Știri
Știri din categoria Politică
George Simion ridică miza crizei politice cerând suspendarea președintelui Nicușor Dan și împingând agenda spre alegeri anticipate, o strategie care poate prelungi incertitudinea instituțională și bloca formarea unei majorități guvernamentale, potrivit Libertatea.
Liderul AUR a susținut că ieșirea din criza politică nu ar fi un guvern „creionat” de Eugen Tomac — pe care AUR spune că nu îl va vota — ci organizarea de alegeri anticipate. Mesajul a fost publicat de Simion pe Facebook marți, 9 iunie, în aceeași postare în care a cerut suspendarea șefului statului.
În analiza citată, politologul Radu Magdin apreciază că demersul lui Simion urmărește să capitalizeze tensiunile din societate și să amplifice presiunea publică în contextul blocajului politic.
„Cert este că dumnealui pedalează pe nervozitatea crizei politice actuale încercând să crească adițional tensiunea socială și politică”, a afirmat Magdin.
Constituția prevede, la articolul 95, că președintele poate fi suspendat dacă săvârșește „fapte grave” prin care încalcă prevederile Constituției, fără ca legea să detalieze ce intră în această categorie.
Pașii principali ai procedurii sunt:
Nu este prima dată când AUR invocă suspendarea lui Nicușor Dan. Potrivit articolului, luna trecută, înaintea negocierilor oficiale pentru formarea noului guvern, reprezentanții AUR au avertizat că vor demara procedura dacă președintele nu îi cheamă și pe ei la discuții.
O dificultate majoră rămâne însă strângerea semnăturilor necesare pentru inițierea procedurii, au declarat surse politice pentru Libertatea.
În acest context, Magdin susține că AUR ar fi „beneficiar real” al tensiunilor și al radicalizării unei părți a societății, pe fondul „eșecului perceput” al clasei politice proeuropene și al președintelui de a livra rapid o soluție la criza politică.
Nicușor Dan a declarat pe 29 aprilie că nu se teme de suspendare, deoarece consideră că nu a încălcat Constituția, notează Libertatea.
După 1989, singurul președinte suspendat de Parlament a fost Traian Băsescu, de două ori (în 2007 și 2012).
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru guvernare de o majoritate „transparentă” și lasă deschisă varianta anticipatelor , pe fondul unei crize politice pe care o leagă de PSD și AUR, potrivit Digi24 . Sebastian Burduja spune că PNL nu susține guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac din cauza lipsei de sprijin parlamentar și avertizează că fără o majoritate clară nu pot fi luate măsurile economice invocate de liberali. Burduja, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, afirmă că decizia PNL de a nu susține executivul lui Tomac este „principială” și „fără cale de întoarcere”, nu o poziționare „împotriva unui om”. În logica PNL, problema centrală este capacitatea guvernului de a funcționa în Parlament și de a livra politici publice într-un context pe care îl descrie drept complicat, inclusiv prin suprapunerea cu o „criză economică” și cu tensiuni regionale. Miza: guvern fără majoritate, reforme blocate În intervenția la Digi24, Burduja susține că România are nevoie de un sprijin parlamentar „transparent, asumat și foarte ferm”, altfel măsurile nu pot fi adoptate. El leagă eficiența guvernării de existența unei majorități care să își asume public susținerea. În același registru, liberalul enumeră obiective precum temperarea inflației, atragerea investițiilor și reducerea cheltuielilor statului, dar argumentează că acestea nu pot fi atinse dacă executivul nu are o bază solidă în Legislativ. Acuzații către PSD și AUR și scenariul anticipatelor Burduja afirmă că există „de facto” un parteneriat PSD–AUR, invocând exemple din activitatea parlamentară și numiri, și spune că PSD ar trebui să vină „în fața românilor cu o variantă” după căderea guvernului Bolojan. În lipsa unei soluții, el spune că nu exclude alegerile anticipate. Totodată, Burduja susține că PSD ar încerca să transforme PNL în „țap ispășitor” pentru criza politică, în timp ce „alianța” PSD–AUR ar continua. Relația cu Nicușor Dan: „nu vedem un conflict”, dar reproșuri de timing Pe dimensiunea instituțională, Burduja declară că PNL nu vede „în acest moment” un conflict cu președintele Nicușor Dan , însă adaugă că liberalii și-ar fi dorit ca acesta „să fie activ și înainte de declanșarea acestei crize”. În evaluarea sa, „scandalul permanent” ar avantaja „forțele extremiste”, ceea ce ridică presiunea pentru o soluție politică stabilă. Ce urmează Din informațiile prezentate, PNL își menține refuzul de a susține guvernul Tomac și împinge discuția către două opțiuni: o nouă formulă de majoritate asumată în Parlament sau, dacă nu se conturează o soluție, varianta anticipatelor, pe care Burduja spune că nu o evită ca posibilitate. [...]
PNL își condiționează următoarea mișcare la Cotroceni de eșecul Guvernului Tomac , iar Ilie Bolojan indică faptul că, „în condiții normale”, PSD ar trebui să revendice funcția de premier, ca partid cu cea mai mare pondere parlamentară, potrivit HotNews . Președintele PNL a declarat vineri, într-un interviu la Radio România Actualități, că liberalii vor participa la o nouă rundă de consultări la Palatul Cotroceni „dacă va fi cazul”, în scenariul în care Guvernul Tomac nu trece. În acest context, Bolojan a fost întrebat și despre posibilitatea ca PNL să îl propună din nou pe el pentru funcția de prim-ministru. Miza: cine își asumă mandatul de premier după criză Bolojan a susținut că „cea mai bună formulă” este revenirea la „realitățile politice”, argumentând că PSD, ca „cel mai mare partid din Parlament” și formațiunea care „a generat criza politică”, ar trebui să își revendice funcția de prim-ministru. El a precizat că președintele poate încredința sau nu acest mandat PSD și a punctat că, dacă mandatul este încredințat și trece, „lucrurile se închid”. „Avem un partid care a generat criza politică, care este cel mai mare partid din Parlament şi în condiţii normale ar trebui să-şi revendice postul de premier.” Dacă PNL ar ajunge să propună premier: decizia rămâne internă Întrebat direct dacă se ia în calcul ca el să fie propus pentru funcția de prim-ministru, liderul PNL a spus că numele propus președintelui va fi decis în forurile de conducere ale partidului. Bolojan a adăugat că, dacă s-ar ajunge la această ipoteză, PNL „va veni cu o soluție”, dar fără a avansa detalii, invocând procedura internă de decizie. Totodată, el a afirmat că PNL încearcă să nu creeze așteptări pe care nu le poate onora și să nu facă promisiuni pe care nu le poate respecta. Relația cu președintele: fără discuții „imediat” înainte sau după decizia PNL Întrebat dacă președintele Nicușor Dan l-a sunat pentru a-i cere ca PNL să susțină Guvernul Tomac, Bolojan a răspuns că nu a existat o discuție „imediat înainte” sau „după” decizia PNL. [...]
Miza formării Guvernului se mută pe asumarea politică a premierului , după ce PNL a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului propus de Eugen Tomac, iar PSD ar trebui, „în condiții normale”, să își revendice funcția de prim-ministru, potrivit Wall-Street . Declarația îi aparține președintelui PNL, Ilie Bolojan , care leagă ieșirea din criza politică de o majoritate explicită în Parlament, nu de formule de compromis. Bolojan a spus că PNL va participa la consultările de la Cotroceni și „va veni cu o soluție”, însă a evitat să avanseze un nume de premier în ipoteza în care Guvernul Tomac nu trece, argumentând că o astfel de propunere ține de o decizie a conducerii partidului. De ce refuză PNL votul pentru Guvernul Tomac Liderul liberal susține că un guvern fără susținere politică explicită ar fi mai slab chiar decât un guvern minoritar, pentru că ar rămâne izolat când ar încerca să promoveze reforme „dificil de asumat”. În acest scenariu, proiectele ar putea fi modificate substanțial în Parlament, iar costurile politice ar rămâne la guvern. Bolojan a mai afirmat că nu a primit programul de guvernare de la Eugen Tomac, acesta spunându-i că „încă se lucrează la el”, dar a adăugat că problema principală nu este documentul în sine. Presiune pe PSD: „Dacă ai dărâmat un Guvern, să-ți asumi” În logica prezentată de Bolojan, PSD este partidul care „a generat criza politică” și, fiind cel mai mare partid din Parlament, ar trebui să își asume mandatul de premier. El a descris varianta unui Guvern Tomac drept o „formulă de tip paravan”, care ar „scuti” PSD de responsabilitate, permițându-i să participe indirect la guvernare fără asumare. Bolojan a insistat și pe componenta de credibilitate publică, afirmând că politicienii creează adesea așteptări care nu pot fi onorate (de exemplu, majorări salariale fără acoperire bugetară sau scutiri de contribuții fără resurse pentru finanțarea cheltuielilor din sănătate), ceea ce alimentează nemulțumirea. Ce urmează Potrivit declarațiilor sale, PNL merge la consultările de la Cotroceni, iar o eventuală soluție liberală ar fi discutată în forurile de conducere ale partidului. Bolojan a indicat că „vom vedea săptămâna viitoare”, fără să detalieze calendarul sau opțiunile concrete în acest moment. [...]
Refuzul USR de a vota Cabinetul Tomac complică formarea unei majorități și prelungește criza politică , după ce Dominic Fritz a anunțat, vineri, că partidul nu susține învestirea guvernului propus de premierul desemnat Eugen Tomac , potrivit news.ro . Decizia a fost luată prin vot în Comitetul Politic al USR, cu „peste 90%” dintre membrii forului, care „cuprinde peste 150 de membri USR”, a spus Fritz. Liderul USR a argumentat că un guvern tehnocrat ar fi „nefuncțional” deoarece „nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii”, iar o astfel de formulă „nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul”. „Concluzia noastră este că un guvern tehnocrat ar fi nefuncţional, dintr-un motiv simplu: faptul că nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul.” De ce contează: aritmetica parlamentară devine și mai dificilă Anunțul USR vine după ce, cu o zi înainte, și PNL a transmis că nu va vota învestirea Guvernului propus de Eugen Tomac. În acest context, șansele de a strânge voturile necesare în Parlament scad, iar negocierile pentru o soluție politică se complică. În material este prezentată și aritmetica parlamentară indicată de news.ro, cu numărul de parlamentari pe formațiuni, între care: PSD (128), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31) și Minoritățile (17), alături de alte grupuri și neafiliați. Ce soluție propune USR și ce urmează Fritz a susținut că „criza este politică și soluția trebuie să fie tot politică”, iar USR vede ca opțiune continuarea formulei PNL–USR–UDMR–Minoritați într-un „guvern politic cu puteri depline”, chiar și minoritar, care să își asume răspunderea pentru decizii. În lipsa unei susțineri pentru o astfel de formulă, liderul USR a invocat varianta alegerilor anticipate, ca ieșire din blocaj. „Dacă nu găsim susţinere, trebuie să ne întoarcem la cetăţeni şi să-i lăsăm pe ei să decidă, prin alegeri anticipate.” Tot vineri, premierul desemnat a trimis partidelor lista cu persoanele care ar urma să facă parte din Guvern, potrivit aceleiași surse. Pentru context, news.ro a publicat separat și lista de propuneri, precum și prezentări ale unor nominalizări: lista cu propunerile de miniștri , Dan Neculăescu – propunerea la Apărare , Luca Niculescu – propunerea la Externe , Sorin Costreie – propunerea la Educație și Vladimir Ionaș – propunerea la Dezvoltare . [...]
Ludovic Orban își retrage sprijinul politic pentru Nicușor Dan , susținând că, după un an de mandat, nu l-ar mai vota la prezidențiale, potrivit Mediafax . Declarația vine într-un moment în care relația președintelui cu partidele reformiste este descrisă de Orban ca fiind tensionată, cu potențial de a afecta capacitatea de a construi majorități și de a împinge agenda de reforme. Orban, președintele Forța Dreptei și fost consilier prezidențial, a spus joi seara, la B1 TV, că este „dezamăgit” de Nicușor Dan și că, dacă ar fi putut anticipa modul în care acesta își exercită primul mandat, „nu mergea la vot” și „nu-l vota”. „Dacă ar fi fost alegeri, acum, după un an de mandat al lui Nicușor Dan, și aș fi știut ce, sau dacă aș fi putut să anticipez ce face Nicușor Dan în primul mandat, nu mergeam la vot. Nu-l votam.” În aceeași intervenție, Orban afirmă că nu i-ar fi votat nici pe alți potențiali candidați menționați de el (Antonescu, Simion, Ponta), dar insistă că, în cazul lui Nicușor Dan, dezamăgirea vine din faptul că „a avut încredere” și a sperat că „va juca corect”. Acuzația centrală: „a refuzat lupta” și a evitat obiective majore Orban îl descrie pe Nicușor Dan drept „un președinte comod” și îl acuză că „încă din prima a refuzat lupta”, susținând că nu și-a asumat „obiective majore” și nu a acționat împotriva abuzurilor și privilegiilor. „A refuzat să-și asume cu adevărat obiective majore. A refuzat să-i pună la punct pe cei care fură, pe cei care abuzează de putere, pe cei care încearcă să-și mențină privilegiile.” Miza politică: relația cu PSD și conflictul cu PNL și USR În declarațiile citate, Orban mai spune că președintele „se înțelege cu PSD ca nu cumva să aibă probleme”, dar că, treptat, ar fi ajuns într-o relație conflictuală cu PNL și USR — partidele pe care Orban le indică drept potențiali parteneri într-un „parteneriat pentru reformă, modernizare” și pentru reducerea privilegiilor și a „hoției”. În logica expusă de Orban, deteriorarea relației cu aceste formațiuni ar slăbi tocmai baza politică necesară pentru reforme și pentru o guvernare orientată spre schimbări structurale. Mediafax nu oferă, în acest material, o reacție a președintelui Nicușor Dan la acuzațiile lui Orban. [...]
Blocajul politic pune în pericol reformele și finanțarea UE , după ce negocierile pentru un guvern la București s-au împotmolit cu doar câteva zile înainte de termenul constituțional, potrivit Politico . Premierul desemnat Eugen Tomac , europarlamentar Renew Europe, a primit mandatul de la președintele Nicușor Dan să formeze un guvern tehnocrat după prăbușirea coaliției de centru în urma unei moțiuni de cenzură în mai. Tomac are termen până la 14 iunie să prezinte un cabinet; în caz contrar, Dan trebuie să reia discuțiile de coaliție sau să caute un alt lider tehnocrat. Un obstacol major a apărut joi, când Partidul Național Liberal, al treilea ca mărime, a anunțat că nu susține soluția guvernului tehnocrat, invocând lipsa sprijinului politic necesar pentru a trece reformele. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a susținut că formula ar fi una de fațadă care ar scuti Partidul Social Democrat de responsabilitatea pentru situația creată. În mai, PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Tomac a reacționat spunând că miza este ieșirea din blocaj și oferirea unui guvern funcțional, stabilitate și direcție, însă perspectiva unui acord rapid rămâne redusă. Politico notează că presa română relatează că președintele ar lua în calcul refacerea coaliției căzute, dacă Tomac nu reușește. Miza economică: deficit, reforme și bani europeni Criza politică se suprapune peste presiuni bugetare, România având, potrivit articolului, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Dacă nu finalizează reforme-cheie până în august, țara riscă să piardă aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei) din finanțare europeană. În plus, analiștii citați de publicație avertizează că, dacă finanțele publice nu sunt aduse rapid sub control, ar putea urma o retrogradare a ratingului de țară. Președintele Nicușor Dan a legat explicit soluția guvernului tehnocrat de evitarea unui derapaj economic și de menținerea orientării pro-occidentale. „Interesul țării trebuie să primeze. Mandatul meu este, în primul rând, să mențin direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn un posibil colaps economic.” Ce opțiuni rămân dacă termenul de 14 iunie este ratat Conform Politico, dacă nu se formează un nou guvern în 60 de zile și au loc două încercări eșuate de învestire, Constituția îi permite președintelui să convoace alegeri anticipate. Totuși, această variantă pare puțin probabilă, în condițiile în care sondajele indică un avans semnificativ pentru AUR. Tomac a exclus formarea unui guvern cu AUR, iar asocierea PSD cu extrema dreaptă pentru a dărâma guvernul în mai a stârnit nemulțumire la Bruxelles, fiind percepută ca o încălcare a „cordonului sanitar” (practică politică de izolare a partidelor extremiste). [...]
