Știri
Știri din categoria Externe

Vizita directorului CIA la Havana reaprinde canalul de dialog SUA–Cuba, pe fondul înăspririi sancțiunilor și al blocajului petrolier potrivit Agerpres, care citează AFP.
O delegație americană condusă de directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat joi la Havana și s-a întâlnit cu înalți oficiali cubanezi, după ce „Conducerea Revoluției” a aprobat solicitarea guvernului SUA de a organiza vizita și discuțiile cu omologii din Ministerul de Interne, conform comunicatului autorităților cubaneze. CIA nu a răspuns imediat unei solicitări AFP de confirmare a reuniunii.
Havana descrie întâlnirea drept una desfășurată într-un „context marcat de relații bilaterale complexe” și spune că aceasta ar trebui să contribuie la dialogul politic dintre cele două țări. În același timp, guvernul cubanez susține că schimburile cu delegația americană au permis să se demonstreze „categoric” că insula nu reprezintă o amenințare pentru securitatea națională a SUA și că nu există „niciun motiv legitim” pentru menținerea Cubei pe lista americană a „statelor care susțin terorismul”.
În material se arată că președintele american Donald Trump a semnat la sfârșitul lunii ianuarie un ordin prezidențial care califică Cuba drept o „amenințare extraordinară” pentru Statele Unite. Washingtonul a justificat astfel înăsprirea sancțiunilor împotriva Havanei — aflată sub embargo din 1962 — inclusiv prin impunerea, din ianuarie, a unui blocaj petrolier „de facto” și prin amenințarea cu represalii a oricărei țări care ar furniza sau vinde petrol Cubei.
Autoritățile cubaneze afirmă și că nu există „nicio bază militară sau de informații străină” pe teritoriul insulei, în contextul acuzațiilor americane privind presupuse baze de ascultare chineze.
Deși tensiunile au crescut în ultimele luni, cele două țări rămân în discuții. O reuniune diplomatică la nivel înalt a avut loc la Havana pe 10 aprilie, iar Agerpres notează că a fost prima dată când un avion guvernamental american a aterizat în capitala cubaneză din 2016.
Pe fundal, înăsprirea sancțiunilor americane este prezentată ca un factor care a contribuit la o criză energetică și economică „fără precedent” în Cuba, insulă cu 9,6 milioane de locuitori; din ianuarie, doar un petrolier rusesc a primit permisiunea de a acosta în Cuba, potrivit aceleiași surse.
Recomandate

Emmanuel Macron cere o schimbare de strategie economică a Franței în Africa , după ce a admis că Parisul a pierdut teren în fața unor competitori mai „agili” precum China, Turcia și Statele Unite, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute la sesiunea de închidere a forumului de afaceri „Africa Forward”, unde președintele francez a spus că Franța a fost „zdruncinată în Africa” în ultimii 25 de ani. Macron a descris această evoluție drept „normală” și chiar pozitivă, în măsura în care reflectă o competiție economică mai intensă pe continent. De ce contează: competiția se mută de la influență istorică la ofertă economică Macron a pus reculul Franței pe seama deceniilor de „complacere și aroganță” ale instituțiilor și companiilor franceze. În viziunea sa, actorii francezi s-au bazat prea mult pe legăturile istorice cu statele africane și nu au reușit să rămână competitivi. „Ei credeau că există o sferă rezervată în care a fi francez însemna că totul era automat deschis”, a spus el. În același registru, Macron a afirmat că țările africane fac „alegeri economice raționale” atunci când se orientează către parteneri mai competitivi, indicând creșterea rolului Beijingului și al Ankarei pe continent. Ce schimbare propune Macron: de la „ajutor” la parteneriat economic Președintele francez a susținut că Africa nu mai acceptă un model bazat exclusiv pe ajutor sau pe puteri externe care dictează soluții pentru piețele locale, menționând că această evaluare este relatată de Anadolu . În acest context, Macron a cerut o „revoluție conceptuală” în abordarea Franței: renunțarea la o „logică verticală” de a oferi pur și simplu ajutor și trecerea la o relație „de egalitate și parteneriat”. El a indicat drept direcții de lucru: „co-investiții”; „co-producție”; „co-invenții” împreună cu națiunile africane. Macron a mai invocat potențialul economic al Africii, afirmând că în ultimii ani creșterea economică a continentului a depășit-o pe cea a Asiei de Sud-Est. [...]

Controlul exporturilor de cipuri nu a intrat pe agenda discuțiilor SUA–China de la Beijing , potrivit The Next Web , care relatează declarațiile reprezentantului comercial al SUA, Jamieson Greer , după întâlnirile bilaterale din această săptămână. Mesajul are relevanță de reglementare: arată o separare tot mai vizibilă între linia executivului american în negocieri și presiunea legislativă din Congres pentru înăsprirea restricțiilor. Greer a spus la Bloomberg TV că subiectul nu a fost unul important și că „nu am discutat despre controalele la export pentru cipuri” în cadrul întâlnirii bilaterale. De ce contează: executivul și Congresul trag în direcții diferite Absența temei din discuțiile oficiale contrastează cu poziționarea publică a Beijingului din zilele anterioare, când Ministerul Comerțului din China a criticat MATCH Act – un proiect de lege american care ar înăspri controalele asupra exporturilor de echipamente pentru fabricarea cipurilor și ar urmări alinierea Olandei și Japoniei la un termen de 150 de zile. În același registru, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a descris abordarea Washingtonului drept o „extindere excesivă a securității naționale” și o „blocare și suprimare malițioasă”. Totuși, până vineri, partea americană indica faptul că aceste critici nu s-au regăsit în agenda summitului. Semnal comercial: aprobări pentru Nvidia H200 , pe fondul relaxării procedurale În paralel, Reuters a relatat că Washingtonul a aprobat vânzări de cipuri Nvidia H200 pentru inteligență artificială către mai multe companii tehnologice chineze importante, la scurt timp după întâlnirea Trump–Xi de joi. Potrivit materialului, această mișcare era posibilă administrativ încă din ianuarie, când administrația Trump a schimbat evaluarea pentru H200 și AMD MI325X din „prezumție de respingere” în analiză „de la caz la caz”. Greer a mai spus că acceptarea importurilor H200 ar fi o „decizie suverană” a Chinei, formulare care mută presiunea politică asupra Beijingului pentru eventuale achiziții viitoare. Ce urmează: bătălia se mută în Congres și în licențiere The Next Web notează că această abordare a lui Greer evidențiază o fractură între executiv și Congres în politica de cipuri. MATCH Act, promovat în Camera Reprezentanților sub sponsorizarea principală a congresmanului Michael Baumgartner, ar înăspri regulile pentru exportul de echipamente – în timp ce biroul lui Greer transmite că nu împinge agresiv tema la nivel bilateral. Publicația mai arată că discuția „încărcată politic”, pentru care Beijingul se pregătea, nu a avut loc la summit și se mută între Congres, Departamentul Trezoreriei și structurile de licențiere din Departamentul Comerțului. Următorul pas vizibil pe dosarul cipurilor este dezbaterea MATCH Act în plenul Camerei, însă calendarul nu este încă stabilit. [...]

Anularea de ultim moment a desfășurării a 4.000 de militari americani în Polonia amplifică incertitudinea operațională în NATO , după ce decizia secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , i-a luat prin surprindere atât pe oficiali din Pentagon , cât și pe aliați europeni, potrivit Digi24 . Trupele și echipamentele începuseră deja să sosească în Polonia, iar ordinul de oprire a venit în timp ce cei 4.000 de soldați din Texas se pregăteau pentru o rotație de nouă luni, planificată de mult timp, care includea antrenamente cu aliații NATO. Potrivit a trei oficiali din domeniul apărării familiarizați cu situația, citați de Politico, nu este clar de ce Hegseth a emis ordinul. Decizia a generat, conform relatării, „valuri de anxietate” în capitalele europene și în interiorul Pentagonului, pe fondul temerilor că mișcări bruște privind prezența militară americană ar putea încuraja Rusia să testeze solidaritatea NATO. „Nu aveam nicio idee că se va întâmpla asta”, a spus unul dintre oficialii americani, potrivit Politico. Un semnal de retragere mai largă a prezenței SUA în Europa Măsura vine după un anunț făcut în această lună de Hegseth, potrivit căruia Pentagonul va retrage 5.000 de soldați din bazele din Germania. Digi24 notează că această decizie a urmat unei amenințări a președintelui Donald Trump, după ce cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că SUA se „umilește” prin conflictul din Iran. În același context, Trump și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de aliații europeni pentru „eșecul” de a ajuta în războiul cu Iranul, deși a descris Polonia drept un „aliat model” pentru nivelul ridicat al cheltuielilor de apărare. Impact operațional: descurajarea, pusă sub semnul întrebării Anularea unei misiuni descrise ca rutină este prezentată ca neobișnuită tocmai pentru că prezența militară americană în Europa este considerată un element-cheie de descurajare față de Rusia. „Rolul armatei în Europa se rezumă la descurajarea rușilor, protejarea intereselor strategice ale Americii și asigurarea aliaților”, a declarat lt. gen. Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA în Europa. „Iar acum, un element foarte important care urma să facă parte din acea descurajare a dispărut.” Reacția Pentagonului și ce rămâne neclar Pentagonul a susținut că decizia a urmat un proces „cuprinzător”, pe mai multe niveluri, care a inclus perspectivele liderilor-cheie și lanțul de comandă, potrivit declarațiilor secretarului de presă interimar, Joel Valdez. „Aceasta nu a fost o decizie neașteptată, luată în ultimul moment”, a afirmat Valdez. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentarii, mai notează Digi24, iar rațiunea exactă a ordinului rămâne neexplicată în informațiile disponibile. [...]

Donald Trump a părăsit Beijingul vineri după-amiază, încheind vizita de stat în China , potrivit Global Times . Publicația notează doar că președintele SUA a plecat din capitala Chinei la finalul vizitei, fără a oferi detalii despre agenda discuțiilor, eventuale acorduri sau rezultate concrete ale deplasării. În lipsa acestor informații, impactul economic sau de reglementare al vizitei nu poate fi evaluat pe baza materialului publicat. [...]

Turul privat oferit de Xi Jinping lui Donald Trump la Zhongnanhai semnalează o încălzire atent regizată a dialogului SUA–China , într-un moment în care relația bilaterală rămâne încărcată de dosare sensibile, inclusiv Taiwan, potrivit CNN . În materialul video, liderul chinez i-a oferit președintelui american un tur rar, în privat, al grădinii din Zhongnanhai – un complex discret al conducerii Partidului Comunist Chinez. În timp ce cei doi se plimbau pe lângă copaci vechi de secole, Trump a comentat „Loc frumos” și a adăugat: „M-aș putea obișnui cu asta”. De ce contează gestul, dincolo de imagine Accesul la Zhongnanhai este în mod tradițional strict controlat, iar un tur privat acordat unui lider străin are valoare de semnal diplomatic. În acest caz, gestul sugerează o încercare de a seta un ton mai cooperant la nivel personal, fără ca materialul să indice vreo decizie concretă sau vreun acord rezultat din întâlnire. Ce știm și ce nu știm din material CNN nu oferă detalii despre discuțiile purtate în timpul plimbării și nici despre eventuale rezultate politice sau economice. Informația disponibilă se limitează la cadrul vizitei și la schimbul scurt de replici surprins în imagini. [...]

Donald Trump susține că Xi Jinping i-a transmis că Beijingul nu va livra echipament militar Iranului , iar China ar fi dispusă să ajute la menținerea deschisă a strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol, potrivit HotNews . Mesajul, prezentat de Trump după întâlnirea cu liderul chinez la Beijing, vine pe fondul sensibilității piețelor la orice risc de blocaj în zonă. Trump a spus, într-un interviu pentru Fox News, că Xi l-a asigurat că nu va furniza „material militar” Iranului și că își dorește „să vadă Strâmtoarea Ormuz deschisă”. Președintele american a relatat și disponibilitatea exprimată de Xi de a ajuta, dacă poate fi „de vreun folos”. De ce contează: Ormuz, un nod critic pentru energie și transport Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de petrol, iar orice semnal politic privind menținerea deschisă a acesteia poate influența percepția de risc în energie și transport. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca declarații ale lui Trump despre discuția cu Xi, fără detalii suplimentare independente în material. În paralel: Trump vorbește despre o comandă de 200 de avioane Boeing În același context, Trump a afirmat că China a acceptat să comande 200 de avioane Boeing, ceea ce ar reprezenta prima achiziție de avioane comerciale fabricate în SUA de către Beijing în aproape un deceniu, potrivit Reuters, citată de HotNews. Totuși, detaliile tranzacției nu erau disponibile imediat. Casa Albă nu a răspuns unei solicitări privind dacă Trump s-a referit la întreaga comandă Boeing sau doar la anumite tipuri de aeronave (cu fuselaj îngust sau larg), iar Boeing nu a transmis imediat un punct de vedere. Reacția pieței a fost negativă pe termen scurt: acțiunile Boeing au scăzut cu peste 4% după difuzarea declarațiilor lui Trump. Reuters notează și că cifra de 200 este sub nivelul vehiculat anterior în presă, unde se vorbea despre o posibilă tranzacție de 500 de aeronave sau mai multe. Ce urmează Pentru piață, următorul reper este confirmarea oficială și structurarea comenzii (tipuri de aeronave, calendar de livrare, condiții), precum și eventuale clarificări privind rolul Chinei în menținerea deschisă a strâmtorii Ormuz, dincolo de declarațiile politice prezentate de Trump. [...]