Știri
Știri din categoria Politică
România va găzdui următorul Summit al Flancului Estic, o decizie care mută la București o reuniune de coordonare UE–NATO cu miză directă pentru arhitectura de securitate regională, potrivit Mediafax.
Președintele Nicușor Dan a anunțat joi, într-un mesaj publicat pe platforma X, că a comunicat la Summitul Flancului Estic faptul că România va găzdui următoarea reuniune a liderilor în acest „format Helsinki”. Șeful statului a prezentat găzduirea ca pe o confirmare a „rolului activ” al României în UE și NATO în consolidarea Flancului Estic.
În mesajul său, Nicușor Dan a argumentat că securitatea și apărarea Flancului Estic acoperă un spațiu extins „de la Arctica și Marea Baltică până la Marea Neagră”, ceea ce face necesară o coordonare strânsă între state. El a legat această coordonare de două obiective: complementaritatea dintre UE și NATO (în sensul „conceptului NATO 3.0”, menționat în postare) și menținerea unei relații transatlantice puternice, concomitent cu consolidarea Uniunii Europene în domeniile militar și al apărării.
Președintele a mai transmis că „agresivitatea Rusiei” este evidentă și că nu vede perspective de reducere a acesteia sau intenții reale ale Moscovei de a ajunge la pace în războiul împotriva Ucrainei. În acest cadru, el a susținut că întărirea Flancului Estic este „singura soluție” pentru a descuraja acțiuni viitoare ale Rusiei în regiune.
Nicușor Dan i-a mulțumit premierului polonez Donald Tusk pentru organizarea reuniunii curente și a spus că îl așteaptă, împreună cu ceilalți lideri, la următoarea întâlnire de la București. Materialul citat nu precizează data exactă a summitului care urmează să fie găzduit în România.
Recomandate
PSD își asumă scenariul alegerilor anticipate și condiționează guvernarea de un program axat pe relansarea economiei , într-un moment de blocaj politic prelungit, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine la cinci luni după ce social-democrații au contribuit la căderea Guvernului, iar partidul spune acum că este pregătit atât să guverneze, cât și să meargă la vot. Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a declarat că formațiunea pune pe masă „un Guvern pentru români”, cu un program construit „în jurul relansării economiei și al dezvoltării României”, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. În același timp, Manda susține că actualul context este „greu și nedrept pentru români”, invocând o perioadă de aproape cinci luni în care „domnul Bolojan” ar fi blocat formarea unui nou Executiv. Ce propune PSD și ce transmite despre anticipatele Într-un mesaj publicat pe Facebook, Manda afirmă că PSD nu ar trebui să „gireze continuarea unei direcții greșite” și că partidul trebuie să ofere „o alternativă reală” la politicile pe care le consideră responsabile pentru problemele economiei. Totodată, liderul PSD spune că partidul este pregătit pentru alegeri anticipate, în cazul în care alternativa la nesusținerea „ Guvernului Mureșan ” este revenirea la vot. „Dacă alternativa nesusținerii Guvernului Mureșan este votul românilor, foarte bine! Noi nu avem niciun motiv să ne temem de el. PSD este pregătit pentru alegeri anticipate.” De ce contează: incertitudine politică, decizii economice amânate Miza imediată este prelungirea incertitudinii privind formarea unui guvern, cu efecte potențiale asupra agendei economice, în condițiile în care PSD își leagă explicit oferta de guvernare de un program de „relansare a economiei”. În același timp, poziționarea publică pe scenariul anticipatelor indică faptul că partidul își asumă și varianta unei resetări politice prin alegeri, dacă negocierile pentru un nou Executiv eșuează. Articolul nu oferă detalii despre conținutul concret al programului economic invocat și nici un calendar pentru pașii următori, dincolo de declarațiile lui Claudiu Manda. [...]
PSD le-a transmis celor de la S&P că vrea să preia guvernarea, mizând pe continuitatea consolidării fiscale înaintea deciziei de rating din 2 octombrie 2026 , potrivit Profit . Mesajul vine în plină criză politică, într-un moment în care evaluările agențiilor de rating sunt sensibile la credibilitatea politicilor bugetare și la capacitatea de a adopta la timp bugetul pe 2027. PSD spune că delegația partidului a avut o întrevedere cu reprezentanții Standard & Poor’s , aflați în România pentru discuții legate de fundamentarea deciziei de rating. Social-democrații susțin că au prezentat agenției intenția de a „pune capăt actualei crize politice” și de a readuce economia pe o direcție stabilă, printr-o politică de consolidare fiscală și creștere a veniturilor bugetare, inclusiv prin îmbunătățirea colectării taxelor și stimularea investițiilor străine. De ce contează: ratingul depinde de buget și de un guvern „cu puteri depline” În documentul citat de Profit, PSD insistă că România are nevoie „cât mai rapid” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona echilibrele macroeconomice și să elaboreze și să aprobe bugetul pentru anul viitor. Partidul mai afirmă că viitorul guvern ar trebui să urmărească reducerea decalajelor sociale, sprijinirea categoriilor defavorizate și susținerea capitalului românesc, într-un cadru „predictibil” pentru investitori și instituțiile de credit. Totodată, PSD afirmă că și-a reafirmat susținerea valorilor europene și euroatlantice și că a propus „tuturor forțelor democratice” participarea la construirea unei majorități parlamentare, pornind de la principii și priorități economice naționale. Din delegația PSD au făcut parte deputații Marian Neacșu, Bogdan Ivan, Alexandru Rogobete, Adrian Câciu și Florin Manole, precum și vicepreședintele PSD Mihnea Costoiu. Context: vizita S&P și presiunea pe credibilitatea fiscală Reprezentanții S&P sunt în vizită de lucru în România pentru discuții cu specialiștii Ministerului Finanțelor și au avut și o întâlnire cu premierul interimar Ilie Bolojan . În același context, Profit notează că un analist Fitch a avertizat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că România riscă o retrogradare la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții în datoria statului) din cauza crizei politice prelungite, care pune în pericol credibilitatea fiscală. La 1 august, Fitch a confirmat ratingurile pe termen lung ale României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă. Ce urmează Decizia de rating a S&P pentru economia României este așteptată pe 2 octombrie 2026. În perioada rămasă, semnalul urmărit de piețe și de agențiile de rating rămâne capacitatea politică de a asigura continuitatea consolidării fiscale și de a livra un buget pentru 2027 fără derapaje de deficit. [...]
Victoria electorală a Rusiei Unite îi dă lui Vladimir Putin spațiu politic pentru a prelungi războiul, deși presiunile economice și sociale din Rusia se adâncesc , potrivit Digi24 . În timp ce Kremlinul folosește rezultatul ca argument de „unitate” națională, populația resimte tot mai direct efectele conflictului: penurie de combustibil, probleme de internet și inflație, pe fondul temerilor legate de o nouă mobilizare. Partidul pro-Kremlin a obținut 57,83% din voturile pe liste și aproximativ 355 din cele 450 de mandate din Duma de Stat , conform rezultatelor anunțate de autoritățile electorale. Alegerile (18–20 septembrie) au fost primele pentru Duma organizate după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022, într-un context în care candidații anti-război au fost în mare parte excluși, iar partidele parlamentare importante susțin, în linii mari, politica Kremlinului. Costurile interne cresc, în ciuda „normalității” afișate Un sondaj al Centrului Levada, realizat între 18 și 28 august 2026 pe un eșantion de 1.600 de persoane, indică probleme tot mai vizibile în viața de zi cu zi: două treimi dintre respondenți au spus că s-au confruntat în ultima lună cu cel puțin una dintre dificultățile legate de internetul mobil, aplicațiile de mesagerie sau lipsa benzinei. Datele citate arată că: lipsa combustibilului a îngreunat semnificativ viața pentru 32% dintre cei intervievați; problemele de acces la internetul mobil și funcționarea aplicațiilor de mesagerie au afectat serios aproximativ unul din cinci respondenți. În paralel, atacurile cu drone asupra unor regiuni rusești au apropiat războiul de populație, iar Reuters a relatat înaintea alegerilor despre creșterea temerilor privind consecințele conflictului, inclusiv posibilitatea unei noi mobilizări. În acest cadru, pentru Kremlin devine tot mai importantă menținerea impresiei de normalitate. O majoritate „consolidată” într-un sistem cu competiție restrânsă Rezultatul din 2026 este mai bun decât cel din 2021 (49,8% pe liste) și îi asigură Rusiei Unite o majoritate constituțională în Duma. În același timp, competiția a fost limitată: partidul liberal Yabloko, cu poziție anti-război, a fost împiedicat să participe cu lista federală, deși unii candidați au putut concura în circumscripții uninominale. Mai mulți membri ai formațiunii au fost vizați de proceduri penale, iar unul dintre lideri, Lev Shlosberg, a fost condamnat în august la 11 ani și o lună de închisoare pentru acuzații legate de declarațiile sale despre război și armata rusă. Iarna și mobilizarea, decizii cu miză operațională și socială O preocupare majoră pentru Ucraina rămâne perspectiva intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice înainte și în timpul iernii, după ce Rusia a folosit în mod repetat lovituri asupra rețelei electrice. În același timp, Kremlinul trebuie să cântărească dacă are nevoie de o nouă mobilizare militară de amploare, cu riscul unui cost intern ridicat: mobilizarea din 2022 a provocat reacții puternice și a determinat sute de mii de oameni să părăsească țara. În consecință, este avansată ipoteza unei recrutări și mobilizări graduale, pentru a evita o mobilizare generală. Pe fundal, rămâne deschisă posibilitatea reluării eforturilor diplomatice Rusia–SUA: administrația Donald Trump ar fi încercat în 2025 și 2026 să obțină un acord, fără rezultat definitiv până acum, iar vizita la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, în august, este prezentată ca un posibil semnal că există canale de comunicare. De ce contează: legitimitatea politică nu reduce presiunea economică Concluzia care se desprinde este că victoria electorală îi oferă lui Putin un argument intern pentru continuarea cursului actual, însă nu elimină problemele economice și sociale și nici dilema strategică a Kremlinului: cum poate încheia un război pe care l-a transformat într-un element central al politicii interne și externe. Următoarele luni, inclusiv iarna, sunt indicate drept interval critic pentru a vedea dacă Moscova va miza pe escaladare, pe forme noi de mobilizare sau pe redeschiderea mai serioasă a negocierilor. [...]
Marine Le Pen își condiționează ieșirea Franței din comanda integrată a NATO de finalul războiului din Ucraina , o nuanțare care poate reduce presiunea imediată asupra politicii de apărare franceze înaintea prezidențialelor, potrivit HotNews . Le Pen, candidată la alegerile prezidențiale din 2027, a spus într-un interviu pentru Politico că își menține obiectivul de a scoate Franța din structura de comandă integrată a NATO, dar că momentul nu este potrivit cât timp conflictul din Ucraina este în desfășurare. „Atât timp cât există un război la porțile Europei, acesta nu este momentul să acționăm în această privință, dar, desigur, dorința mea de a face acest lucru rămâne.” De ce contează: semnal pentru politica de apărare a Franței Miza este ridicată deoarece sondajele o plasează pe Le Pen pe primul loc în perspectiva scrutinului din primăvara lui 2027, când va fi ales succesorul lui Emmanuel Macron. În același timp, și liderul de extremă stânga Jean-Luc Mélenchon susține ieșirea Franței din alianța militară, ceea ce a alimentat îngrijorări la sediul NATO privind direcția viitoare a apărării franceze. O ajustare față de mesajul din primăvară și tandemul cu Bardella HotNews notează că RN a susținut de mult timp retragerea din comanda integrată a NATO, însă declarațiile recente indică o schimbare de accent: în mai, Le Pen afirmase că retragerea ar urma să aibă loc în primul mandat, fără să lege decizia de războiul din Ucraina. În paralel, liderul RN Jordan Bardella ar fi preferat mai întâi încheierea unui acord de pace între Ucraina și Rusia. Cei doi fac campanie împreună, într-o formulă în care Bardella ar urma să devină prim-ministru. Săptămâna trecută, au publicat și o declarație comună de delimitare față de Rusia , pe fondul acuzațiilor venite dinspre adversari politici că RN ar fi un aliat al lui Vladimir Putin (context prezentat de HotNews și într-un material separat, disponibil aici ). Ajutorul pentru Ucraina: stop la finanțare, deschidere pentru o forță de menținere a păcii În același interviu, Le Pen a reiterat că, dacă va câștiga alegerile, va opri ajutorul financiar pentru Ucraina, păstrând însă posibilitatea de sprijin militar și instruire. „Nu mai putem oferi asistență financiară Ucrainei și regretăm acest lucru.” Totodată, ea a spus că o forță de menținere a păcii „asemănătoare” celor ale ONU i se pare „fezabilă” și că ar susține continuarea propunerii dacă „Coaliția de Voință” ar fi o condiție pentru negocierea unei încetări a focului. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că va încerca să excludă scenariul unei guvernări PSD–AUR dacă actuala încercare de formare a Executivului eșuează, indicând că următoarea nominalizare de premier va fi precedată de noi consultări cu partidele, potrivit news.ro . Mesajul vine în contextul negocierilor pentru învestirea unui guvern, cu impact direct asupra stabilității politice și a predictibilității decizionale. Într-un interviu acordat Cotidianul , Nicușor Dan a spus că își dorește „un guvern prooccidental” și „o majoritate prooccidentală” care să îl susțină, iar o colaborare PSD–AUR nu este „o direcție” în care ar vrea să meargă lucrurile. „Eu îmi doresc un guvern prooccidental şi o majoritate prooccidentală care să susţină un guvern prooccidental. Poate să fie o tehnică de negociere…În orice caz, nu este o direcţie în care eu vreau să mergem.” Ce condiționează următoarea nominalizare de premier Întrebat dacă ar refuza „sub nicio formă” o formulă PSD–AUR, președintele a răspuns că, „pentru moment”, România se află în situația unui premier desemnat și că speră într-o „flexibilitate din toate părțile” pentru formarea guvernului. El a adăugat că, dacă nu se ajunge la un guvern, va încerca, prin nominalizarea pe care o va face, să excludă scenariul PSD–AUR. „Pentru moment suntem în situaţia unui premier desemnat. Eu sper să existe flexibilitate din toate părţile pentru a forma un guvern. Dacă nu vom fi acolo, prin nominalizarea pe care o voi face, voi încerca să exclud acest scenariu”. Ce urmează dacă guvernul Mureșan nu trece Nicușor Dan a evitat să spună dacă, în cazul în care guvernul Mureșan pică, următoarea nominalizare ar fi automat Sorin Grindeanu sau o altă persoană. A indicat însă că, într-un asemenea scenariu, Constituția îl obligă să reia negocierile și să verifice din nou pozițiile partidelor. „Sper ca acest guvern să treacă şi nu poate să treacă decât prin negocieri şi flexibilizarea poziţiilor. Dacă se va întâmpla să nu treacă, Constituţia mă obligă să am negocieri, să văd din nou poziţia partidelor.” [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că își duce mandatul la vot în Parlament , respingând solicitarea președintelui PSD, Sorin Grindeanu , de a renunța la desemnare, potrivit Agerpres . Mesajul are miză de procedură și calendar: Mureșan anunță că nu se retrage și că intră în linie dreaptă cu audierile și votul de învestitură. În declarația citată, Mureșan afirmă că solicitarea lui Grindeanu este repetată și că răspunsul rămâne neschimbat. „Domnul Grindeanu îmi cere degeaba, în fiecare zi, să îmi depun mandatul. Dacă am spus o dată că nu îl depun, atunci nu îl depun. Fac ce spun: mergem la vot în Parlamentul României. Abia aștept să prezint oamenilor viziunea mea pentru România.” Calendarul imediat: programul și lista de miniștri, apoi audieri și vot Conform informațiilor transmise, Siegfried Mureșan depune sâmbătă dimineața la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri. Audierile și votul în plen ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare. Pentru mediul economic, următorul reper este momentul în care programul și echipa propusă intră în evaluarea parlamentară, etapă care poate confirma sau bloca instalarea noului Executiv. [...]
