Știri
Știri din categoria Politică
Administrația Trump ridică miza față de Cuba, combinând sancțiuni și dosare penale cu o nouă amenințare de intervenție militară, într-un semnal de înăsprire care poate amplifica riscurile geopolitice în regiune și presiunea economică asupra insulei, potrivit NPR.
Președintele Donald Trump a spus că „pare” că el va fi cel care va interveni în Cuba, reluând ideea unei acțiuni militare americane. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a susținut că Washingtonul preferă o soluție negociată, dar s-a declarat sceptic că o rezolvare diplomatică este probabilă „având în vedere cu cine avem de-a face acum”.
Rubio a afirmat că administrația vrea să rezolve diferendele „pașnic”, însă a indicat că discuțiile recente cu oficiali cubanezi nu au produs rezultate. Potrivit relatării, mai mulți consilieri de rang înalt ai lui Trump – inclusiv Rubio și directorul CIA, John Ratcliffe – s-au întâlnit în ultimele luni cu reprezentanți cubanezi pentru a explora îmbunătățirea relațiilor, dar partea americană a rămas „neimpresionată”, ceea ce a dus la impunerea de sancțiuni suplimentare în ultima săptămână.
Întrebat dacă SUA ar folosi forța pentru a schimba sistemul politic al Cubei, Rubio a repetat preferința pentru o înțelegere diplomatică, dar a adăugat că președintele „are întotdeauna opțiunea de a face orice este necesar” pentru a proteja interesul național. El a respins și ideea că ar fi vorba despre „construcție de națiuni” (nation-building), insistând că ținta este un risc de securitate națională.
Contextul imediat este anunțul, făcut cu o zi înainte, al unei inculpări federale împotriva fostului lider cubanez Raúl Castro. Procurorii îl acuză că ar fi ordonat doborârea, în 1996, a unor avioane civile operate de exilați din Miami; capetele de acuzare includ crimă și distrugerea unei aeronave, iar rechizitoriul ar fi fost depus în secret de un mare juriu în aprilie.
Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a condamnat inculparea, descriind-o drept un „truc politic” menit să „justifice nebunia unei agresiuni militare împotriva Cubei”.
În aceeași zi cu anunțul acuzațiilor, armata americană a comunicat sosirea portavionului USS Nimitz și a navelor însoțitoare în Marea Caraibilor. Comandamentul Sud al SUA a precizat că navele participă la exerciții maritime cu parteneri din America Latină, începute în martie.
Materialul notează că Trump a amenințat cu acțiuni militare împotriva Cubei încă de la înlăturarea lui Nicolás Maduro într-o operațiune militară la începutul lui ianuarie, urmată de o „blocadă energetică” care a redus livrările de combustibil către Cuba. Consecințele descrise sunt severe: pene de curent, penurie de alimente și un colaps economic pe insulă.
În plus, administrația a introdus noi sancțiuni în această lună, cea mai mare vizând Grupo de Administración Empresarial S.A. (GAESA), un conglomerat de afaceri operat de Forțele Armate Revoluționare Cubaneze. Joi, Rubio a anunțat că sora președintelui executiv al GAESA – care locuia în SUA – a rămas fără „green card” (permis de rezidență permanentă) și a fost arestată, aflându-se în custodia agenției americane de imigrație (ICE).
Mesajul combinat – amenințări de forță, presiune penală și sancțiuni – indică o linie mai dură care poate crește volatilitatea în Caraibe și poate accentua izolarea economică a Cubei. Rubio a argumentat că insula reprezintă o amenințare de securitate națională din cauza legăturilor de securitate și informații cu China și Rusia și a relațiilor cu adversari ai SUA din America Latină.
China, printr-un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, a criticat sancțiunile și presiunea asupra Cubei și a spus că se opune „interferenței externe”, potrivit relatării.
Recomandate
Un proces pentru atacurile de la 11 septembrie a fost programat abia pentru vara lui 2028 , după ce un judecător militar american a stabilit că sunt necesare încă luni bune pentru soluționarea disputelor premergătoare judecății, potrivit CNN . Decizia prelungește încă o dată un dosar care trenează de peste două decenii și menține incertitudinea asupra calendarului și costurilor operaționale ale sistemului de justiție militară de la Guantanamo. Procesul este programat să înceapă pe 5 iunie 2028, cu 18 luni mai târziu decât data din ianuarie 2027 cerută de procurori. Judecătorul, locotenent-colonelul Michael A. Schrama din Forțele Aeriene, a motivat că timpul suplimentar este necesar pentru a rezolva dispute pre-proces, inclusiv neînțelegeri privind ce probe pot fi prezentate în instanță. De ce contează: blocaj procedural și risc de noi amânări Stabilirea unei date atât de îndepărtate subliniază dificultățile persistente ale autorităților americane de a duce cazul la capăt în instanțele militare. Hotărârea precizează că începerea procesului în 2028 depinde de respectarea unor termene și „borne” intermediare și că există posibilitatea unor noi întârzieri. Un proces fusese programat anterior pentru 2021, dar a fost ulterior anulat. Cine sunt inculpații și unde sunt deținuți Khalid Sheikh Mohammed este acuzat că a conceput și coordonat planul de deturnare a avioanelor care au lovit World Trade Center și Pentagonul; un alt avion deturnat s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania. El urmează să fie judecat alături de trei presupuşi complici: Walid bin Attash Ali Abdul Aziz Ali Mustafa al-Hawsawi Cei patru se află printre ultimii deținuți ținuți la baza militară americană de la Guantanamo Bay, Cuba . Context: acordul de recunoaștere a vinovăției, anulat în instanță Anul trecut, o curte federală de apel a anulat un acord care i-ar fi permis lui Mohammed să pledeze vinovat într-o înțelegere ce l-ar fi scutit de riscul pedepsei cu moartea pentru atacurile din 2001. Acordul prevedea pedepse pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate pentru Mohammed și doi dintre co-inculpați și i-ar fi obligat să răspundă întrebărilor rămase ale familiilor victimelor. După doi ani de negocieri, administrația fostului președinte Joe Biden a renunțat la această înțelegere, mai notează publicația. [...]
PSD mută miza pe riscul de a pierde 770 mil. euro din PNRR și cere ca PNL, prin Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, să își asume politic eșecul Legii salarizării, într-un schimb de acuzații care pune presiune pe calendarul de adoptare al unui act normativ cu impact bugetar, potrivit Recorder . PSD susține că liberalii trebuie să răspundă „în fața cetățenilor” pentru nereușita legii, după ce PNL a acuzat social-democrații că blochează „cu bună știință” adoptarea și că România ar fi în „pericol iminent” să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Suma echivalează cu circa 3,85 miliarde lei, la un curs aproximativ de 5 lei/euro. Ce reproșează PSD PNL în legătură cu legea Într-un comunicat, PSD afirmă că PNL ar fi ținut proiectul „luni întregi” la secret și că nu ar fi existat consultări și consens, inclusiv cu sindicatele. Social-democrații mai susțin că ultima variantă prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. „Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ținut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele și de ce au adus astfel România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR.” PSD mai afirmă că, „în al 12-lea ceas al PNRR”, partidul premierului demis nu ar fi depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea din sistemul bugetar și invocă riscuri precum „convulsii sociale”, „instabilitate” și „blocaje instituționale” dacă o variantă considerată „proastă” ar fi adoptată. Poziția PNL: PSD ar bloca adoptarea și ar fi încălcat angajamentele din PNRR PNL a acuzat, la rândul său, că PSD blochează adoptarea Legii salarizării unitare și că România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Liberalii mai susțin că PSD ar fi „înșelat” cetățenii, partidele pro-europene și pe președintele României, în fața căruia și-ar fi asumat susținerea integrală a actelor normative din PNRR. PNL spune că susține proiectul și invită toate partidele parlamentare să îl sprijine, astfel încât să poată fi depus și votat în Parlament „pe ultima sută de metri”, în această săptămână. De ce contează: presiune pe buget și pe banii europeni Schimbul de acuzații are ca punct central riscul pierderii unei sume semnificative din PNRR și blocajul politic în jurul unei legi cu efect direct asupra cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Din informațiile disponibile în material, nu reiese care este stadiul procedural exact al proiectului în Parlament, dincolo de disputa privind existența sau depunerea lui. [...]
România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR după blocajul pe legea salarizării , iar premierul interimar Ilie Bolojan acuză PSD că a împiedicat adoptarea actului normativ și, implicit, îndeplinirea jalonului, potrivit Economica . Bolojan susține că PNL „a făcut tot ce a fost posibil” pentru un acord politic privind legea salarizării, dar negocierile s-ar fi lovit de „ipocrizia și fuga de răspundere a PSD”. El afirmă că trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD „nu au fost în stare” să finalizeze proiectul început în 2022. Miza economică: jalon PNRR ratat și presiune pe buget În centrul disputei este „anvelopa” salarială – adică impactul bugetar total al legii. Bolojan indică mai multe variante discutate în timp și arată că, în final, nu s-a ajuns la o formă acceptată politic: un draft lăsat „în sertar” cu o anvelopă de 15,5 miliarde lei , descrisă ca peste un nivel suportabil pentru buget; un acord semnat ulterior pentru o anvelopă de 8 miliarde lei , în negocieri organizate de Administrația Prezidențială; o escaladare până la 12 miliarde lei , variantă pe care PSD „în final, nu a acceptat-o”, potrivit lui Bolojan. Premierul interimar afirmă că, în lipsa unui acord politic, PNL a analizat depunerea unui proiect în Parlament, dar a renunțat invocând riscul ca acesta să fie modificat prin creșterea anvelopei „dincolo de ceea ce putea suporta bugetul României”. Disputa politică: consultări, proiecte și relația cu Comisia Europeană Bolojan respinge acuzațiile privind lipsa consultărilor și susține că au existat „nenumărate runde” atât politice, cât și cu sindicatele, inclusiv în grupul de lucru de la Cotroceni. El mai afirmă că trei proiecte au fost transmise în consultare echipei tehnice a Comisiei Europene, iar „ultimul proiect a fost considerat conform cu îndeplinirea jalonului, primele nu”. În mesajul său, Bolojan acuză PSD că apără un sistem în care deciziile de salarizare rămân dependente de „bunăvoința șefilor”, în locul unuia bazat pe reguli și criterii obiective. Ce urmează Bolojan susține că „efectele acestei iresponsabilități” vor fi plătite de România și că PSD nu poate evita răspunderea. În paralel, potrivit Economedia , președintele Nicușor Dan a anunțat că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării, ceea ce duce la pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului. [...]
Reuniunea trilaterală Dan–Sandu–Zelenski ridică miza politică a vizitei la Chișinău potrivit News , în condițiile în care președintele Nicușor Dan merge joi în Republica Moldova, de Ziua Independenței, iar seara are programată o întâlnire în trei cu Maia Sandu și Volodîmîr Zelenski, urmată de declarații comune de presă. Vizita are loc cu prilejul manifestărilor dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova și include atât momente ceremoniale, cât și discuții la nivel înalt la Palatul Prezidențial din Chișinău. Administrația Prezidențială a transmis programul deplasării. Programul vizitei: Cahul, apoi Chișinău Dimineața, Nicușor Dan începe agenda la Cahul: ora 10.00: vizită la șantierul Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”; ora 10.30: vizită la Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. La Chișinău, președintele României este primit la ora 14.35 de Maia Sandu, la Palatul Prezidențial, unde sunt prevăzute convorbiri tête-à-tête și convorbiri oficiale. De la ora 16.45, cei doi participă la parada militară organizată în Piața Marii Adunări Naționale , cu prilejul Zilei Independenței. Întâlnirea trilaterală și declarațiile comune Punctul central al zilei este reuniunea trilaterală programată la ora 18.45, la Palatul Prezidențial din Chișinău, între Nicușor Dan, Maia Sandu și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Cei trei lideri urmează să susțină declarații de presă comune la ora 19.25, tot la Palatul Prezidențial. Seara, programul mai include o cină oferită de Maia Sandu (ora 19.50, la Reședința de Stat „Nicolae Iorga”) și participarea, de la ora 21.10, la concertul festiv dedicat Zilei Independenței, alături de Maia Sandu și Volodîmîr Zelenski, în Piața Marii Adunări Naționale. În context, News notează că Maia Sandu i-a invitat pe Nicușor Dan și Volodîmîr Zelenski la manifestările dedicate împlinirii a 35 de ani de independență a Republicii Moldova, iar Președinția de la Chișinău a confirmat invitația. Publicația menționează și că, potrivit NewsMaker, Maia Sandu s-a întâlnit la Kiev cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României, care ar fi confirmat o vizită pentru 1 septembrie. [...]
Negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR pentru noua lege a salarizării unitare s-au încheiat fără acord, ceea ce duce la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), potrivit Adevărul , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale transmis miercuri, 26 august, de președintele Nicușor Dan . Miza este dublă: pe de o parte, România ratează un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , iar pe de altă parte, reforma salarizării în sistemul bugetar rămâne blocată politic, deși are „implicații sociale și economice majore”, după cum a argumentat șeful statului. De ce contează: bani pierduți și reformă amânată Președintele a spus că Administrația Prezidențială a mediat discuțiile începând din luna mai, însă „în ciuda negocierilor intense din ultimele luni”, cele patru partide nu au ajuns la „un consens politic și social” asupra legii. În comunicat, Nicușor Dan a plasat eșecul negocierilor și în contextul amânărilor repetate, afirmând că reforma „nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022”, ceea ce a împins dezbaterea într-o „uriașă presiune a timpului”. Ce au convenit totuși partidele și ce urmează Deși nu există un acord pe conținutul legii, președintele a apreciat „disponibilitatea la dialog” și a indicat două angajamente asumate de partide: să nu depună separat proiecte concurente în Parlament, acceptând „împreună” pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR; să adopte legea până la sfârșitul acestui an și să respecte „anvelopa salarială” agreată cu Comisia Europeană (adică limita totală de cheltuieli cu salariile din sectorul public). În paralel, Nicușor Dan a avertizat că resursele bugetare disponibile nu vor putea acoperi toate cererile sindicatelor, iar deși proiectul este „aproape finalizat din punct de vedere tehnic”, decizia rămasă este una politică: cum va fi împărțită anvelopa salarială între categoriile profesionale, cu efect direct asupra nivelului veniturilor din sistemul bugetar. Pentru context despre conținutul reformei, Adevărul a relatat separat despre noii legi a salarizării unitare , iar pe disputa politică și consecința din PNRR într-un material dedicat privind pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon . [...]
Kelemen Hunor avertizează că graba pe Legea salarizării poate costa mai mult decât pierderea banilor din PNRR , după ce Nicușor Dan a anunțat eșecul proiectului, potrivit Biziday . Liderul UDMR susține că un „proiect de lege necorespunzător” nu ar trebui adoptat nici sub presiunea termenului-limită, chiar dacă întârzierea are „un cost serios”. În mesajul său, Kelemen Hunor amintește că termenul nu este nou: conform angajamentului inițial din PNRR, legea ar fi trebuit adoptată încă din 2023, în perioada guvernării PNL–PSD. În opinia sa, forma care a eșuat nu era echitabilă și nici nu corecta problemele acumulate în ultimii ani în sectorul public, unde „s-au acumulat numeroase inechități și dezechilibre”. Miza financiară: risc de pierdere din PNRR, dar și efecte pe termen lung Kelemen Hunor admite că nerespectarea termenului de la finalul lunii august implică un risc financiar major: România ar putea pierde aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR. Totuși, argumentează că adoptarea unei legi „proaste” doar pentru a respecta un termen ar fi putut produce pagube mai mari pe termen lung, prin stabilirea „în mod inechitabil” a veniturilor bugetarilor pentru ani de zile și prin înrăutățirea situației unor angajați. „Este o pierdere serioasă pentru țară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi și mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, am fi adoptat un proiect de lege prost.” Ce urmează: o nouă variantă, în Parlament, „anul acesta” Liderul UDMR mai afirmă că o variantă mai bună a legii ar trebui să ajungă în Parlament în acest an. În același timp, respinge ideea că obiectivul ar fi doar obținerea acordului Comisiei Europene : „România nu trebuie, pur și simplu, să adopte o lege a salarizării care să primească aprobarea Comisiei Europene, pentru că nu legiferăm pentru Comisia Europeană.” [...]
