Știri
Știri din categoria Politică

SUA cer României cooperare pentru minerale esențiale, într-un mesaj transmis de Ambasada americană la București, relatează Digi24. Postarea, publicată joi pe platforma X, redă poziția președintelui american Donald Trump și plasează tema „aprovizionării sigure” cu minerale critice în centrul agendei de securitate economică a Washingtonului.
„Președintele Trump este ferm angajat să colaboreze cu partenerii noștri internaționali, inclusiv România, pentru a asigura aprovizionarea sigură și fiabilă cu minerale esențiale necesare pentru susținerea sectoarelor noastre de apărare, energie și tehnologie”, a transmis Ambasada americană de la București.
Mesajul vine pe fondul eforturilor SUA de a reduce dependența de mineralele critice din China, după ce Beijingul a impus anul trecut restricții la exportul așa-numitelor „pământuri rare”. Restricțiile au fost amânate în octombrie, în cadrul unui acord între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, însă oficialii americani urmăresc acum „progrese rapide” pentru a securiza lanțurile de aprovizionare.
În acest context, SUA au convocat la Washington zeci de miniștri de Externe și oficiali din state aliate, inclusiv pe șefa diplomației române, Oana Țoiu, pentru discuții despre acorduri care să diversifice sursele și să reducă expunerea la China. Potrivit MAE, reuniunea a vizat întărirea cooperării internaționale pentru lanțuri de aprovizionare „sigure și diversificate”, atât bilateral, cât și pe axa UE–SUA, urmând ca pe parcursul anului să fie discutate propuneri de parteneriate comerciale, printr-un grup de lucru tehnic la nivelul Guvernului României pentru facilitarea investițiilor strategice.
Pe dimensiunea mai largă a pieței, Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat miercuri primul plan de acțiune comun pentru cooperare în aprovizionarea cu materii prime critice, cu participarea Japoniei, informează EFE, potrivit Agerpres, conform Digi24. Planul include, între altele, un angajament SUA–UE de a finaliza în 30 de zile un memorandum de înțelegere privind materiile prime și dezvoltarea unor politici și mecanisme comerciale coordonate, inclusiv discuții despre „prețuri minime ajustate la frontieră”, pentru a evita concurența internă între parteneri și pentru a coordona proiecte, cerere, prețuri, reciclare și înlocuirea materiilor prime critice.
Pentru România, semnalul politic de la Washington indică o miză dublă: integrarea într-o arhitectură occidentală de securizare a materiilor prime și atragerea de investiții în proiecte considerate strategice. MAE a legat explicit această direcție de „consolidarea dimensiunii economice a parteneriatului strategic” și de ambiția de a crește poziționarea României ca actor european relevant pentru autonomia strategică în domeniul mineralelor rare, într-un moment în care SUA își extind rapid rețeaua de acorduri pe această temă, inclusiv în America Latină, și discută ideea unui „bloc comercial” pentru minereuri critice.
Recomandate

Președintele Donald Trump a rămas tăcut public după oprirea la sol a zborurilor decisă de FAA , deși perturbările au afectat mii de călători, potrivit CNN . Absența unui mesaj prezidențial, într-un episod cu impact operațional major asupra transportului aerian, mută presiunea de comunicare și gestionare către Departamentul Transporturilor și către Congres. În materialul CNN, jurnalista Kaitlan Collins notează că Trump „a fost neobișnuit de tăcut” după ce Administrația Federală a Aviației (FAA) a oprit temporar zborurile la nivel național („ground stop”, adică o măsură prin care decolările sunt suspendate). În același timp, președintele a continuat să posteze pe rețeaua sa, Truth Social , fără să comenteze incidentul. Ce spune administrația prin secretarul Transporturilor Secretarul american al Transporturilor, Sean Duffy , a declarat că a vorbit cu președintele la telefon. În paralel, Duffy a cerut Congresului 50 de miliarde de dolari pentru finanțare, în contextul problemelor care au dus la oprirea zborurilor, conform relatării CNN. Separat, într-o conferință de presă menționată în aceeași serie video, Duffy a spus că problemele de telecomunicații ale FAA din ziua precedentă nu au fost rezultatul unui atac cibernetic. De ce contează: presiune pe finanțare și pe răspunsul instituțional Dincolo de componenta politică, episodul are o miză de reglementare și funcționare a infrastructurii critice: oprirea zborurilor la nivel național indică vulnerabilități operaționale, iar solicitarea de 50 de miliarde de dolari către Congres sugerează că administrația pregătește o discuție despre investiții și modernizare. CNN nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre durata opririi zborurilor sau despre amploarea exactă a întârzierilor, dincolo de faptul că „mii de călători” au fost afectați. [...]

Donald Trump a transmis semnale contradictorii despre direcția negocierilor cu Iranul , după ce i-a cerut vicepreședintelui JD Vance să se retragă din discuțiile cu Teheranul și să se concentreze pe teme interne, în timp ce a admis ulterior că ar fi „o înfrângere” să plece de la Casa Albă cu actualul regim iranian încă la putere, potrivit CNN . Într-o postare pe Truth Social, Trump a spus că SUA nu „au nevoie de un acord” cu Iranul și că îl redirecționează pe Vance – care fusese însărcinat să conducă negocierile – către combaterea corupției și criminalității în state și orașe conduse de democrați. „Nu avem nevoie de un acord cu Iranul. Zilele acelea au trecut de mult!”, a scris Trump, potrivit CNN. Negocierile se accelerează, dar Casa Albă schimbă mesajul Declarațiile vin în contextul în care discuțiile diplomatice dintre Washington și Teheran s-au intensificat în ultimele zile, iar cele două părți negociază discret un acord sensibil care ar putea evita o revenire la un război total și ar putea deschide calea unor negocieri mai ample. În același timp, mutarea este descrisă ca fiind convenabilă politic pentru Vance, care – potrivit CNN – nu a avut succes în conducerea negocierilor și a pus recent public pierderile „catastrofale” ale republicanilor la alegerile de la mijloc de mandat pe seama războiului, pe fondul speculațiilor privind o posibilă candidatură la prezidențialele din 2028. Trump a spus că este de acord cu Vance că războiul a contribuit la rezultatul slab al republicanilor, dar a sugerat că vicepreședintele ar fi trebuit să adauge că, în pofida costurilor politice, efortul „a meritat”. Amenințare cu lovituri, dar și reținere privind escaladarea Într-un interviu ulterior, acordat realizatorului conservator Hugh Hewitt, Trump a adoptat un ton mai dur, afirmând că nu ar ezita să reia loviturile militare asupra Iranului „dacă ar fi necesar” și că „este posibil” să facă asta „chiar acum”, deși a indicat și că nu vede un motiv pentru folosirea forței. „Controlăm Golful în ceea ce privește Strâmtoarea Hormuz . O controlăm, o controlăm total”, a spus Trump, potrivit CNN. Tot în același interviu, Trump a declarat că ar considera „absolut” o „înfrângere” dacă ar părăsi funcția iar „nebunii din Iran” ar rămâne la putere. Pe de altă parte, CNN notează că Trump nu a dat semne recente că ar urmări escaladarea conflictului prin țintirea unui nou nivel de lideri iranieni. În trecut, el s-a plâns că eliminarea unui număr mare de oficiali a făcut dificil de stabilit cu cine ar mai putea discuta SUA. Duminică, Trump a spus la CBS „60 Minutes” că „nu caută” escaladarea războiului, iar luni le-a declarat reporterilor că, „în acest moment”, acțiunea militară „nu va fi necesară”. Materialul CNN precizează că informațiile au fost actualizate cu evoluții suplimentare. [...]

Confiscarea a 19,5 milioane de dolari (aprox. 88 milioane lei) și reacția internă din Fidesz pun presiune pe partid după ce Viktor Orbán a publicat pe Facebook un mesaj controversat – „pregătiți-vă de luptă” –, pe fondul scandalului care îl vizează pe fostul ministru Miklós Seszták , potrivit Libertatea . Mesajul lui Orbán a fost însoțit de un clip video de aproape cinci minute în care apare Tamás Deutsch, europarlamentar Fidesz, care îl atacă pe Péter Magyar și vorbește despre o presupusă încercare de impunere a unei guvernări de tip monopartid. În același context, Deutsch susține că, dacă acuzațiile prezentate se confirmă, ele sunt „inacceptabile” și nu ar reprezenta partidul. Confiscarea și cazul Seszták: miza financiară și riscul de imagine În intervenția sa, Deutsch a abordat și cazul lui Miklós Seszták, fost ministru acuzat de implicare în utilizarea abuzivă a unor fonduri publice de „miliarde de forinți”, după ce autoritățile maghiare au confiscat sâmbătă echivalentul a 19,5 milioane de dolari. Europarlamentarul a susținut că, în lipsa unor dovezi clare, acuzațiile rămân la nivel de speculație și a formulat o critică la adresa modului în care ar funcționa instituțiile, invocând „noua ÁVH” (o referire la fosta poliție politică din Ungaria). Reacții în coaliția de guvernare: cereri de retragere și disciplină internă Scandalul a generat reacții și în interiorul Fidesz-KDNP, cu poziții și măsuri diferite, conform relatării: János Bóka, liderul facțiunii Fidesz, i-a cerut lui Seszták să își predea mandatul de parlamentar; Csaba Latorcai, vicepreședinte executiv al KDNP, a anunțat inițierea unor proceduri disciplinare și suspendarea calității de membru de partid pe durata anchetei (informație atribuită economx.hu, fără link în textul-sursă); Bence Tuzson, fost ministru al justiției, a numit situația o „farsă”; Tibor Navracsics a catalogat cazul drept „rușinos” și a spus că partidul trebuie să își înfrunte propriile probleme. Atac politic la Péter Magyar și apel la mobilizare Deutsch l-a acuzat direct pe Péter Magyar că ar orchestra o „poliție politică” și că, prin postări în rețelele sociale, ar cere inițierea de proceduri împotriva politicienilor din opoziție, a familiilor și a colegilor acestora. El a mai afirmat că astfel de acțiuni ar urmări mai degrabă influențarea opiniei publice decât clarificarea faptelor. În final, Deutsch a reluat un îndemn atribuit fostului ministru al justiției Judit Varga, cerând susținătorilor să nu se teamă de Péter Magyar. În acest cadru, mesajul lui Orbán – „pregătiți-vă de luptă” – este prezentat ca parte a unei mobilizări politice pe fondul unui scandal cu componentă financiară și consecințe interne pentru partid. [...]

PNL încearcă să limiteze riscul financiar al datoriilor acumulate în campaniile din 2024 , inclusiv prin reeșalonări și posibile acțiuni în instanță împotriva celor care au semnat contracte considerate „păguboase”, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu , președintă PNL Sector 4, spune că datoria este de aproximativ 20 de milioane de euro și că o parte importantă din sumă ar proveni din penalități contractuale. Gheorghiu a explicat că, din perspectiva conducerii actuale, problema nu este doar nivelul cheltuielilor electorale, ci mai ales clauzele de penalizare acceptate în contracte. Ea a indicat existența unor penalități de 1% pe zi, care ar fi dus la majorări rapide ale sumelor datorate. „Este o datorie de aproximativ 20 de milioane de euro. E nevoie de o reeșalonare și e nevoie de găsirea unei soluții. (...) dar ele nu sunt sumele cheltuite, ci sunt penalități. Au fost semnate niște contracte cu penalități de 1% pe zi (...)” De unde vin datoriile și de ce ajunge presiunea la centru Potrivit declarațiilor sale, contractele ar fi fost încheiate cu firme care au furnizat materiale publicitare pentru partid și filiale. Unele organizații județene ar fi contractat servicii la nivel local, însă, în condițiile în care nu își pot plăti obligațiile, executările ar ajunge la sediul central. În acest context, în ședințele interne s-ar fi discutat ca filialele să își rezolve problemele „în zece zile”, tocmai pentru că respectivele contracte ar fi fost semnate la nivel local, inclusiv cu penalități similare. Ce măsuri sunt luate și cine poate fi tras la răspundere Gheorghiu a spus că este nevoie de o reeșalonare a sumelor și de identificarea unei soluții de plată. În paralel, conducerea PNL ar analiza inclusiv acțiuni în instanță împotriva unor membri ai fostei conduceri, pe fondul datoriilor acumulate în perioada în care partidul era condus de Nicolae Ciucă . Întrebată despre semnăturile de pe contracte, inclusiv dacă fostul secretar general Lucian Bode ar fi semnat, Gheorghiu a precizat că nu a văzut documentele și că subiectul nu a fost discutat în ședința partidului. „Am să fiu foarte sinceră. Chiar nu știu. Nu am văzut contractele, nu știu. Și în ședința pe care am avut-o nu s-a discutat.” Tensiuni interne pe fondul crizei financiare În același context, Gheorghiu a vorbit și despre o grupare din PNL formată din Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu și Toma Petcu, pe care a descris-o ca fiind minoritară, dar „foarte vocală”, inclusiv prin intervenții în ședințele interne. Pe fondul presiunii financiare, unele filiale ar risca să piardă dreptul de vot în Biroul Politic Național dacă nu își rezolvă situația, conform informațiilor prezentate de Digi24. [...]

Robert Negoiță spune că reforma administrativă ar putea depinde de o condiționare politică și susține că președintele Nicușor Dan ar fi fost cel care a „împins” PSD să își asume reorganizarea administrativ-teritorială, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care PSD lucrează la un proiect de reformă cu potențiale efecte directe asupra funcționării administrației locale. Negoiță afirmă că nu crede că președintele „i-a obligat” pe social-democrați, dar că „i-a condiționat”, fără să ofere detalii despre natura acestei condiționări. În același timp, edilul Sectorului 3 spune că susține proiectul PSD, chiar dacă există nemulțumiri inclusiv în rândul unor primari social-democrați. Miza: reorganizarea administrativă și costurile de funcționare ale administrației locale Primarul Sectorului 3 pledează pentru implementarea reformei și descrie România drept „cea mai nereformată țară din Europa” din acest punct de vedere. El se declară optimist că reforma poate fi dusă la capăt chiar și în scenariul în care ar fi nevoie de modificarea Constituției, conform aceleiași surse. Interviul integral urmează să fie difuzat duminică, de la ora 14:00, la Digi24. Ce variantă preferă Negoiță și ce criterii invocă În discuția despre cum ar trebui făcută reforma, Negoiță spune că simplul prag de populație nu ar trebui să fie singurul criteriu. În opinia sa, ar trebui luate în calcul și: suprafața localităților; distanțele dintre localități, inclusiv situații de izolare (de exemplu, sate de munte); criterii „clare și transparente”, cu posibilitatea unor excepții motivate. În interiorul PSD sunt discutate două opțiuni, iar Negoiță spune că ar alege varianta comasării voluntare a localităților mici, propusă de ministrul Dezvoltării, în detrimentul comasării obligatorii pe praguri de populație (comune sub 3.000 de locuitori și orașe sub 10.000), variantă asociată în spațiul public cu Dragoș Benea. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul PSD este încă în faza de opțiuni și criterii, iar una dintre necunoscute rămâne dacă reorganizarea va necesita sau nu schimbări constituționale. În paralel, declarația lui Negoiță mută o parte din discuție în zona de negociere politică la vârf, însă fără elemente verificabile despre „condiționarea” invocată. [...]

Formarea unui guvern în Israel intră într-o negociere cu miză de securitate, dar și de excludere politică , după ce Benjamin Netanyahu a reluat ideea unui executiv de „uniune națională” care să reunească partidele ce recunosc „Israelul ca stat al poporului evreu”, potrivit Economica . Netanyahu a spus, într-un discurs video citat de Agerpres, că întâlnirea de joi cu Gadi Eisenkot – însărcinat cu formarea următorului guvern – i-a „consolidat convingerea” că, în acest moment, este „esențial” un guvern de uniune națională pentru a răspunde provocărilor de securitate, în special Iranului. El a afirmat că regimul iranian „nu va ezita să folosească arme nucleare împotriva noastră”. Calendarul de formare și aritmetica parlamentară După alegerile din 27 octombrie, Eisenkot este susținut de 67 de membri ai parlamentului și are la dispoziție 28 de zile pentru a forma guvernul, termen care poate fi prelungit cu încă 14 zile. Scrutinul nu a produs o majoritate clară, iar negocierile sunt așteptate să fie dificile. Un punct sensibil este rolul partidelor arabe israeliene, care au 19 locuri și ar putea deveni decisive în ecuația majorității. „Uniunea” propusă de Netanyahu: includere selectivă și excluderea partidelor arabe Conform relatării, Netanyahu își imaginează un guvern care să reunească principalele partide evreiești sioniste, de la dreapta la centru, dar să excludă formațiunile politice arabe israeliene. Pe acestea le-a numit „susținătoare ale terorismului” și a susținut că „nu vor putea face față acestei provocări imense” în fața Iranului. În scenariul descris, un astfel de guvern ar putea include o rotație a funcției de prim-ministru între cei doi lideri, fiecare conducând executivul pe rând, după un model încercat anterior în politica israeliană. Poziția lui Eisenkot: deschidere condiționată, dar refuz de a servi sub Netanyahu Eisenkot a declarat că este gata să primească membri ai Likud (partidul lui Netanyahu) și ai Partidului Sionist Religios (formațiunea de extremă dreapta a fostului ministru de finanțe Bezalel Smotrich), cu două condiții: dorința de unitate să fie „sinceră” și el să conducă guvernul. Totuși, un acord rămâne greu de imaginat în condițiile în care Eisenkot a reiterat că nu va servi sub conducerea lui Netanyahu. Vineri, el a denunțat o „campanie rasistă și agresivă” a premierului în exercițiu împotriva minorității arabe israeliene, care reprezintă aproximativ 20% din populație. Într-o declarație relatată de AFP, Eisenkot a acuzat „trucurile” lui Netanyahu, susținând că acesta cere negocieri deși discuțiile erau deja programate pentru duminică: „Netanyahu solicită negocieri când acestea sunt deja planificate, pretinde că își dorește unitate, dar (…) divide și stârnește tensiuni ca și cum nu ar exista un mâine.” El a adăugat că premierul la final de mandat era „conștient de înfrângerea sa în alegeri” și a încheiat: „Încercare frumoasă, dar aceste trucuri nu funcționează cu mine.” [...]