Știri
Știri din categoria Politică
SUA cer României cooperare pentru minerale esențiale, într-un mesaj transmis de Ambasada americană la București, relatează Digi24. Postarea, publicată joi pe platforma X, redă poziția președintelui american Donald Trump și plasează tema „aprovizionării sigure” cu minerale critice în centrul agendei de securitate economică a Washingtonului.
„Președintele Trump este ferm angajat să colaboreze cu partenerii noștri internaționali, inclusiv România, pentru a asigura aprovizionarea sigură și fiabilă cu minerale esențiale necesare pentru susținerea sectoarelor noastre de apărare, energie și tehnologie”, a transmis Ambasada americană de la București.
Mesajul vine pe fondul eforturilor SUA de a reduce dependența de mineralele critice din China, după ce Beijingul a impus anul trecut restricții la exportul așa-numitelor „pământuri rare”. Restricțiile au fost amânate în octombrie, în cadrul unui acord între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, însă oficialii americani urmăresc acum „progrese rapide” pentru a securiza lanțurile de aprovizionare.
În acest context, SUA au convocat la Washington zeci de miniștri de Externe și oficiali din state aliate, inclusiv pe șefa diplomației române, Oana Țoiu, pentru discuții despre acorduri care să diversifice sursele și să reducă expunerea la China. Potrivit MAE, reuniunea a vizat întărirea cooperării internaționale pentru lanțuri de aprovizionare „sigure și diversificate”, atât bilateral, cât și pe axa UE–SUA, urmând ca pe parcursul anului să fie discutate propuneri de parteneriate comerciale, printr-un grup de lucru tehnic la nivelul Guvernului României pentru facilitarea investițiilor strategice.
Pe dimensiunea mai largă a pieței, Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat miercuri primul plan de acțiune comun pentru cooperare în aprovizionarea cu materii prime critice, cu participarea Japoniei, informează EFE, potrivit Agerpres, conform Digi24. Planul include, între altele, un angajament SUA–UE de a finaliza în 30 de zile un memorandum de înțelegere privind materiile prime și dezvoltarea unor politici și mecanisme comerciale coordonate, inclusiv discuții despre „prețuri minime ajustate la frontieră”, pentru a evita concurența internă între parteneri și pentru a coordona proiecte, cerere, prețuri, reciclare și înlocuirea materiilor prime critice.
Pentru România, semnalul politic de la Washington indică o miză dublă: integrarea într-o arhitectură occidentală de securizare a materiilor prime și atragerea de investiții în proiecte considerate strategice. MAE a legat explicit această direcție de „consolidarea dimensiunii economice a parteneriatului strategic” și de ambiția de a crește poziționarea României ca actor european relevant pentru autonomia strategică în domeniul mineralelor rare, într-un moment în care SUA își extind rapid rețeaua de acorduri pe această temă, inclusiv în America Latină, și discută ideea unui „bloc comercial” pentru minereuri critice.
Recomandate
Administrația Trump a cerut Curții Supreme să deblocheze un proiect de 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) la Casa Albă , după ce o curte federală de apel a decis că lucrările la sala de bal nu au primit aprobarea necesară din partea Congresului, potrivit Agerpres . Miza dosarului depășește disputa despre o construcție: cazul testează limitele puterii executive în raport cu Congresul, în special când este vorba despre modificări majore ale unor clădiri guvernamentale simbol, precum Casa Albă. Administrația a cerut judecătorilor Curții Supreme să suspende efectele deciziei Curții de apel federale pentru Districtul Columbia, în timp ce pregătește un apel. Curtea de apel menținuse pe 7 august suspendarea lucrărilor dispusă în aprilie de un judecător și stabilise un termen de 14 zile pentru sesizarea Curții Supreme. Argumentul Casei Albe: „necesitate de securitate” Avocații Departamentului de Justiție au reluat poziția lui Donald Trump potrivit căreia proiectul ar fi justificat de considerente de securitate, invocând „numeroase tentative de asasinat” împotriva acestuia. În documentele depuse, proiectul este descris ca fiind „vital necesar pentru securitatea națională”. Trump a susținut public, pe Truth Social, că sala de bal ar include adăposturi antiaeriene, facilități medicale, protecție împotriva dronelor și rachetelor și alte elemente de securitate, integrate într-o structură pe care a caracterizat-o drept „o singură unitate mare, scumpă și foarte complexă”. Poziția instanței de apel: decizia aparține Congresului În motivare, instanța de apel a indicat că o astfel de decizie nu poate fi luată unilateral de ramura executivă și că aprobarea Congresului este esențială pentru un proiect de asemenea amploare la „casa poporului”. „Dacă o sală masivă de bal trebuie construită sau nu este un lucru pe care trebuie să îl decidă Congresul, nu este o chestiune în care Executivul să acționeze singur.” Ce urmează Administrația Trump are la dispoziție termenul stabilit de instanța de apel pentru a cere intervenția Curții Supreme. Dacă judecătorii acceptă suspendarea deciziei, lucrările ar putea continua temporar; dacă nu, proiectul rămâne blocat până la soluționarea litigiului privind autorizarea de către Congres. [...]
Foști oficiali din comunitatea de informații americană avertizează că al doilea mandat al lui Donald Trump slăbește mecanismele instituționale care limitează puterea prezidențială , pe fondul unor decizii ce vizează direct aparatul de securitate și accesul la informații clasificate, potrivit Biziday , care citează Financial Times . Miza, spun ei, este una de funcționare a statului: instituții precum serviciile de informații și aparatul federal ar trebui să opereze independent de voința personală a președintelui și să poată contrazice decizii care intră în conflict cu reguli și proceduri. În schimb, foștii oficiali susțin că aceste „plase de siguranță” sunt afectate atunci când contestatarii sunt înlăturați sau sancționați, iar funcțiile-cheie ajung la persoane considerate loiale președintelui. Tipar „autoritar”: loializare și presiune asupra instituțiilor Paul Kolbe, fost șef de departament în CIA, afirmă că există asemănări între evoluțiile actuale și modul în care liderii autoritari își consolidează puterea: slăbirea instituțiilor independente, înlocuirea adversarilor cu persoane loiale și controlul mecanismelor care pot limita puterea executivului. În același registru, Mark Zaid, avocat specializat în securitate națională și critic al lui Trump, apreciază că procesul de eliminare a „gardurilor de protecție” este deja avansat și avertizează că administrația ar putea continua să-și extindă puterea, fără ca SUA să fi ajuns încă „la cel mai grav punct”. Kolbe este membru al organizației The Steady State, o rețea de peste 400 de foști oficiali din informații și securitate națională, înființată în 2016. Potrivit relatării, numărul membrilor a crescut în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump, iar aproximativ jumătate preferă anonimatul, invocând teama de represalii. Informații declasificate și autorizații de securitate, folosite în dispută politică O preocupare centrală a foștilor oficiali intervievați de Financial Times este modul în care Trump ar folosi instituțiile de securitate și informațiile clasificate pentru a-și susține mesajele politice. Este menționat exemplul unei afirmații recente a președintelui, potrivit căreia China s-ar fi amestecat în alegerile din 2020 — afirmație care contrazice concluziile unui raport din 2021 al National Intelligence Council , conform căruia Beijingul nu desfășurase operațiuni de interferență în acel scrutin. Administrația a declasificat informații pentru a-și susține acuzația, însă foști oficiali consideră că demersul depășește practicile anterioare, fiind folosit pentru avantaje politice personale și pentru a pune sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor. Separat, articolul indică folosirea puterii prezidențiale asupra autorizațiilor de securitate (acreditări care permit accesul la informații clasificate și colaborarea cu instituțiile de securitate națională). În prima zi a celui de-al doilea mandat, Trump a retras autorizațiile de securitate ale 50 de foști oficiali care semnaseră în 2020 o scrisoare privind cazul laptopului lui Hunter Biden; ulterior, au fost retrase autorizații și altor foști oficiali de rang înalt și critici ai lui Trump. Criticii compară această practică cu perioada „Red Scare” din anii 1950, când persoane suspectate de simpatii comuniste erau vizate de autorități. Casa Albă respinge acuzațiile și susține că președintele are un mandat electoral pentru a elimina ceea ce consideră abuzuri ale Administrației Biden și pentru a reduce puterea birocrației federale, prezentând măsurile ca pe o „restabilire a democrației” prin transferul puterii de la funcționari nealeși către cetățeni. Foștii oficiali citați nu sunt însă convinși că instituțiile americane vor traversa fără costuri această presiune: unii spun că ele sunt deja mai slabe decât înainte, deși își exprimă speranța că tradiția democratică și mecanismele constituționale vor împiedica o concentrare permanentă a puterii în mâinile președintelui. [...]
Decizia CCR validează pierderea mandatului pentru aleșii sancționați anterior , iar Dominic Fritz spune că va rămâne fără funcția de primar în 30 de zile dacă legea intră în vigoare în forma actuală, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare: amendamentul considerat constituțional extinde efectele legii integrității și asupra cazurilor constatate definitiv înainte de intrarea ei în vigoare. Într-o reacție publicată pe Facebook, Fritz a acuzat că CCR a validat „un brutal abuz de putere” și a descris amendamentul drept o sancțiune retroactivă introdusă de PSD. El susține că este încălcat principiul constituțional potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. „În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat.” „Art. 15 din Constituție „legea dispune numai pentru viitor” a fost suspendat azi pentru mine. Mâine poate fi suspendat pentru oricine.” Fritz a mai anunțat că va ataca decizia la CEDO. Ce prevede amendamentul și ce efect produce Amendamentul declarat constituțional prevede că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de noua lege, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Textul a trecut de comisii cu voturi de la AUR. Legea integrității, din care face parte amendamentul, a fost adoptată în Parlament inclusiv cu voturi de la USR și PNL, iar ulterior a fost atacată la CCR de parlamentari USR-PNL și de președintele Nicușor Dan, conform informațiilor din articol. De ce este vizat Dominic Fritz Dominic Fritz este primar al Timișoarei din septembrie 2020 și a fost reales în 2024. În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate l-a declarat în conflict de interese administrativ, iar ulterior Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv, la 18 iunie 2026, că se află în conflict de interese, după ce i-a respins sesizarea împotriva raportului ANI. Cazul are legătură cu aprobarea, în 2020, a unui referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), înaintat Consiliului Local. Documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ a fost realizată de firma unui consilier local USR care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală; Fritz a susținut în instanță că banii au fost restituiți ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă. În motivările prezentate în articol, instanțele au reținut că, din perspectiva integrității, contează situația emitentului actului și obligația de abținere în caz de conflict de interese, chiar dacă actul ar fi oportun sau util comunității. [...]
Întâlnirea premierului cu șefa CCR reaprinde discuția despre separația puterilor în stat , după ce Ilie Bolojan a respins acuzațiile că discuțiile cu președinta Curții Constituționale ar fi avut legătură cu dosare sau cauze aflate pe rol, potrivit Euronews . Bolojan susține că întâlnirile între reprezentanții instituțiilor sunt „firești” atunci când vizează rezolvarea unor probleme instituționale și spune că acest tip de dialog nu echivalează cu intervenții în actul de justiție sau în activitatea CCR. „Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, companii, așa încât să rezolvi problemele.” Argumentul premierului: „probleme instituționale”, nu cauze pe rol Premierul a invocat exemple din perioadele în care a fost primar al Oradei și președinte al Consiliului Județean Bihor, pentru a ilustra diferența dintre discuții administrative și influențarea unor cauze. În cazul Curții de Apel Oradea, Bolojan a spus că întâlnirile au avut ca obiect reabilitarea sediului și chestiuni precum racordarea la utilități și coordonarea lucrărilor „în paralel”, nu dosarele instanței. „...am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol.” El a menționat și discuții cu reprezentanții Parchetului, pe vremea când conducea CJ Bihor, pentru identificarea unui teren destinat construirii sediului instituției, insistând că astfel de demersuri nu au legătură cu dosarele în lucru. „Am identificat un teren și le-am pus terenul la dispoziție pentru a face sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat dosarele pe care le aveau în lucru. Mai mult de atât nu am ce să vă spun.” De ce contează: CCR urmează să judece sesizări pe legi sensibile Întâlnirea cu președinta CCR, Simina Tănăsescu , a generat critici în contextul în care Curtea urmează să analizeze sesizări privind Legea integrității și strategia pentru biodiversitate, notează publicația. Pe fondul acestui context, grupul parlamentar PACE cere înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a clarifica împrejurările întâlnirii și eventualele implicații asupra separației puterilor în stat. Simina Tănăsescu nu a negat că întâlnirea a avut loc, însă a respins ideea că discuțiile ar fi vizat cele două acte normative aflate pe masa CCR. [...]
Un grup de foști diplomați americani cere Washingtonului să reanalizeze viza lui George Simion , invocând riscuri de credibilitate și de aliniere la valorile SUA, potrivit Adevărul . Demersul este formulat într-un editorial publicat în Jerusalem Post, semnat de doi foști ambasadori ai SUA în România, Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein , de James S. Gilmore III (fost guvernator al statului Virginia) și de Ronald Gidwitz (fost ambasador interimar al SUA la Uniunea Europeană), împreună cu jurnalistul român Sabin Gherman. Semnatarii cer Statelor Unite „să reconsidere cu atenție” dacă activitatea liderului AUR este compatibilă cu valorile pe care America spune că le apără și dacă ar trebui să păstreze „privilegiul” unei vize americane. Miza: un semnal politic cu efect de reglementare (vize) și de credibilitate În esență, apelul vizează o decizie administrativă de politică externă – acordarea sau retragerea vizei – care, dacă ar fi luată în calcul, ar avea impact direct asupra libertății de deplasare a liderului AUR și asupra modului în care este perceput în relația cu partenerii occidentali. Sabin Gherman a scris pe Facebook că a ridicat public întrebarea legată de menținerea vizei lui Simion, în contextul acuzațiilor din editorial. Argumentele invocate: poziționări față de Rusia și prezența militară americană Semnatarii susțin că, deși George Simion se prezintă drept pro-american și apropiat de mișcarea MAGA, acțiunile sale ar contrazice această imagine. În editorial este menționat că: „retorica sa a repetat frecvent discursuri favorabile Kremlinului”; ar fi evitat „în repetate rânduri” să condamne clar agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; AUR s-a opus desfășurării temporare de mijloace militare americane în România; partidul s-a opus și unor măsuri care ar fi permis interceptarea dronelor rusești ce încălcau spațiul aerian românesc. Textul amintește, de asemenea, că Simion este în continuare interzis în Republica Moldova și Ucraina. Tot în acest context este citată o afirmație publică a fostului ministru al apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, potrivit căreia Simion „servește intereselor Rusiei”. Acuzații privind extremismul și antisemitismul: „normalizarea” ca risc Editorialul include și critici legate de tolerarea sau promovarea unor figuri asociate cu fascismul și antisemitismul, menționând elogierea lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și a Mișcării Legionare, contestarea inițiativelor de comemorare a Holocaustului și atacuri la adresa lui Elie Wiesel. Este dat ca exemplu senatorul Sorin Lavric, descris în editorial ca având „un model retoric considerat antisemit și revizionist istoric”, inclusiv prin promovarea ideii „bolșevismului evreiesc” și prin contestarea credibilității supraviețuitorilor Holocaustului. În același registru, semnatarii avertizează: „Holocaustul nu a început cu camere de gazare, ci cu cuvinte, scuze și normalizarea extremismului” Ce urmează Materialul nu indică existența unei reacții oficiale a autorităților americane sau a unei proceduri declanșate efectiv pentru revizuirea vizei. În forma prezentată, este un apel public către Washington, încheiat cu întrebarea de ce George Simion „continuă să se bucure de privilegiul” unei vize americane, în pofida îngrijorărilor enumerate. [...]
Blocul conservator CDU/CSU a coborât la 20% în intențiile de vot, minimul din octombrie 2021 încoace , într-un semnal de risc politic înaintea alegerilor regionale din septembrie, potrivit G4Media , care citează un sondaj INSA realizat pentru Bild am Sonntag. Sondajul indică faptul că blocul conservator format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și aliatul său bavarez, Uniunea Creștin-Socială (CSU), strânge „cele mai puține intenții de vot din ultimii cinci ani”, fiind creditat cu 20% — cel mai scăzut nivel după octombrie 2021. AfD rămâne pe primul loc, iar pragul de 5% devine o linie roșie pentru partide mici Pe prima poziție se menține „Alternativa pentru Germania” (AfD), cu 28% din intențiile de vot. În restul clasamentului, Verzii ar obține 13%, iar Partidul Social-Democrat (SPD) și Die Linke sunt la egalitate, cu câte 12%. Pentru partidele mai mici, miza imediată este pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în parlament: liberalii (FDP) ar trece peste acest prag, în timp ce Alianța Sahra Wagenknecht ar rămâne la 3% și nu ar intra în legislativ, conform aceluiași sondaj. Context electoral: alegeri regionale în septembrie În septembrie sunt programate alegeri regionale în: Saxonia-Anhalt (6 septembrie); Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Berlin (20 septembrie). În acest context, AfD este prezentată ca fiind hotărâtă să obțină „scoruri istorice”. Sondajul INSA a fost realizat între 10 și 14 august, pe un eșantion de 1.203 persoane cu drept de vot, cu o marjă de eroare de +/- 3,1 puncte procentuale. Informațiile sunt transmise de agenția dpa și preluate de Agerpres, potrivit materialului citat. [...]
