Știri
Știri din categoria Politică
PNL își împarte strategia de guvernare, iar o parte din lideri îi cer premierului Ilie Bolojan să reia negocierile cu PSD pentru un nou protocol, pe fondul crizei politice declanșate după retragerea sprijinului social-democrat, potrivit Antena 3. Miza imediată este stabilitatea guvernării și evitarea unei formule minoritare care ar depinde de racolări sau de negocieri controversate.
În ședința convocată marți dimineață pentru stabilirea strategiei, Hubert Thuma (președintele PNL Ilfov) a cerut explicit „reconciliere” cu PSD și renegocierea protocolului, argumentând că „acest guvern trebuie să funcționeze”. Thuma i-a cerut lui Bolojan să nu scoată PNL de la guvernare și l-a acuzat că i-a permis lui Ciprian Ciucu să îl atace pe Nicușor Dan, ridicând și tema relației premierului cu președintele.
În intervenția din ședința BPN, Thuma a invocat riscul „izolării” politice și a cerut, între altele, măsuri economice „concrete” pentru „repornirea economiei” și „stimularea consumului”, plus demararea alegerilor interne pentru „legitimitate”. Tot el a susținut că PNL ar trebui să rămână la guvernare pentru a capitaliza politic rezultatele după „măsuri dureroase” deja adoptate.
Din relatarea Antena 3 reiese că, spre deosebire de seara precedentă, în conducerea partidului nu a mai existat susținere unanimă pentru Bolojan, acesta primind reproșuri din partea mai multor lideri.
În același cadru, primvicepreședintele Nicoleta Pauliuc i-a cerut lui Ilie Bolojan adoptarea, prin vot, a unei rezoluții care să interzică negocierile cu AUR și „partidele extremiste”, menționând explicit SOS și POT, „nici direct, nici indirect”. Pauliuc a argumentat că o astfel de decizie ar proteja atât PNL, cât și pe președintele Nicușor Dan, și a cerut ca orice eventuală schimbare de poziție să fie decisă în BPN.
Președintele PNL Brașov, Adrian Veștea, i-a reproșat lui Bolojan relația cu USR și intenția de a crea un pol de dreapta, susținând că au existat „piedici” în colaborările anterioare cu USR la nivel local.
Ilie Bolojan a explicat în ședință motivele pentru care PSD i-ar fi retras sprijinul politic, într-un pasaj redat de Antena 3:
„E greu să fii credibil dacă ţii de cutiile de pantofi, penthouse-uri și alte lucruri - există la unii oameni din PSD un mental de ‘noi suntem un partid de 45%’ (...) Am aprins lumina în încăpere, am pus reflectoarele. Le-am zis: până nu vă faceți ordine, nu vă trec bugetele. Și asta evident că a deranjat.”
Emil Boc a intervenit la rândul său, susținând că PNL nu trebuie să devină „cățelușul de companie al USR” și că, în următoarele 45 de zile, partidul trebuie „să demonstreze ce poate face”.
Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie finală privind reluarea negocierilor cu PSD sau adoptarea rezoluției propuse de Pauliuc, însă ședința indică o fractură de strategie în PNL: între varianta reconcilierii cu PSD pentru un nou aranjament de guvernare și scenariul unui guvern minoritar sprijinit prin negocieri punctuale, scenariu care ridică deja tensiuni interne legate de potențiale discuții cu partide precum AUR, SOS și POT.
Recomandate
PSD respinge varianta unui guvern tehnocrat, iar disputa politică prelungește incertitudinea decizională într-un moment în care mizele sunt bugetul pe 2027, jaloanele din PNRR și pregătirea pentru iarnă , potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD Claudiu Manda susține că România are nevoie de un guvern „cu legitimitate, susținere parlamentară și responsabilitate politică”, nu de un „armistițiu”. Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, Manda îl atacă pe premierul interimar Ilie Bolojan , afirmând că acesta vorbește despre necesitatea unui guvern „cu puteri depline” abia după „mai bine de patru luni” de la declanșarea crizei politice. Social-democratul leagă situația de demiterea guvernului prin moțiune de cenzură și acuză că măsurile de austeritate au fost prezentate drept „reformă”. De ce contează: buget, PNRR și iarna, invocate ca argument pentru tehnocrați Miza imediată a discuției este tipul de executiv care ar putea debloca criza politică. Bolojan a reluat, săptămâna trecută, ideea unui guvern tehnocrat (de tranziție), format din specialiști, care ar putea: planifica bugetul pentru anul viitor; închide procedurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); „trece România prin iarnă”. Manda respinge această soluție și susține că aceleași argumente erau valabile și în urmă cu patru luni, când, afirmă el, Bolojan ar fi vorbit despre susținerea unui guvern tehnocrat. Contextul crizei și linia de atac a PSD Criza politică a început în mai, după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament în urma votului la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În prezent, executivul funcționează în regim de interimat. În același mesaj, Manda afirmă că România se află „în pragul unei noi crize în sănătate” și că sunt afectați „tocmai cei care au cea mai mare nevoie ca statul să funcționeze”, referindu-se la accesul la servicii medicale. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția PSD indică o opoziție față de varianta tehnocrată și o presiune pentru un guvern cu susținere parlamentară. Materialul nu oferă un calendar al negocierilor sau o soluție agreată între partide, dar evidențiază că disputa privind formula de guvernare rămâne un obstacol în ieșirea din interimat. [...]
UDMR condiționează ieșirea din blocajul politic de un acord PSD–PNL , iar mesajul lui Kelemen Hunor sugerează că, fără o formulă comună de guvernare între cele două partide, nu există majoritate pentru învestire, potrivit HotNews . În același context, liderul UDMR a răspuns ironic atacurilor lui Traian Băsescu la adresa Uniunii, reluând tema „Petrov”, numele conspirativ stabilit de instanță în dosarul de colaborare cu Securitatea. Kelemen Hunor a reacționat luni, la Parlament, după ce fostul președinte a cerut ca UDMR să fie „scos afară din jocurile din România”. Declarația liderului UDMR a fost formulată în termeni duri și cu tentă ironică: „Un fost președinte, cel mai bun produs al dictaturii comuniste, produs politic, și al Securității comuniste, a zis să fim noi ținuți departe de politică. OK, să vină «Petrov» și să rezolve problema.” În martie 2022, Înalta Curte a stabilit că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității, cu numele conspirativ „Petrov”, amintește publicația, trimițând la un material anterior: HotNews . Ce a spus Băsescu despre UDMR Traian Băsescu a criticat UDMR într-o intervenție la România TV , declarație citată de News.ro . El a susținut că UDMR „a jucat cu Budapesta” și a spus că Uniunea ar trebui ținută „mai deoparte”, inclusiv în discuțiile despre o eventuală nominalizare a lui Kelemen Hunor ca premier. Miza: majoritatea pentru învestirea guvernului Dincolo de schimbul de replici, Kelemen Hunor a legat explicit depășirea crizei politice de capacitatea PSD și PNL de a ajunge la un compromis pentru susținerea unei formule de guvern. În evaluarea sa, condiționările reciproce ale celor două partide mențin blocajul, pentru că fără voturile lor nu se poate forma o majoritate parlamentară. Liderul UDMR a mai spus că Uniunea va vota guvernul susținut de PSD și PNL, dacă cele două partide ajung la o soluție comună. În acest context, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări în această săptămână , conform HotNews . [...]
Vasile Blaga cere accelerarea desemnării premierului pentru a limita efectele incertitudinii politice , avertizând că prelungirea blocajului „nu face bine țării” și lovește inclusiv în partide, potrivit news.ro . Senatorul PNL a declarat la Parlament că președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan ar fi propus o variantă de „guvern tehnocrat”, descrisă și ca „guvern de tranziție”, despre care Blaga spune că ar fi putut strânge un acord între partide pentru „deblocarea situației”. În acest context, el a cerut ca președintele să decidă rapid și să nominalizeze „cât mai repede” un candidat pentru funcția de premier, menționând că „partidele își cam știu poziția”. Presiune pentru o decizie rapidă: guvern sau anticipate Blaga a susținut că, în actualul context, „orice e posibil”, inclusiv formarea unui guvern sau declanșarea de alegeri anticipate. Mesajul său central a fost că incertitudinea prelungită are costuri politice și sociale și riscă să erodeze răbdarea publicului. „Domnul preşedinte trebuie să se hotărască, trebuie să nominalizeze cât mai repede un candidat pentru funcţia de premier.” „Nu este bine pentru țară” și efecte politice pentru PNL Senatorul liberal a spus că situația „nu face bine țării” și, implicit, nici PNL. El a invocat și o reținere a liberalilor de a oferi „necondiționat” puterea PSD, argumentând că eforturile din ultimul an și costurile suportate de populație ar putea fi irosite rapid. „În primul rând, pentru ţară nu este bine. Şi dacă nu este bine pentru ţară, nu este bine nici pentru PNL.” În același timp, Blaga a afirmat că „toată lumea scade în sondaje, în afară de un partid din Parlament”, fără a-l numi. PNL respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan Blaga a respins ideea că PNL ar susține suspendarea președintelui Nicușor Dan, afirmând că o astfel de discuție nu a existat în partid și calificând aceste scenarii drept „șopârle” (aluzie la zvonuri sau piste lansate în spațiul public). „Doamne fereşte, nu a avut nicio astfel de discuţie în Partidul Naţional Liberal şi cred că astea sunt şopârle, ca să folosesc un termen.” El a adăugat că există nemulțumiri, dar a reiterat că își dorește o desemnare „azi, mâine, poimâine”, înainte ca președintele să plece la New York, fără ca materialul să detalieze agenda sau data deplasării. [...]
Blocajul politic la formarea unui guvern cu puteri depline continuă , iar fără un compromis între PSD și PNL nu se conturează o majoritate care să poată trece rapid prin Parlament un Executiv capabil să adopte bugetul și rectificările, potrivit Agerpres . Președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că partidele „nu au depășit blocajul de săptămâna trecută” privind desemnarea unui guvern „cu puteri depline”. Kelemen Hunor a indicat că impasul vine din condiționările reciproce: dacă PSD nu votează un guvern din care nu face parte, iar PNL nu acceptă altceva decât varianta unui guvern tehnocrat, „nu există o majoritate”. Declarațiile au fost făcute luni, la Parlament. UDMR își condiționează votul de o înțelegere PSD–PNL Liderul UDMR afirmă că formațiunea va vota un guvern doar în momentul în care PSD și PNL ajung la o „concluzie comună”, astfel încât Executivul să aibă susținerea celor două partide pentru învestire. În lipsa acestei înțelegeri, UDMR nu vede „o altă soluție” în acest moment, dar spune că rămâne disponibil pentru discuții. Nici guvernul minoritar nu este, deocamdată, pe masă Potrivit lui Kelemen Hunor, „nici măcar nu suntem în faza” în care să fie discutată posibilitatea votării unui guvern minoritar, „de orice tip”, deoarece nu ar fi apărut încă o soluție agreată între actorii principali. De ce contează: un guvern „tehnocrat” fără sprijin politic riscă blocaj la buget Referindu-se la varianta unui guvern tehnocrat, Kelemen Hunor a spus că a discutat subiectul cu liderul PNL, Ilie Bolojan , și a argumentat că un astfel de Executiv ar avea nevoie, inevitabil, de sprijin politic. În lipsa acestuia, guvernul ar putea rămâne fără capacitatea de a gestiona decizii esențiale în Parlament, în special bugetul de stat, dar și proiecte de ordonanțe și legi pentru politici publice. În logica prezentată de liderul UDMR, chiar dacă o rectificare bugetară ar putea fi făcută prin ordonanță de urgență, bugetul ar necesita vot parlamentar, iar un guvern rămas „singur” după învestire ar intra rapid într-un blocaj operațional. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , iar presiunea politică se mută pe calendarul deciziilor bugetare și pe costul finanțării statului, potrivit G4Media . Raluca Turcan , președinta PNL Sibiu și fost ministru, îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un candidat la funcția de prim-ministru, după „patru luni de provizorat”. Turcan susține că prelungirea situației de interimat „începe să coste”, în condițiile în care un guvern demis are atribuții limitate. Ea afirmă că România are nevoie de decizii rapide, nu de „calcule politice”, și leagă blocajul de riscuri directe pentru finanțarea economiei. Miza imediată: buget, PNRR și costul împrumuturilor În mesajul citat, Raluca Turcan enumeră o serie de urgențe care, în opinia sa, nu mai pot fi amânate: rectificarea bugetară, inclusiv pentru „domenii esențiale precum sănătatea și transporturile”; pregătirea bugetului pentru 2027; închiderea procedurilor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); continuarea reducerii cheltuielilor statului, pentru menținerea „traiectoriei de stabilitate bugetară”. Pe componenta de finanțare, Turcan avertizează că „fiecare zi de incertitudine politică” poate însemna împrumuturi mai scumpe, scăderea încrederii investitorilor și presiune suplimentară asupra ratingului de țară. Presiune pe Cotroceni: desemnarea premierului înaintea negocierii majorității Turcan argumentează că majoritățile parlamentare ar trebui construite după desemnarea premierului, iar rolul celui desemnat este să negocieze sprijinul necesar pentru învestirea unui guvern. În același timp, ea reia linia politică a PNL privind PSD: „PNL a spus clar ce nu va face: nu vom vota un guvern cu PSD.” Ca alternativă, Turcan spune că PNL ar fi dispus să discute „inclusiv un guvern cu adevărat tehnocrat”, format din „profesioniști independenți”, cu un mandat limitat la rezolvarea urgențelor și continuarea redresării. Contextul invocat: bilanțul „Guvernului Bolojan” și limitele interimatului În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că „Guvernul Bolojan a livrat: reforme, PNRR, stabilizare economică și recâștigarea încrederii internaționale”, dar insistă că un guvern demis nu poate funcționa pe termen lung din cauza atribuțiilor restrânse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul consultărilor sau o posibilă propunere de premier, rămâne neclar când ar urma președintele să facă desemnarea și ce majoritate ar putea fi conturată în Parlament. [...]
USR și PNL vor o comisie de anchetă care poate duce la reguli mai stricte privind finanțarea călătoriilor ale demnitarilor și magistraților, după apariția unor informații despre zboruri private și vacanțe de lux către Mykonos și Nisa; solicitarea a fost transmisă conducerii Camerei Deputaților, potrivit G4Media . Inițiativa vizează înființarea Comisiei parlamentare de anchetă „Mykonos-Nordis”, cu mandat să investigheze atât „zborurile Nordis”, cât și „zborurile de lux recente” către Mykonos și Nisa, la care ar fi participat, între alții, judecătorul CCR Cristian Deliorga , politicieni, președintele Tribunalului Constanța, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României și un om de afaceri condamnat pentru constituirea de grup infracțional organizat. În declarația citată de publicație, lidera grupului USR din Camera Deputaților , Diana Stoica, susține că demersul urmărește lămurirea finanțării acestor deplasări și a posibilelor conflicte de interese, inclusiv în raport cu actul de justiție. „Este nevoie să aflăm cu toții adevărul. Cine a suportat cheltuielile deplasărilor? Care au fost interesele care au stat la baza acoperirii acestor costuri? Cât de imparțial mai este judecat un inculpat care merge în vacanță cu cel care îl judecă? Toate aceste întrebări trebuie să-și primească răspuns public, în Parlament.” Ce ar trebui să verifice comisia Conform solicitării prezentate, comisia ar urma să stabilească, între altele: împrejurările în care au fost organizate și desfășurate deplasările private către Mykonos și Nisa, inclusiv zborurile Nordis; criteriile de selecție a participanților; costurile totale, defalcate pe transport, cazare, mese, transferuri și alte activități; identitatea celor care au acoperit aceste costuri. Miza de reglementare: finanțarea călătoriilor și obligațiile de integritate Un punct central al mandatului ar fi evaluarea eventualelor „lacune legislative și instituționale” privind finanțarea călătoriilor, declararea beneficiilor, prevenirea conflictelor de interese și verificarea respectării obligațiilor de integritate. În funcție de concluzii, comisia ar urma să formuleze recomandări pentru completarea legislației. Demersul se anunță și ca o confruntare politică în Parlament: USR anticipează opoziție din partea PSD și AUR, însă nu sunt oferite, în materialul citat, detalii despre calendarul de vot sau despre șansele concrete de înființare a comisiei. [...]
