Știri
Tag: stefanita avramescu

AUR își condiționează votul din Parlament pentru viitorul guvern de obținerea funcției de premier , respingând explicit atât varianta unui prim-ministru „independent”, cât și un cabinet din care partidul nu face parte, potrivit News . Mesajul ridică miza negocierilor pentru formarea majorității și reduce spațiul de compromis în jurul unei formule de guvernare fără AUR sau cu un premier din afara partidului. Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a afirmat marți, într-o conferință de presă, că formațiunea va vota doar un guvern „condus de un premier AUR” și din care partidul „face parte”. În același timp, el a spus că AUR vrea „certitudinea” că puncte esențiale din programul de guvernare ar fi „exact inversul” măsurilor luate de „guvernul Bolojan”, precizând că obiecția vizează politicile publice, nu persoana premierului. Condițiile anunțate pentru susținerea unui cabinet Peiu a rezumat poziția partidului în trei linii, prezentate ca praguri de vot: AUR nu votează un guvern cu alt premier decât unul propus de AUR; AUR nu votează un guvern din care nu face parte; AUR nu votează un guvern condus de un „independent”, descris ca europarlamentar care reprezintă un partid. AUR: „Nu avem pe ce să ne pronunțăm” fără o nominalizare În aceeași conferință, purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu , a spus că partidul așteaptă „o nominalizare din partea domnului președinte” de „aproape 4 săptămâni” și că, în lipsa unei propuneri oficiale, „nu avem pe ce anume să ne pronunțăm”. Avrămescu a mai susținut că România „nu” are nevoie „de guvern tehnocrat” și că este necesar „un guvern care să aibă o asumare politică”. În logica anunțată de AUR, un guvern politic ar primi voturile partidului doar dacă AUR este parte a executivului sau dacă dă prim-ministrul. [...]

AUR acuză Ministerul de Externe de gestionarea defectuoasă a repatrierii românilor din zona Golfului , în contextul evacuărilor organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit Mediafax , deputatul și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Ștefăniță Avrămescu, a criticat modul în care Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, ar fi gestionat operațiunile de evacuare, susținând că reacția autorităților a fost întârziată și lipsită de claritate. Reprezentantul AUR afirmă că repatrierea cetățenilor români din zona Golfului ar fi fost marcată de comunicare incoerentă și de lipsa unui mecanism eficient de intervenție în situații de criză. Potrivit acestuia, ceea ce ar fi trebuit să fie o operațiune administrativă discretă și bine coordonată s-a transformat într-un episod dominat de comunicare politică și controverse publice. Critici privind organizarea evacuărilor Avrămescu a comparat modul în care România a gestionat repatrierile cu acțiunile altor state europene, menționând că țări precum Croația, Italia sau Franța ar fi organizat rapid zboruri speciale cu aeronave ale companiilor aeriene locale, fără probleme administrative sau dispute publice. În cazul României, reprezentantul AUR a susținut că au existat disfuncționalități în procesul de selecție a persoanelor evacuate. Un exemplu invocat a fost excluderea unui minor de pe lista de repatriere, situație explicată public prin considerente de „vulnerabilitate de imagine”, fapt criticat de opoziție. Critici privind comunicarea instituțională Purtătorul de cuvânt al AUR consideră că lipsa unor criterii clare și a unei comunicări coerente din partea autorităților a afectat încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona situații de urgență. „Românii aflați în pericol nu au nevoie de justificări defensive, ci de un stat pregătit și de instituții care acționează rapid și profesionist”, a declarat Avrămescu. Acesta a avertizat că problemele apărute în gestionarea repatrierilor reflectă, în opinia sa, un declin instituțional acumulat în timp și a susținut că Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să fie orientat exclusiv spre protejarea cetățenilor români în situații de criză. Contextul repatrierilor Operațiunile de evacuare au fost organizate după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Conform datelor oficiale, aproximativ 1.500 de români au fost repatriați prin zboruri organizate de stat , iar alți aproximativ 1.000 s-au întors în țară cu zboruri comerciale , în timp ce câteva sute de persoane rămân încă pe listele prioritare de evacuare. [...]