. Trump a avertizat totodată că Statele Unite ar putea intensifica atacurile dacă Iranul încearcă să blocheze transporturile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Liderul american a scris pe rețeaua Truth Social că, în cazul unei astfel de acțiuni, Iranul ar fi lovit „de douăzeci de ori mai puternic” decât până acum. [...]
