Știri
Știri din categoria Politică
Premierul canadian Mark Carney îndeamnă populația să susțină economia națională și să cumpere produse locale, după ce fostul președinte american Donald Trump a amenințat cu impunerea unui tarif de 100% pentru toate produsele canadiene, în cazul în care Canada continuă acordul comercial recent cu China. Într-un discurs video difuzat pe rețelele sociale, Carney a transmis un mesaj de repliere economică, subliniind că „nu putem controla ce fac alte națiuni, dar putem fi cei mai buni clienți ai noștri. Vom cumpăra canadian, vom construi canadian”.
Declarația vine în urma unei postări făcute de Trump pe propria platformă, Truth Social, în care acesta a acuzat Canada că ar deveni o „poartă de intrare” pentru produsele chineze în SUA și a avertizat că „China va înghiți complet Canada, distrugându-i afacerile, structura socială și stilul de viață”. Remarcabil este că tonul lui Trump s-a schimbat radical față de declarațiile din 16 ianuarie, când sugera că o înțelegere comercială cu China ar putea fi benefică pentru Ottawa.
În replică, Carney a lansat o nouă inițiativă guvernamentală denumită „Buy Canadian”, prin care statul federal va acorda prioritate furnizorilor locali în toate achizițiile publice. El a menționat investiții majore planificate, precum „milioane de locuințe, proiecte de infrastructură transformatoare și noi echipamente militare”. Detaliile inițiativei au fost publicate inclusiv pe contul oficial de Instagram al premierului.
Tensiunile dintre Ottawa și Washington au crescut după ce Carney a semnat săptămâna trecută un acord strategic la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping, vizând reducerea tarifelor comerciale. Conform informațiilor oficiale publicate pe site-ul guvernului canadian, China urmează să reducă taxele vamale pentru uleiul de rapiță canadian de la 85% la 15%, în timp ce Canada va diminua tarifele pentru vehiculele electrice chinezești.
Cu toate acestea, ministrul comerțului, Dominic LeBlanc, a declarat că Ottawa nu urmărește încheierea unui acord de liber schimb cu China. Iar ministrul justiției, Sean Fraser, a reafirmat că accentul trebuie să rămână pe consolidarea internă, subliniind că evoluțiile recente confirmă că „planul guvernului este cel corect”, potrivit Telegraf.
Recomandate
Administrația Trump introduce un tarif de 15% la importurile de polisiliciu , o mișcare cu efect direct asupra costurilor și lanțurilor de aprovizionare din industria solară și a semiconductorilor, potrivit Politico . Ordinul vizează o materie primă considerată „componentă-cheie” pentru panouri solare și cipuri, într-un context în care Washingtonul încearcă să reducă dependența de China. Măsura anunțată de președintele Donald Trump se aplică polisiliciului importat și produselor derivate și include, pe lângă tariful de 15%, și stabilirea unor prețuri minime pentru importuri de polisiliciu, lingouri și plachete (wafers), celule solare și module solare. În practică, combinația dintre taxă și praguri minime de preț poate împinge în sus costul materialelor pentru companiile care se bazează pe importuri. Un element cu miză operațională este calendarul: directiva nu intră în vigoare decât pe 4 decembrie, adică după alegerile de la mijloc de mandat din noiembrie și după un summit planificat în septembrie între Trump și liderul chinez Xi Jinping. Politico notează că administrația se confruntă, simultan, cu nemulțumiri ale alegătorilor legate de prețuri și cu negocieri comerciale fragile cu China. Ce include ordinul și cum încearcă să limiteze „stocarea” înainte de intrarea în vigoare Pe lângă tarife și prețuri minime, ordinul conține o clauză menită să împiedice companiile să își facă stocuri până în decembrie. Documentul autorizează Customs and Border Protection (agenția americană de control la frontieră) să restricționeze importurile dacă suspectează că un importator încearcă să evite taxele mai mari care urmează să se aplice. În cadrul anunțului de la Casa Albă, secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a susținut că măsura ar urma să stimuleze producția internă: „Asta va aduce lanțul de aprovizionare aici. Avem industria aici, e prea mică și va exploda.” De ce contează: presiune pe solar, cu justificare de securitate și cipuri Polisiliciul este folosit atât în semiconductori, cât și în panouri solare, fiind relevant pentru echipamente militare și electronice de consum (telefoane, laptopuri), dar și pentru energia solară, descrisă de Politico drept cea mai rapidă sursă de energie în creștere la nivel global. Deși Casa Albă a pus accent pe impactul asupra producției interne de semiconductori — într-un moment în care SUA își dezvoltă infrastructura pentru inteligența artificială — ordinul poate avea „un impact mare” asupra industriei solare, potrivit lui Jon Toomey, președintele organizației pro-tarife Coalition for a Prosperous America. Context: investigație pe securitate națională și reacții în relația cu Beijingul Ordinul vine după o investigație a Departamentului Comerțului, lansată în iulie anul trecut, privind riscurile de securitate națională din lanțul de aprovizionare cu polisiliciu. Demersul este parte dintr-un efort mai larg de mutare a lanțurilor de aprovizionare departe de China, inclusiv în industrii precum turbinele eoliene și robotica. China are un „aproape monopol” asupra producției de polisiliciu, potrivit S&P Global, iar restricțiile americane din zone-cheie ale comerțului au atras deja reacții: Politico amintește că Beijingul a introdus, la începutul acestei săptămâni, noi controale asupra exporturilor de drone către SUA. Ce urmează, din informațiile disponibile: până la 4 decembrie, companiile vor evalua dacă își ajustează contractele și sursele de aprovizionare, în timp ce autoritățile americane pot interveni împotriva importurilor considerate tentative de evitare a viitoarelor taxe. [...]
Foști oficiali din comunitatea de informații americană avertizează că al doilea mandat al lui Donald Trump slăbește mecanismele instituționale care limitează puterea prezidențială , pe fondul unor decizii ce vizează direct aparatul de securitate și accesul la informații clasificate, potrivit Biziday , care citează Financial Times . Miza, spun ei, este una de funcționare a statului: instituții precum serviciile de informații și aparatul federal ar trebui să opereze independent de voința personală a președintelui și să poată contrazice decizii care intră în conflict cu reguli și proceduri. În schimb, foștii oficiali susțin că aceste „plase de siguranță” sunt afectate atunci când contestatarii sunt înlăturați sau sancționați, iar funcțiile-cheie ajung la persoane considerate loiale președintelui. Tipar „autoritar”: loializare și presiune asupra instituțiilor Paul Kolbe, fost șef de departament în CIA, afirmă că există asemănări între evoluțiile actuale și modul în care liderii autoritari își consolidează puterea: slăbirea instituțiilor independente, înlocuirea adversarilor cu persoane loiale și controlul mecanismelor care pot limita puterea executivului. În același registru, Mark Zaid, avocat specializat în securitate națională și critic al lui Trump, apreciază că procesul de eliminare a „gardurilor de protecție” este deja avansat și avertizează că administrația ar putea continua să-și extindă puterea, fără ca SUA să fi ajuns încă „la cel mai grav punct”. Kolbe este membru al organizației The Steady State, o rețea de peste 400 de foști oficiali din informații și securitate națională, înființată în 2016. Potrivit relatării, numărul membrilor a crescut în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump, iar aproximativ jumătate preferă anonimatul, invocând teama de represalii. Informații declasificate și autorizații de securitate, folosite în dispută politică O preocupare centrală a foștilor oficiali intervievați de Financial Times este modul în care Trump ar folosi instituțiile de securitate și informațiile clasificate pentru a-și susține mesajele politice. Este menționat exemplul unei afirmații recente a președintelui, potrivit căreia China s-ar fi amestecat în alegerile din 2020 — afirmație care contrazice concluziile unui raport din 2021 al National Intelligence Council , conform căruia Beijingul nu desfășurase operațiuni de interferență în acel scrutin. Administrația a declasificat informații pentru a-și susține acuzația, însă foști oficiali consideră că demersul depășește practicile anterioare, fiind folosit pentru avantaje politice personale și pentru a pune sub semnul întrebării corectitudinea alegerilor. Separat, articolul indică folosirea puterii prezidențiale asupra autorizațiilor de securitate (acreditări care permit accesul la informații clasificate și colaborarea cu instituțiile de securitate națională). În prima zi a celui de-al doilea mandat, Trump a retras autorizațiile de securitate ale 50 de foști oficiali care semnaseră în 2020 o scrisoare privind cazul laptopului lui Hunter Biden; ulterior, au fost retrase autorizații și altor foști oficiali de rang înalt și critici ai lui Trump. Criticii compară această practică cu perioada „Red Scare” din anii 1950, când persoane suspectate de simpatii comuniste erau vizate de autorități. Casa Albă respinge acuzațiile și susține că președintele are un mandat electoral pentru a elimina ceea ce consideră abuzuri ale Administrației Biden și pentru a reduce puterea birocrației federale, prezentând măsurile ca pe o „restabilire a democrației” prin transferul puterii de la funcționari nealeși către cetățeni. Foștii oficiali citați nu sunt însă convinși că instituțiile americane vor traversa fără costuri această presiune: unii spun că ele sunt deja mai slabe decât înainte, deși își exprimă speranța că tradiția democratică și mecanismele constituționale vor împiedica o concentrare permanentă a puterii în mâinile președintelui. [...]
Noul președinte al Columbiei promite o ofensivă împotriva narco-terorismului, cu efecte directe asupra securității și economiei , potrivit Al Jazeera . Politicianul de dreapta Abelardo De La Espriella a preluat funcția după ce a câștigat la limită turul doi al alegerilor prezidențiale din iunie. Miza imediată a noului mandat este una operațională: De La Espriella spune că va „zdrobi” narco-terorismul și că va aborda simultan problemele de securitate și traficul de droguri, într-un context în care aceste fenomene au impact direct asupra stabilității interne și a activității economice. În paralel, noul președinte își asumă și gestionarea „provocărilor economice”, fără ca materialul să ofere detalii despre măsuri concrete sau ținte. Din informațiile disponibile, mesajul central este că agenda de securitate va fi tratată ca prioritate, cu potențiale consecințe asupra mediului de afaceri și a investițiilor, în funcție de modul în care vor evolua riscurile și costurile asociate. Repoziționare externă: apropiere de SUA și de Donald Trump Al Jazeera notează că De La Espriella vrea să aducă Columbia „mai aproape” de Statele Unite și de Donald Trump. O astfel de repoziționare poate influența cooperarea pe teme de securitate și antidrog, dar și relațiile economice, în funcție de direcția concretă a politicilor bilaterale. Materialul nu precizează calendarul sau instrumentele prin care noua administrație intenționează să își implementeze promisiunile, iar amploarea schimbărilor va depinde de primele decizii de guvernare după instalare. [...]
Negocierile politice pe Legea salarizării bugetarilor au eșuat, iar România riscă să piardă 770 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă actul nu este adoptat până la 31 august, potrivit Adevărul . Discuțiile de la Cotroceni s-au încheiat fără acord, pe fondul divergențelor dintre partide și al opoziției sindicatelor, într-un calendar rămas la mai puțin de trei săptămâni. Negocierile au fost conduse de președintele Nicușor Dan cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR și au fost precedate de discuții între Administrația Prezidențială și sindicatele din Educație. Federațiile sindicale au respins forma actuală a proiectului, susținând că nu respectă angajamentele din timpul grevei profesorilor din 2023. Blocajul: bani, grile și cost politic Sindicatele contestă modul de calcul al noilor grile și spun că impactul bugetar al revendicărilor profesorilor ar fi fost supraestimat. Ele cer refacerea calculelor împreună cu Banca Mondială, care a participat din 2022 la evaluarea funcțiilor din sectorul public și la pregătirea reformei. În același timp, profesorii acuză Ministerul Educației că ar fi transmis date incorecte privind normele didactice din universități. PSD a anunțat înaintea întâlnirii că nu poate susține proiectul în forma actuală și cere modificări ale grilelor pentru Educație și Sănătate, inclusiv varianta aplicării etapizate a noilor salarii, pentru a împărți impactul bugetar pe mai mulți ani. UDMR a cerut clarificarea surselor de finanțare, iar Kelemen Hunor a avertizat că proiectul „nu are cum să iasă bine” fără acord politic și fără bani identificați. PNL a venit cu argumentul termenului-limită și al mizei PNRR. „Mai avem mai puțin de trei săptămâni până la termenul-limită pentru adoptarea Legii salarizării, jalon în PNRR. Dacă nu îndeplinim jalonul până la 31 august, România va pierde 770 de milioane de euro”, a explicat Siegfried Mureșan. Reformă amânată ani, comprimată acum în câteva săptămâni Autoritățile au început reforma în 2022, cu evaluarea funcțiilor din administrația publică sprijinită de Banca Mondială. În 2023 au început consultările, dar procesul a fost afectat de greva din Educație, iar discuțiile au continuat în 2024 și 2025, până la termenul final negociat cu Comisia Europeană : 31 august 2026. În forma prezentată public de Guvern în luna mai, proiectul prevedea eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente, includerea unei părți dintre acestea în salariul de bază și introducerea unor mecanisme de recompensare a performanței. Guvernul susținea că veniturile existente vor fi protejate și că aproximativ 56% dintre angajații publici ar urma să beneficieze de creșteri. Politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) argumentează, în analiza citată, că blocajul actual este consecința amânărilor din anii anteriori, care au transformat reforma într-o negociere „la limită”, în care partidele cântăresc nu doar conținutul, ci și costul politic al fiecărei modificări. Ce riscă să urmeze: o lege adoptată în grabă sau un nou eșec pe jalon Mișcoiu avertizează că o lege adoptată fără o negociere socială solidă poate produce noi inechități și o ierarhie salarială „bulversată”. În același timp, el descrie o împărțire a mizelor: PNL și USR ar fi dispuse să meargă înainte cu structura de bază a proiectului, în timp ce PSD ar fi prins între presiunea sindicatelor și riscul de a fi acuzat că pune în pericol banii europeni. În analiza citată se mai arată că, dincolo de adoptarea formală, miza se mută și la efectele asupra veniturilor în timp: înghețarea salariilor pe tranșe și neindexarea lor pot însemna scăderea puterii de cumpărare, în funcție de evoluția inflației. [...]
Amendamentul AUR la Legea ANI riscă să fie greu de aplicat și să ajungă blocat la CCR , după ce chiar liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, s-a delimitat public de inițiativă și a spus că speră să nu fi fost „cu dedicație” pentru partenera președintelui, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu a declarat la Digi24 că nu susține amendamentul partidului privind obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și de interese și pentru partenerii de viață ai demnitarilor. Întrebat dacă textul a fost gândit special pentru a o obliga pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României, să își publice declarațiile, Peiu a răspuns: „Sper că nu, pentru că eu aș descuraja astfel de chestiuni. Până la urmă trebuie să avem un cod al onoarei. Dacă mă lupt cu Nicușor Dan, mă lupt cu Nicușor Dan, nu cu soția sau ce este doamna... concubină. Sper că nu a fost asta”. În aceeași intervenție, Peiu a insistat pe ideea de „onoare” în politică și a spus că nu este de acord cu atacarea unor persoane care „nu sunt în politică”. Ce schimbă amendamentul și de ce apare problema de aplicare Amendamentul AUR a trecut de Parlament cu voturile PSD și vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și de interese și pentru: soț/soție; „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii (inclusiv cu președintele României, parlamentari, premier, membri ai Guvernului și alte funcții enumerate în text). În timpul dezbaterilor, au existat acuzații că amendamentul ar fi fost conceput special pentru partenera președintelui, pe fondul conflictului dintre Nicușor Dan și AUR, partid care vrea să-l suspende pe șeful statului, notează Antena 3. Un punct sensibil ține de aplicare: în dezbaterile de la Comisia juridică, un reprezentant al Agenției Naționale de Integritate (ANI) a afirmat că instituția nu are mecanisme să verifice natura relațiilor unui demnitar. Ce urmează: contestări la Curtea Constituțională Amendamentul a fost atacat la Curtea Constituțională de USR și PNL într-o acțiune comună și, separat, și de Nicușor Dan, potrivit aceleiași surse. În paralel, Mirabela Grădinaru și-a publicat declarațiile de avere și de interese chiar în ziua dezbaterii legii, „pentru a înlătura orice speculații”, conform anunțului președintelui. [...]
Creșterea de 7–8% a salariilor bugetarilor în 2027 nu rezolvă problema de fond: fără legea salarizării, rămân dezechilibrele și presiunea pe buget. Potrivit Economedia , președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că majorarea ar urma să fie făcută „în funcție de datele de la INS privind inflația”, indiferent dacă noua lege a salarizării unitare este adoptată sau nu în sesiunea extraordinară. Kelemen Hunor susține că o creștere procentuală anuală nu corectează distorsiunile din sistem și insistă pentru adoptarea legii în actuala sesiune parlamentară, chiar dacă se așteaptă amendamente în Parlament, care pot schimba forma inițială a proiectului. Miza bugetară: „nu poți vota majorări fără să știi de unde vin banii” Liderul UDMR avertizează că Parlamentul nu ar trebui să aprobe creșteri de cheltuieli fără identificarea prealabilă a surselor de finanțare, pentru că altfel presiunea se mută ulterior pe Guvern, care ar trebui să găsească resursele după vot. „Nu se poate să iei o decizie privind o astfel de majorare de salarii fără să știi de unde ai resurse înainte să votezi.” Ce se discută în proiect: Educație din 2028, Sănătate cu majorări pentru peste 75% dintre angajați În paralel, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că pentru Educație este propusă o nouă grilă salarială, cu majorări „substanțiale” pentru profesori, dar cu aplicare din 2028, pe fondul lipsei de resurse pentru a respecta integral promisiunile făcute după greva din 2023. Tot în Educație este discutată și dublarea plății cu ora, propunere venită din partea Ministerului Educației. În Sănătate, negocierile ar fi mai avansate, iar în forma discutată „peste 75%” dintre angajați ar urma să beneficieze de majorări. Pîslaru a mai spus că modificările nu ar urma să ducă la creșterea cheltuielilor bugetare în 2027, iar măsurile din Educație ar fi eșalonate pentru a intra în vigoare din 2028. Detalii au fost prezentate de Economedia . Presiune de calendar: jalon PNRR și risc de pierdere a fondurilor Adoptarea legii salarizării unitare este legată și de PNRR: România trebuie să îndeplinească jalonul până la 31 august 2026, altfel există riscul pierderii unor fonduri nerambursabile de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). În acest context, proiectul a rămas în centrul negocierilor politice, reluate cu partidele și sindicatele, inclusiv prin medierea Administrației Prezidențiale. Marți, președintele Nicușor Dan urmează să aibă o nouă întâlnire cu liderii partidelor din fosta coaliție și cu reprezentanții grupului de lucru pe lege, cu obiectivul de a găsi o formă adoptabilă până la termenul din PNRR, fără a genera cheltuieli bugetare nesustenabile. [...]
