Știri
Știri din categoria Politică
Incidentul de la Oradea ridică din nou problema securității la evenimente politice, după ce un contestatar a fost îmbrâncit de susținători în timpul vizitei lui Călin Georgescu, potrivit Adevărul.
Imagini postate pe rețelele de socializare arată cum un bărbat din mulțime a început să îl huiduie pe Georgescu, aflat în Piața 100 din Oradea. Reacția a venit rapid: mai mulți susținători ai fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 au devenit agresivi și au început să îl bruscheze pe contestatar.
După momentul tensionat, mulțimea a continuat să scandeze „Călin Georgescu președinte”, slogan folosit frecvent de susținătorii săi. Georgescu a susținut duminică dimineața un discurs dintr-un „podium improvizat”, în timp ce participanții au scandat și „Călin Georgescu este președinte”.
În timpul discursului, Georgescu a făcut „afirmații economice” fără să indice surse, conform relatării. Deși a fost întâmpinat de susținători care l-au aclamat, el a respins ideea că aparițiile sale publice ar avea caracter electoral.
După aproximativ o oră petrecută în Piața 100, Georgescu a plecat în aplauzele celor prezenți.
Recomandate
Deputatul PSD Bogdan Ivan cere intervenție rapidă pe piața carburanților, după ce prețul la pompă a ajuns la 10,43 lei/litru , acuzând Guvernul interimar că nu a prelungit „starea de criză” și că nu a luat măsuri de protecție pentru consumatori, potrivit Adevărul . Ivan, fost ministru al Energiei, a spus la România TV că Executivul ar fi putut menține cadrul de „stare de criză” pe piața carburanților, măsură care, în opinia sa, ar fi redus impactul scumpirilor. El a susținut că, de la plecarea sa din funcție, „de patru luni”, Guvernul „nu a făcut absolut nimic” și a ignorat măsuri care „au funcționat”. Presiune pentru controale și explicații privind formarea prețurilor Parlamentarul afirmă că a solicitat verificări din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și a Consiliului Concurenței, pentru a analiza modul de formare a prețurilor la carburanți, dar că nu a primit răspuns „până acum”. În acest context, el a invocat un „preț istoric” la pompă, de 10,43 lei, și a cerut intervenție imediată. „Oamenii n-au cum să mai aibă încredere în stat când văd că pun motorină de peste 10 lei în mașini și Guvernul privește cu îngrijorare.” „La benzină nu se justifică”: argumentul producției interne Ivan a susținut că scumpirea benzinei nu ar fi justificată, invocând nivelul producției interne: „România produce dublu față de cantitatea de benzină pe care o consumă. Care e argumentul?” El a mai spus că o parte din petrolul rafinat în România este extras local și că există alternative de aprovizionare, concluzionând că „la benzină nu se justifică să ajungi la 10 lei pe litru”. Avertisment și pentru energie: august, lună de referință pentru oferte În aceeași intervenție, deputatul PSD a avertizat asupra unor posibile creșteri ale prețurilor la energia electrică, afirmând că luna august, cu „prețuri record”, ar urma să fie perioada de referință pentru ofertele furnizorilor. Totodată, Ivan a criticat oprirea prelungită a centralei nucleare de la Cernavodă , susținând că a trecut o lună de când aceasta este oprită fără ca situația să fie explicată public. Contextul opririi este detaliat într-un material anterior al publicației despre oprirea prelungită a centralei nucleare de la Cernavodă . [...]
Un proiect AUR ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și obligații pentru oficiali, presă și primării în jurul Zilei Drapelului, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu (PNL) îl critică drept o încercare de a impune „iubirea de țară” prin constrângere, potrivit HotNews . Gheorghiu a reacționat după ce proiectul a fost pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, deși nu are raport întocmit de comisiile de specialitate. Inițiativa a trecut de Senat în 2023. Miza: sancțiuni și obligații legale în jurul unui ritual oficial În mesajul publicat pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că un gest făcut „din obligație”, sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale, „nu e nicio garanție de patriotism” și afirmă că nu există stat democratic cu o astfel de lege. „Ideea că iubirea de ţară poate fi obţinută prin constrângere e pe cât de aberantă, pe atât de stupidă.” Ea mai spune că patriotismul ar trebui demonstrat prin îndeplinirea responsabilităților publice, nu prin participarea la ceremonii sau prin „sărutul drapelului o dată pe an”. Ce prevede proiectul AUR: amenzi pentru oficiali, presă și autorități locale Potrivit detaliilor prezentate în articol, proiectul privind Ziua Drapelului ar introduce mai multe obligații, însoțite de sancțiuni: amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru un oficial care refuză să sărute Drapelul Național la ceremonia dedicată, în ordinea protocolului; dacă un oficial „se sustrage de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu ; amendă de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua sărbătoririi drapelului; amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii. Ritual religios introdus în ceremonie, cu text explicit în proiect Propunerea legislativă include și un ritual religios în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a drapelului, cu o „Binecuvântare” redată în textul proiectului. Oana Gheorghiu afirmă că rugăciunea respectivă „nu există nicăieri în tradiția liturgică” și critică ideea că parlamentarii „s-au apucat și de scris rugăciuni”. În acest stadiu, proiectul se află pe agenda Camerei Deputaților, iar evoluția lui depinde de parcursul parlamentar, inclusiv de întocmirea documentelor necesare în comisiile de specialitate. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , iar presiunea politică se mută pe calendarul deciziilor bugetare și pe costul finanțării statului, potrivit G4Media . Raluca Turcan , președinta PNL Sibiu și fost ministru, îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un candidat la funcția de prim-ministru, după „patru luni de provizorat”. Turcan susține că prelungirea situației de interimat „începe să coste”, în condițiile în care un guvern demis are atribuții limitate. Ea afirmă că România are nevoie de decizii rapide, nu de „calcule politice”, și leagă blocajul de riscuri directe pentru finanțarea economiei. Miza imediată: buget, PNRR și costul împrumuturilor În mesajul citat, Raluca Turcan enumeră o serie de urgențe care, în opinia sa, nu mai pot fi amânate: rectificarea bugetară, inclusiv pentru „domenii esențiale precum sănătatea și transporturile”; pregătirea bugetului pentru 2027; închiderea procedurilor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); continuarea reducerii cheltuielilor statului, pentru menținerea „traiectoriei de stabilitate bugetară”. Pe componenta de finanțare, Turcan avertizează că „fiecare zi de incertitudine politică” poate însemna împrumuturi mai scumpe, scăderea încrederii investitorilor și presiune suplimentară asupra ratingului de țară. Presiune pe Cotroceni: desemnarea premierului înaintea negocierii majorității Turcan argumentează că majoritățile parlamentare ar trebui construite după desemnarea premierului, iar rolul celui desemnat este să negocieze sprijinul necesar pentru învestirea unui guvern. În același timp, ea reia linia politică a PNL privind PSD: „PNL a spus clar ce nu va face: nu vom vota un guvern cu PSD.” Ca alternativă, Turcan spune că PNL ar fi dispus să discute „inclusiv un guvern cu adevărat tehnocrat”, format din „profesioniști independenți”, cu un mandat limitat la rezolvarea urgențelor și continuarea redresării. Contextul invocat: bilanțul „Guvernului Bolojan” și limitele interimatului În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că „Guvernul Bolojan a livrat: reforme, PNRR, stabilizare economică și recâștigarea încrederii internaționale”, dar insistă că un guvern demis nu poate funcționa pe termen lung din cauza atribuțiilor restrânse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul consultărilor sau o posibilă propunere de premier, rămâne neclar când ar urma președintele să facă desemnarea și ce majoritate ar putea fi conturată în Parlament. [...]
Negocierile pentru un Guvern cu puteri depline rămân blocate , iar discuțiile despre „cine intră” în viitorul executiv se poartă inclusiv informal, în condițiile în care partidele nu reușesc să contureze o majoritate parlamentară, potrivit Mediafax . Publicația relatează că președintele României, Nicușor Dan , ar fi vorbit sâmbătă seară, la nunta ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , despre formarea viitorului Guvern. Întrebat la finalul petrecerii dacă a discutat despre formarea Guvernului și despre o viitoare nominalizare, Nicușor Dan a răspuns: „Am făcut și puțină politică”. Evenimentul – descris ca având loc în nordul Capitalei – a reunit mai mulți lideri politici, inclusiv colegi din actualul executiv interimar ai lui Alexandru Nazare, ceea ce a creat un cadru de discuții într-un moment în care miza este trecerea de la interimat la un executiv „cu puteri depline”. Liniile de conflict care complică majoritatea În contextul negocierilor, Mediafax notează două poziționări care tensionează formarea unei majorități: liberalii au decis să nu susțină un guvern tehnocrat condus de Luca Niculescu dacă PSD va avea miniștri în componență; PSD a declarat anterior că, dacă nu va intra la guvernare, nu va susține învestirea guvernului. Aceste condiționări indică un blocaj politic care poate prelungi perioada de interimat și incertitudinea privind formula de guvernare. Context: cine este Alexandru Nazare și ce rol apare în discuții Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanțelor, s-a căsătorit sâmbătă, 12 septembrie, cu interpreta de muzică populară Maria Mihali, într-un local din nordul Bucureștiului. Ceremonia religioasă a avut loc la biserica Cașin și a fost oficiată de opt preoți. În același material se menționează că Nazare ar fi fost, în trecut, printre opțiunile de premier aflate „pe masa președintelui”, fără a fi prezentate detalii suplimentare despre stadiul sau rezultatul acelor discuții. [...]
Ilie Bolojan exclude demisia înainte de învestirea unui nou guvern , argumentând că prelungirea interimatului la Palatul Victoria ar crește costurile de finanțare ale României și ar amplifica riscurile bugetare, potrivit HotNews . Premierul spune că ieșirea rapidă din provizorat este „necesară”, chiar dacă soluția propusă nu este „ideală”. Într-o postare pe Facebook, Bolojan susține că instabilitatea politică se traduce direct în dobânzi mai mari la împrumuturile de care România „este încă dependentă”, chiar și în condițiile unor „rezultate financiare” bune ale guvernului. El afirmă că „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, fără a detalia un calcul sau o estimare exactă. De ce contează: costul banilor și presiunea pe buget Premierul indică două efecte imediate ale prelungirii interimatului: scumpirea împrumuturilor , pe fondul creșterii dobânzilor alimentate de instabilitatea politică; riscuri pentru ratingul de țară , din cauza lipsei unei garanții că viitorul guvern va continua reformele. Pe lângă componenta de finanțare, Bolojan invocă și o problemă de execuție bugetară: în unele domenii, fondurile aprobate „sunt pe cale să se epuizeze”, ceea ce ar face „absolut necesară” o rectificare bugetară, menționând explicit sănătatea și transporturile . Demisia, respinsă: „Ar fi iresponsabil” Bolojan infirmă speculațiile că ar putea demisiona pentru a-l forța pe președintele Nicușor Dan să grăbească desemnarea unui nou prim-ministru. El spune că o astfel de mișcare ar adânci criza și ar bloca inclusiv activitățile curente ale guvernului. „Nu voi abandona țara și, indiferent de greutățile zilnice, îmi voi îndeplini responsabilitățile asumate până când voi putea preda mandatul succesorului meu.” În lipsa unei desemnări din partea președintelui, avertizează premierul, ar crește „nervozitatea și neîncrederea”, pe fondul prelungirii blocajului și al degradării climatului democratic. Soluția propusă: guvern „neutru” de tehnocrați, cu mandat limitat Ca ieșire din impas, Bolojan avansează varianta unui guvern neutru, format din tehnocrați , cu obiective „clare și limitate”, între care: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR ; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. El insistă însă că ar trebui să fie „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul cu miniștri „controlați din birourile PSD”. În același mesaj, Bolojan reia poziția PNL de a nu vota un guvern care include PSD și susține că două variante anterioare de deblocare (asumarea guvernării de către PSD și o „rotativă”) ar fi fost refuzate de PSD. [...]
Alfred Simonis își leagă atacul la adresa lui Dominic Fritz de miza controlului asupra resurselor Primăriei Timișoara. Într-o postare citată de news.ro , președintele Consiliului Județean Timiș și liderul PSD Timiș susține că o eventuală pierdere a funcției de primar ar însemna pentru Fritz nu doar „pierderea unui birou”, ci a „principalului instrument de putere politică” și a platformei care i-ar fi susținut ascensiunea în USR. Simonis afirmă că nervozitatea primarului ar fi alimentată de perspectiva de a rămâne „fără Primărie, fără resursele uriașe ale acesteia și ale Centrului de Proiecte”, iar de aici ar veni „disperarea, victimizarea și nevoia de a inventa permanent dușmani”. El spune că Fritz l-ar fi atacat „frontal și absolut gratuit” după ce Simonis a vorbit despre întâlniri pe care le-ar fi avut cu acesta, inclusiv „acasă la mine sau la el”, întâlniri pe care primarul „nu le neagă”, potrivit postării. Disputa se mută pe terenul juridic: conflictul de interese și rolul instanțelor În același mesaj, Simonis susține că Fritz ar fi „scos din context” declarațiile sale și ar fi amestecat teme fără legătură pentru a „muta discuția cât mai departe de adevărata problemă”. Liderul PSD Timiș afirmă că Fritz ar fi fost declarat în conflict de interese nu de PSD, ci de „instanțele de judecată din Timișoara și București”, menționând „două procese pierdute”. Simonis mai afirmă că Fritz ar fi luat bani cu împrumut de la un coleg de partid și că, ulterior, ca primar, ar fi semnat „un document” care l-ar fi ajutat pe acesta „într-un proiect imobiliar”. El susține că primarul ar încerca să transforme „propria problemă de integritate, de încălcare a legii” într-o „ofensivă împotriva Timișoarei”, prin invocarea Agenției Naționale de Integritate (ANI) . Promisiuni și proiecte locale invocate în conflict Simonis îi transmite lui Fritz că „Timișorenii nu ți-au dat prin vot dreptul de a fi deasupra legii” și respinge ideea că ANI ar explica neîndeplinirea unor obiective locale, enumerând: Ștrandul Termal; Baza Uszoda; Ceasul Floral. Totodată, Simonis formulează public o serie de întrebări către Fritz, inclusiv dacă a fost declarat în conflict de interese și dacă a semnat, din funcția de primar, un document în beneficiul colegului de partid de la care ar fi împrumutat bani. În final, Simonis revine la cooperarea instituțională și îl întreabă pe Fritz când va debloca proiecte comune între Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, menționând explicit construirea unei Săli Polivalente și punerea la dispoziție a terenului pentru o parcare lângă Spitalul Județean. [...]
