Știri
Știri din categoria Politică
Reuniunea trilaterală Dan–Sandu–Zelenski ridică miza politică a vizitei la Chișinău potrivit News, în condițiile în care președintele Nicușor Dan merge joi în Republica Moldova, de Ziua Independenței, iar seara are programată o întâlnire în trei cu Maia Sandu și Volodîmîr Zelenski, urmată de declarații comune de presă.
Vizita are loc cu prilejul manifestărilor dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova și include atât momente ceremoniale, cât și discuții la nivel înalt la Palatul Prezidențial din Chișinău. Administrația Prezidențială a transmis programul deplasării.
Dimineața, Nicușor Dan începe agenda la Cahul:
La Chișinău, președintele României este primit la ora 14.35 de Maia Sandu, la Palatul Prezidențial, unde sunt prevăzute convorbiri tête-à-tête și convorbiri oficiale.
De la ora 16.45, cei doi participă la parada militară organizată în Piața Marii Adunări Naționale, cu prilejul Zilei Independenței.
Punctul central al zilei este reuniunea trilaterală programată la ora 18.45, la Palatul Prezidențial din Chișinău, între Nicușor Dan, Maia Sandu și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski.
Cei trei lideri urmează să susțină declarații de presă comune la ora 19.25, tot la Palatul Prezidențial.
Seara, programul mai include o cină oferită de Maia Sandu (ora 19.50, la Reședința de Stat „Nicolae Iorga”) și participarea, de la ora 21.10, la concertul festiv dedicat Zilei Independenței, alături de Maia Sandu și Volodîmîr Zelenski, în Piața Marii Adunări Naționale.
În context, News notează că Maia Sandu i-a invitat pe Nicușor Dan și Volodîmîr Zelenski la manifestările dedicate împlinirii a 35 de ani de independență a Republicii Moldova, iar Președinția de la Chișinău a confirmat invitația. Publicația menționează și că, potrivit NewsMaker, Maia Sandu s-a întâlnit la Kiev cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României, care ar fi confirmat o vizită pentru 1 septembrie.
Recomandate
România își menține sprijinul pentru Ucraina , în pofida incidentelor din Marea Neagră, pe care președintele Nicușor Dan le descrie drept o încercare a Rusiei de a destabiliza statele de pe flancul estic al NATO și de a reduce susținerea publică pentru Kiev, potrivit HotNews . După întâlnirea trilaterală de la Bruxelles cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, șeful statului a spus că subiectul atacurilor asupra navelor din Marea Neagră va fi discutat într-o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic. În acest context, Nicușor Dan a comparat situația actuală cu episoadele de anul trecut de la frontiera pe Dunăre cu Ucraina, când au fost necesare „echipamente pentru un nou tip de provocare”, iar aliații au trimis resurse care au contribuit la stabilizarea situației. Acum, a indicat el, provocarea se mută „pe partea estică, de la Marea Neagră”. Miza: securitatea pe flancul estic și continuitatea sprijinului pentru Kiev Președintele a afirmat că incidentele nu vor schimba atitudinea României față de Ucraina, în ciuda „încercărilor” de destabilizare pe care le atribuie Rusiei, inclusiv în Bulgaria și în alte țări de pe flancul estic. Argumentul invocat este dublu: respectarea dreptului internațional și securitatea României. Ce a spus despre o reacție a statului român și articolul 4 NATO Întrebat la sosirea la Bruxelles dacă este vorba despre un atac „direct și deliberat” la adresa României și dacă Bucureștiul va invoca articolul 4 al NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), Nicușor Dan a răspuns că este nevoie de toate datele pentru a stabili exact ce s-a întâmplat, dar că „o să existe o reacție” a statului român. Situația operativă: căutări pentru opt membri ai echipajului Potrivit informațiilor prezentate, echipele de salvare caută opt membri ai echipajului dispăruți de pe una dintre cele două nave-cisternă pentru produse chimice care au luat foc în timpul nopții în apele teritoriale românești. Una dintre nave, „ Wine Trader ”, sub pavilion San Marino, se afla la 14 mile marine de Sulina (aproximativ 22 km) și a cerut ajutor joi dimineață autorităților române după un incendiu la bord. Autoritatea Navală Română a anunțat că la bord erau 12 persoane, dintre care opt sunt dispărute. [...]
România și Italia își consolidează frontul pro-coeziune în negocierile pentru viitorul buget al UE , printr-o coordonare politică menită să blocheze eventuale tăieri la fondurile pentru dezvoltare regională și agricultură, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit la Bruxelles liderii grupului „ Prietenii Coeziunii ”, înaintea reuniunii Consiliului European. În mesajul publicat pe platforma X, Nicușor Dan a indicat că statele din grup vor rămâne unite pe parcursul negocierilor privind următorul buget multianual al Uniunii Europene, mizând pe patru priorități comune. Ce cer „Prietenii Coeziunii” în negocierile bugetare Conform președintelui României, agenda comună urmărește: resurse suficiente pentru a acoperi toate prioritățile comune ale UE; protejarea politicii de coeziune și a agriculturii, atât ca finanțare, cât și ca reguli de implementare; contribuții echitabile din partea statelor membre; eliminarea mecanismelor de rambursare („rebates”) – reduceri aplicate contribuțiilor unor state la bugetul UE. „Împreună cu Giorgia Meloni, am reunit șefii de stat și de guvern din grupul «Prietenii Coeziunii» înaintea reuniunii EUCO”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X. De ce contează: bugetul UE se decide prin unanimitate Miza este ridicată deoarece aprobarea bugetului UE necesită unanimitatea statelor membre, iar negocierile sunt, de regulă, printre cele mai tensionate din Uniune, notează Mediafax. În acest context, coagularea unui grup de state care cer explicit protejarea coeziunii și agriculturii poate influența direct arhitectura finală a bugetului. Contextul summitului de la Bruxelles Liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile, cu o agendă încărcată, care include discuții despre limitarea creșterii rapide a exporturilor din China (pe fondul închiderii unor fabrici), reducerea prețurilor ridicate la energie și divergențele privind viitorul buget al Uniunii Europene, potrivit Reuters și Euronews, citate de Mediafax. Nicușor Dan a mai transmis că liderii europeni din grup vor continua să colaboreze pentru ca aceste priorități să fie incluse în acordul final privind bugetul european. [...]
Siegfried Mureșan susține că PSD a blocat învestirea pentru a obține 11 portofolii în noul Executiv , acuzându-l pe liderul social-democrat Sorin Grindeanu că a evitat deliberat negocierile și votul pentru guvernul propus de el, știind că va urma o formulă în care PSD își poate impune masiv miniștrii, potrivit Agerpres . Europarlamentarul liberal afirmă că Grindeanu „a inventat o mulțime de pretexte” ca să nu susțină „Guvernul serios” propus de Mureșan, pentru că ar fi anticipat instalarea unui Executiv „în care poate pune 11 miniștri PSD după chipul și asemănarea lui”. Mesajul a fost publicat de Mureșan pe Facebook. În același context, Mureșan leagă refuzul de dialog de acum două săptămâni de miza controlului asupra componenței guvernului și susține că „trebuie să câștigăm următoarele alegeri” pentru a evita repetarea unei astfel de guvernări. Contextul politic invocat de Mureșan Agerpres amintește că Siegfried Mureșan a fost a treia desemnare de premier făcută de președintele Nicușor Dan după demiterea în Parlament a Cabinetului Bolojan, însă guvernul propus de Mureșan a fost respins la votul de învestitură din 30 septembrie. Din perspectiva impactului politic și instituțional, acuzațiile indică o dispută directă asupra arhitecturii guvernării și a ponderii PSD în Executiv, într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne esențială pentru funcționarea administrației și predictibilitatea deciziilor publice. [...]
România și Bulgaria vor împinge în UE și NATO măsuri mai ferme anti-drone pentru a proteja transportul comercial din Marea Neagră , după atacul recent asupra unor nave în largul coastelor bulgare, potrivit News . Președintele Nicușor Dan avertizează că riscul nu se limitează la rutele maritime regionale, ci poate afecta și aprovizionarea agricolă către alte continente. Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că a discutat telefonic cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova , despre „recentul atac cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră” și despre „celelalte incidente” care au afectat transportul maritim și infrastructura din apele teritoriale române. De ce contează: risc operațional pe coridorul maritim și pe lanțul de aprovizionare agricol Nicușor Dan leagă atacurile de contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și susține că acestea au efecte care depășesc zona de securitate, intrând în sfera economică și logistică. „Aceste atacuri cu drone sunt consecinţe directe ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi pun în pericol nu numai transportul maritim din regiunea noastră, ci şi aprovizionarea agricolă vitală către alte continente”. Ce au convenit Bucureștiul și Sofia Cei doi lideri au agreat o coordonare mai strânsă între România și Bulgaria pentru a promova, la nivel european și aliat, măsuri suplimentare de contracarare a dronelor, cu obiectivul explicit de a crește siguranța navigației comerciale în Marea Neagră. „Am convenit ca România şi Bulgaria să colaboreze strâns pentru a promova măsuri mai ferme de combatere a dronelor în cadrul UE şi al NATO, în vederea asigurării siguranţei transportului maritim comercial în Marea Neagră”. Publicația nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al acestor măsuri, dincolo de intenția de a le promova în UE și NATO. [...]
Marea Britanie își reafirmă sprijinul pentru Ucraina printr-un pachet de sancțiuni și ajutor militar , pe fondul noilor tensiuni dintre Kiev și Casa Albă condusă de Donald Trump, în timp ce Volodîmîr Zelenski este primit la Londra inclusiv de Regele Charles. Informațiile apar în Politico . Zelenski a anunțat într-o postare pe X că, în timpul vizitei de miercuri în Regatul Unit, se va întâlni atât cu monarhul britanic, cât și cu premierul Andy Burnham , la Downing Street. Vizita vine după ce Trump l-a criticat pe liderul ucrainean și după ce a încheiat un acord cu Moscova pentru ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor rusești de motorină, potrivit aceleiași surse. Semnal politic cu efecte concrete: sancțiuni, rachete și finanțare Downing Street a transmis că premierul britanic a cerut miniștrilor să pregătească, în următoarele săptămâni, propuneri pentru sancțiuni suplimentare, ajutor militar și pachete fiscale de sprijin pentru Ucraina. Măsurile anunțate includ: livrarea de rachete sol-aer în valoare de 45 milioane lire sterline; implementarea unei interdicții privind exporturile rusești de gaz natural lichefiat (GNL); accelerarea livrărilor a peste 5.000 de „Lightweight Multirole Missiles” către Ucraina, pe parcursul a patru ani, finanțate cu 1,6 miliarde lire sterline. Primire „fără precedent” la Downing Street Zelenski urmează să primească o gardă ceremonială din partea No.12 Company The Irish Guards la sosirea sa la Downing Street miercuri după-amiază, iar un purtător de cuvânt al biroului premierului a spus că gestul este considerat „fără precedent”. În paralel, Regele Charles este programat să îl primească pe președintele ucrainean în audiență, într-o nouă rundă de întâlniri care, potrivit Politico, urmăresc să susțină public liderul de la Kiev într-un moment sensibil. Context: Londra încearcă să „repare punți” cu Washingtonul Politico notează că aceasta este prima vizită a lui Zelenski într-o capitală europeană de la anunțul făcut vinerea trecută de Trump privind acordul cu Rusia și a doua întâlnire a liderului ucrainean cu Burnham. Burnham a evitat până acum să îl condamne pe președintele SUA pentru înțelegerea cu Moscova, spunând parlamentarilor că vrea să „încerce să repare punți astfel încât sprijinul să revină”. Într-o declarație emisă înaintea vizitei, premierul britanic a insistat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit” și legat de securitatea Regatului Unit. [...]
PSD își pornește pregătirile interne pentru anticipate, deși Sorin Grindeanu spune că scenariul nu e potrivit pentru România , pe fondul discuțiilor despre o posibilă dizolvare a Parlamentului dacă viitorul guvern nu trece de vot, potrivit Adevărul . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la România TV că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a reiterat că, deși anticipate sunt un mecanism prevăzut de Constituție, el nu le consideră o soluție potrivită în actualul context. „Eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă „pregătiri” în PSD și de ce contează Grindeanu susține că PSD a început deja demersuri organizatorice interne pentru eventualitatea anticipatelor, fără să detalieze public pașii concreți. Mesajul are relevanță operațională: partidul tratează scenariul ca pe o opțiune reală, chiar dacă, la nivel politic, îl contestă ca oportunitate pentru țară. „Am şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot Grindeanu afirmă că PNL și USR „fug” de alegeri anticipate și că nu și le doresc în acest moment. În plus, el spune că PSD ar obține „cel puțin un rezultat similar” cu cel de la ultimele alegeri, dacă s-ar ajunge la un astfel de scrutin. Contextul: miza votului pentru guvern și opțiunea dizolvării Parlamentului Discuția despre anticipate apare în scenariul în care Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu obține votul de învestitură. Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar lua în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă Niculescu nu reușește să strângă sprijinul unei majorități parlamentare până joi, 15 octombrie; în acest scenariu, vineri ar putea fi prezentat decretul de dizolvare a Parlamentului. În același material, analistul politic Cristian Pîrvulescu explică pentru „Adevărul” condițiile în care poate fi aplicată procedura și cine ar suporta costurile prelungirii crizei politice, însă articolul nu redă în extras detaliile acestor explicații. [...]
