Știri
Știri din categoria Politică
Partidele politice și organizațiile minorităților au rulat aproape 5 miliarde de lei în ultimii șapte ani, iar dependența de bani publici și împrumuturi decontate ulterior creează vulnerabilități de transparență și risc de „excese”, potrivit unei analize citate de G4Media. Raportul, publicat de think-tank-ul Expert Forum, arată că donațiile au o pondere semnificativ mai mică decât subvențiile de la buget și împrumuturile care ajung să fie acoperite din fonduri publice.
Unghiul principal al raportului este de reglementare: cadrul legal actual ar permite finanțări greu de urmărit și cheltuieli insuficient delimitate, iar soluțiile propuse vizează atât plafonarea surselor private, cât și reguli mai stricte pentru subvenții, rambursări și raportări.
Expert Forum susține că structura actuală a veniturilor partidelor – dominată de subvenții și împrumuturi decontate ulterior – se sprijină pe „lipsă de transparență” și poate încuraja cheltuieli excesive. În acest context, organizația propune reducerea limitelor pentru donații și împrumuturi și introducerea unor constrângeri suplimentare care să reducă influența finanțatorilor.
Printre recomandările pe zona de venituri se numără:
Pentru subvențiile de la buget, raportul propune un mecanism mai predictibil de stabilire a bugetului anual, inclusiv printr-un prag superior mai jos (este dat ca exemplu 0,2% din bugetul național) sau printr-un cost per vot indexat anual, cu o limită maximă.
Pe partea de utilizare a subvențiilor, recomandările includ:
Raportul recomandă reconsiderarea politicii de rambursări, astfel încât partidele să nu ajungă finanțate „aproape integral” din bugetul public și pentru a sprijini formațiunile cu capacitate financiară mai redusă. Totodată, se propune ca donațiile să nu poată fi supuse rambursării.
La capitolul transparență, Expert Forum cere finalizarea sistemului informatic de colectare a datelor și publicarea mai detaliată și uniformă a rapoartelor de venituri și cheltuieli. Printre propuneri:
Raportul mai propune reducerea limitelor de cheltuieli, în special la prezidențiale și europarlamentare, și consolidarea controalelor, inclusiv prin întărirea capacității și independenței AEP și colaborare interinstituțională. De asemenea, este menționată necesitatea ca Parlamentul să reglementeze procedura de publicare a declarațiilor de avere și interese.
Raportul integral al Expert Forum este disponibil aici: Expert Forum.
Recomandate
PNL ridică miza pe PNRR și respinge o „rocadă” cu PSD , pe fondul negocierilor de la Cotroceni, după ce eurodeputatul Siegfried Mureșan a acuzat PSD că nu oferă garanții pentru continuarea reformelor necesare. Declarațiile sunt relatate de Adevărul . Mureșan susține că PSD „nu și-a luat niciun angajament” că va continua măsurile de reformă începute de Guvernul Bolojan, pe care le leagă direct de atragerea fondurilor rămase din PNRR și de o „creștere economică sustenabilă”. În acest context, el se declară împotriva unei rocade la guvernare cu PSD. Argumentul PNL: lipsă de predictibilitate și risc pentru reforme Eurodeputatul PNL invocă precedentele politice pentru a justifica neîncrederea în PSD și în liderul partidului, Sorin Grindeanu. El afirmă că PNL a respectat în 2023 angajamentul din 2021 și a cedat guvernarea PSD, însă PSD ar fi încălcat în luna mai un alt angajament politic, care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027. În același mesaj, Mureșan acuză PSD că a susținut demiterea premierului PNL „cu voturile AUR”, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în înțelegerea cu PNL, USR și UDMR. Miza imediată: închiderea PNRR până la finalul verii Mureșan afirmă că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, pe care îl descrie drept „problema cea mai urgentă”. În această logică, el susține că un guvern PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” că PNRR „trebuie închis până la finalul verii” și că România nu va pierde fondurile europene rămase. Negocieri la Cotroceni și blocaje rămase Luni, 13 iulie, liderii PSD, PNL, USR și UDMR – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – alături de Varujan Pambuccian (Grupul Minorităților Naționale) au fost invitați de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni pentru consultări, potrivit Adevărul . Conform unor surse din PSD citate de publicație, negocierile ar fi înregistrat „un ușor progres” față de săptămâna trecută, dar persistă „blocaje și constrângeri importante”. Totodată, social-democrații ar respinge varianta desemnării lui Alexandru Nazare ca premier, motivând că ar fi „omul PNL și USR” și nu o soluție acceptabilă pentru partid. [...]
UDMR propune un „guvern de armistițiu” pe termen limitat pentru a debloca deciziile urgente legate de PNRR, SAFE și buget , în condițiile în care actuala aritmetică parlamentară nu ar permite o majoritate stabilă până în 2028, potrivit Mediafax . Kelemen Hunor spune că a avansat ideea la consultările convocate de președintele Nicușor Dan la Cotroceni , după ce discuțiile nu au dus la o soluție politică de majoritate. În interviul acordat Digi24, liderul UDMR a invocat explicit blocajul dintre PNL și USR, care ar avea decizii interne de a nu guverna împreună cu PSD, ceea ce face dificilă formarea unei majorități „confortabile”. Ce ar rezolva „guvernul de armistițiu”, în viziunea UDMR Propunerea are un obiectiv operațional: adoptarea rapidă a măsurilor considerate urgente, în special cele legate de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), SAFE și buget. Hunor susține că o formulă temporară ar permite partidelor să „pună în paranteză” conflictul politic și să refacă o coaliție până în toamnă, pentru a evita blocarea obiectivelor asumate prin PNRR. „O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD.” Scenariul „etapizat”: de la armistițiu la guverne minoritare și tehnocrat Liderul UDMR descrie o succesiune de formule, dacă nu se poate obține o stabilitate pe termen lung: un „guvern de armistițiu” pe durată limitată; eventual, guverne minoritare succesive; în ultimul an înainte de alegerile parlamentare din 2028, un guvern tehnocrat care să pregătească alegerile și să administreze țara. Hunor afirmă că PSD nu ar vota un guvern din care nu face parte, motiv pentru care ar trebui luate în calcul și variante de guvernare minoritară, dacă armistițiul nu se poate transforma într-o coaliție funcțională. Contextul blocajului: două încercări eșuate și o criză de peste două luni România este în criză politică de peste două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Executivul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată cu 281 de voturi „pentru”. După demitere, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru o nouă majoritate. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar. Ulterior, a fost desemnat Adrian Veștea (PNL), însă guvernul propus de acesta a picat în Parlament, cu 189 de voturi. Întrebat cum a fost primită propunerea UDMR, Kelemen Hunor nu a dat detalii, dar a susținut că varianta nu a fost respinsă și că președintele „ar accepta” această soluție. [...]
Președintele PSD spune că instalarea unui nou Guvern până la 1 septembrie este incertă , pe fondul blocajelor din negocierile dintre partidele care au discutat la Cotroceni , potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu a declarat la Parlament că îi este „foarte greu” să facă o astfel de predicție înainte de începutul sesiunii parlamentare. Negocierile: propuneri acceptate de PSD, respinse de PNL și USR Grindeanu a spus că au existat propuneri venite de la grupul minorităților naționale și de la UDMR, cu care PSD a fost de acord, dar care au fost respinse de PNL și USR. În acest context, liderul PSD a invocat o formulă descrisă de Kelemen Hunor drept „Guvern de armistițiu”, care ar presupune găsirea unui prim-ministru și „punerea în paranteză” a constrângerilor politice. Varianta „tehnocrat cu miniștri politici”, blocată în discuții Întrebat despre posibilitatea unui Guvern condus de un tehnocrat, cu miniștri politici, Grindeanu a confirmat că varianta a fost discutată, dar a susținut că „nu la noi este problema”. El a adăugat că Ilie Bolojan și Dominic Fritz s-ar opune unei astfel de soluții. PSD: „Suntem în opoziție” și nu votăm legea ANI Grindeanu a afirmat că le-a transmis la Cotroceni că PSD „este în opoziție” și a acuzat că Ilie Bolojan „blochează România”. Totodată, liderul PSD a anunțat că partidul nu va vota legea ANI și legea privind competențele ANI, susținând că acestea „ciuntesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate”. În lipsa unui acord între formațiunile implicate, mesajul transmis de liderul PSD indică prelungirea incertitudinii politice cel puțin până la începutul sesiunii parlamentare, termen pe care chiar el îl consideră nesigur pentru instalarea unui nou Executiv. [...]
Ambasada României la Chișinău avertizează că mesajele ambigue pe teme identitare pot alimenta dezinformarea și pot fi exploatate de „actori ostili”, în contextul reacției la explicațiile ambasadorului Germaniei, Hubert Knirsch , după declarațiile sale despre limbă și religie în Republica Moldova, potrivit HotNews . Misiunea diplomatică a României susține că Republica Moldova și România „împărtășesc o istorie bine documentată”, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual „bine cunoscute”, realități consacrate atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova. În acest cadru, ambasada califică drept „regretabile și lipsite de fundament factual” afirmațiile care „relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități”. De ce contează: riscul de exploatare în războiul informațional Ambasada României plasează episodul în „actualul context regional”, pe care îl descrie ca fiind marcat de campanii de dezinformare și încercări de rescriere a istoriei. Potrivit reacției, orice mesaj care poate crea ambiguități privind limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun „riscă să fie exploatat” de Federația Rusă , cu obiectivul de a slăbi „reziliența democratică” și parcursul european al Republicii Moldova. „Orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual.” Ce a spus ambasadorul Germaniei și cum a revenit cu precizări Declarațiile inițiale ale lui Hubert Knirsch au fost relatate de Cotidianul.md , care a scris că diplomatul a spus, într-un interviu la Jurnal TV (7 iulie), că o eventuală unificare poate fi decisă doar de cele două state suverane. În același interviu, el a afirmat că ar pune „sub semnul întrebării” ideea că Republica Moldova și România au aceeași limbă și aceeași religie, argumentând că există oameni cu opinii diferite și minorități etnice și religioase. Ulterior, ambasada Germaniei a revenit cu explicații, susținând că unele formulări au fost traduse eronat și că intenția nu a fost de a pune sub semnul întrebării „unitatea chestiunii românești” sau credința creștin-ortodoxă. În precizări, Knirsch a spus că s-a referit la existența unor persoane care vorbesc aceeași limbă, dar și a altora care vorbesc două limbi, respectiv la diversitatea religioasă. Poziția României: suveranitatea Republicii Moldova, dar „dialog public responsabil” Ambasada României subliniază că Bucureștiul respectă „pe deplin suveranitatea” Republicii Moldova și dreptul cetățenilor de a-și decide democratic viitorul. În același timp, insistă că „adevărul istoric”, rigoarea științifică și cadrul constituțional al Republicii Moldova sunt „premise indispensabile” pentru un dialog public responsabil. Pentru relația bilaterală, mesajul central rămâne că parteneriatul este susținut de comunitatea de limbă, cultură și istorie, iar România își va continua sprijinul pentru Republica Moldova „în spiritul parteneriatului privilegiat”, pe baza respectului reciproc și a valorilor europene. [...]
Arestarea lui Boris Nadejdin ridică miza etichetei de „agent străin” ca instrument de excludere electorală , într-un moment în care legislația rusă poate bloca direct accesul la alegeri al persoanelor vizate, potrivit HotNews . Poliția rusă l-a reținut luni pe Boris Nadejdin, opozant și fost candidat la prezidențialele din 2024, după ce acesta a anunțat pe Telegram că este dus la secția de poliție din Dolgoprudnîi, în regiunea Moscova. Reținerea vine la scurt timp după ce Ministerul Justiției l-a declarat, vineri, „agent străin”. Nadejdin, în vârstă de 63 de ani, a susținut că va continua strângerea de semnături pentru alegerile parlamentare programate pe 20 septembrie și că legea nu îl va împiedica să candideze. Totuși, presa rusă citată în articol notează că un amendament introdus în mai 2024 interzice candidaturile persoanelor declarate „agenți străini”, ceea ce ar transforma eticheta într-o barieră legală directă pentru participarea politică. Ministerul Justiției și-a motivat decizia de a-l include pe listă prin acuzații precum „difuzarea de informații false” despre deciziile politice ale autorităților și despre sistemul electoral, precum și apeluri la manifestații și pichetări neautorizate. Context: candidatură respinsă în 2024 și poziții publice anti-război Nadejdin a încercat să candideze la alegerile prezidențiale din martie 2024, pledând inclusiv pentru negocieri de pace între Rusia și Ucraina. Comisia Electorală Centrală i-a respins însă candidatura, invocând probleme procedurale în colectarea semnăturilor; politicianul a contestat decizia. În articol este menționat și faptul că Nadejdin ajunsese la 15% în intențiile de vot în februarie 2024 și că a comparat statutul de „agent străin” cu cel de „dușman al poporului” din perioada sovietică. De ce contează: „agent străin” fără finanțare externă, dar cu efecte politice Un element relevant pentru funcționarea acestei legislații este recunoașterea făcută la începutul lunii iunie de viceministrul rus al justiției, Oleg Sviridenko: 96% dintre persoanele și entitățile declarate anul trecut „agenți străini” nu au finanțare din străinătate, una dintre justificările inițiale ale legii. Apărătorii drepturilor omului și disidenții ruși aflați în exil susțin că această etichetă încalcă drepturi fundamentale. În acest context, cazul Nadejdin sugerează că miza nu este doar reputațională, ci și una de reglementare electorală, cu potențial de a elimina candidați incomozi din competiție. [...]
Finalizarea PNRR până la sfârșitul verii depinde, în viziunea PNL, de formula viitorului Guvern , iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că o coaliție PNL–USR–UDMR ar fi „singura garanție” pentru închiderea planului și evitarea pierderii fondurilor rămase, potrivit Agerpres . Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de premier, explică de ce liberalii spun că nu mai au încredere să „dea guvernarea pe mâna PSD” cu promisiunea unei cedări ulterioare. El invocă precedente în care PSD ar fi încălcat angajamente politice, inclusiv faptul că, deși PNL a cedat guvernarea în 2023 conform înțelegerii din 2021, PSD ar fi încălcat în luna mai un nou angajament care prevedea preluarea conducerii guvernării în 2027. Miza economică: fondurile din PNRR și continuitatea reformelor În mesajul citat, Mureșan leagă direct formula guvernamentală de capacitatea României de a continua reformele necesare pentru atragerea banilor europeni și pentru o „creștere economică sustenabilă”. El afirmă că PSD nu și-ar fi asumat continuarea măsurilor de reformă și modernizare începute de Guvernul Bolojan, pe care le consideră esențiale pentru accesarea fondurilor rămase din PNRR. Argumentul PNL: rezultate invocate și termen-limită „până la finalul verii” Liberalul susține că Guvernul Bolojan, PNL și partenerii din USR și UDMR „au accelerat absorbția fondurilor europene”, „au redus deficitul” și „au deblocat PNRR”, iar de aici concluzia că aceeași formulă ar fi necesară pentru a duce planul la bun sfârșit. „Un Guvern PNL, USR și UDMR este singura garanție acum că ducem la bun sfârșit PNRR – care trebuie închis până la finalul verii – și că nu pierdem fondurile europene rămase”, a transmis Siegfried Mureșan. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul concret al închiderii PNRR sau despre pașii instituționali următori, dincolo de poziționarea politică a lui Mureșan privind formula de guvernare. [...]
