Știri
Știri din categoria Politică
PSD vrea ca Guvernul să-și angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea aparatului central, cu un calendar care împinge proiectele în Parlament „în următoarele săptămâni sau luni”, dar cel târziu până în martie 2027, potrivit Biziday.
Sorin Grindeanu a anunțat că PSD îi va propune premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului pentru două pachete de reformă: reforma administrativ-teritorială (inclusiv comasarea comunelor mici) și reorganizarea la nivel guvernamental. Miza, din perspectiva PSD, este accelerarea adoptării printr-o procedură care reduce spațiul pentru amendamente parlamentare și poate forța o decizie politică rapidă.
Grindeanu a detaliat că reorganizarea la nivel guvernamental ar urma să vizeze:
În privința reformei administrativ-teritoriale, liderul PSD a precizat că aceasta ar trebui făcută „cu păstrarea serviciilor pentru cetățeni”.
Liderul PSD a mai spus că Guvernul își va angaja răspunderea și pentru bugetul pe anul viitor, însă a indicat că prioritatea o reprezintă cele două reforme, pe motiv că vor avea impact și asupra bugetului.
Din informațiile prezentate, termenul-limită avansat pentru angajarea răspunderii pe reforme este martie 2027, fără ca Biziday să indice, în acest moment, un calendar mai detaliat sau forma concretă a proiectelor legislative.
Recomandate
PSD își construiește ofensiva politică pe tema „austerității oarbe”, iar miza imediată este schimbarea direcției economice printr-un pachet de măsuri anunțat pentru săptămâna viitoare , pe fondul unor acuzații privind facturi împinse în viitor și un deficit bugetar „cel mai mare din UE”, potrivit Adevărul . Într-o postare pe rețelele sociale, președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că politicile economice ale guvernării au „sărăcit românii” și au afectat firmele românești fără să rezolve problemele bugetare. Liderul social-democrat respinge explicațiile care invocă „greaua moștenire” și afirmă că efectul a fost „nota de plată a austerității”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” Argumentele economice invocate: facturi rostogolite și deficit ridicat Grindeanu își bazează critica pe două elemente pe care le prezintă drept punct de plecare pentru evaluarea situației: „Peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor; el susține și că bugetul adoptat în aprilie „s-a epuizat în octombrie” . „Cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană” , „după orice metodologie”, despre care afirmă că este confirmat de INS și BNR, dar și de Eurostat și Comisia Europeană. În același mesaj, liderul PSD spune că partidul nu va alimenta scenarii despre „incapacitatea de plată” a României și promite o schimbare de direcție: „Vom schimba direcția României. Aici nu există cale de întoarcere!”. Ce măsuri spune PSD că va prezenta săptămâna viitoare Grindeanu afirmă că miniștrii PSD vor veni „cu măsuri concrete, cu termene și rezultate”, într-o listă care acoperă mai multe domenii: Sănătate: asigurarea fondurilor pentru funcționarea UPU și a serviciilor de ambulanță. Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru exporturile de ovine. Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș). Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu, în lipsa căruia „se lucrează doar pe 45% din șantier”. Administrație locală: operaționalizarea unui grup de lucru pentru reforma administrației publice locale. Fonduri europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR ”. Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie. Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, despre care spune că este așteptată „de peste o lună” de mii de antreprenori și firme. Apărare: întâlnire cu parteneri din Bulgaria și Turcia pentru securitatea la Marea Neagră. Educație/ordine publică: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli, prin Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar. În final, Grindeanu reia și o țintă politică formulată în termenii săi, vorbind despre continuarea „desuserizării” României. Context suplimentar menționat de publicație: Adevărul amintește și un episod anterior în care Grindeanu l-a atacat pe Ilie Bolojan pe tema competitivității economice. [...]
PSD pune pe masă un pachet de intervenții în ministere, pe fondul acuzațiilor privind „facturi” de peste 30 mld. lei împinse în viitor , după ce Sorin Grindeanu l-a atacat pe fostul premier Ilie Bolojan pentru execuția bugetară și pentru presiunea lăsată asupra finanțelor publice, potrivit Antena 3 . Președintele PSD susține că Bolojan ar fi lăsat „peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații împinse în viitor” și „un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că fostul premier „a sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul”, acuzând că „a sacrificat economia și a adâncit criza”. Ce măsuri spune PSD că urmează să aplice prin miniștrii din Guvern Grindeanu a prezentat o listă de măsuri pe care ar urma să le ia miniștrii PSD din cabinetul condus de Luca Niculescu, cu accent pe deblocări administrative și finanțări punctuale: Sănătate: asigurarea fondurilor necesare funcționării UPU și serviciilor de Ambulanță la nivel național Agricultură: deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine Transporturi: ultimele verificări pentru deschiderea în noiembrie a unei noi secțiuni de autostradă (Tigveni–Curtea de Argeș) Mediu: deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu (în lipsa căruia se lucrează acum doar pe 45% din șantier) Dezvoltare: operaționalizarea grupului de lucru pentru reforma administrației publice locale Fonduri Europene: discuții la Bruxelles pentru „salvarea banilor din PNRR” Economie: auditul tuturor programelor de sprijin pentru economie Muncă: deblocarea platformei „Work in Romania” pentru lucrători străini, „așteptată de peste o lună de mii de antreprenori și firme românești” Apărare: întâlnire cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră Justiție, Interne și Învățământ preuniversitar: implementarea măsurilor privind combaterea violenței în școli Contextul invocat: presiune pe buget și deficit ridicat În același mesaj, Grindeanu a susținut că „acest trend trebuie inversat” și a plasat disputa în contextul situației bugetare, menționând că România are „în prezent cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza.” „Realitatea cifrelor a demonstrat că, în ultimul an, reformele s-au făcut cu sabia de lemn, în timp ce peste economie și veniturile românilor s-a trecut cu tancul.” Articolul nu include reacția lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate și nici detalii suplimentare care să cuantifice, dincolo de suma invocată, structura „facturilor neachitate” sau instituțiile la care se referă. [...]
PNL ridică miza confruntării cu PSD pe tema „reformei statului”, după ce vicepreședintele liberal Alexandru Muraru a susținut, într-o postare pe Facebook, că Ilie Bolojan va ajunge „liderul opoziției” și va „înjumătăți” numărul de parlamentari ai PSD, potrivit News . Muraru afirmă că PSD „și-a găsit nașul” și că, în anii următori, social-democrații își vor consuma „programul de guvernare” plângându-se de „greaua moștenire” și atacându-l pe fostul premier Ilie Bolojan. În același mesaj, liberalul îi nominalizează pe Marian Neacșu și Sorin Grindeanu ca principali vectori ai acestor atacuri. Miza politică: opoziție construită pe „reforma statului” În argumentația sa, Muraru susține că PSD ar urmări să erodeze imaginea lui Bolojan și să acopere prin „zgomot” mediatic ceea ce numește „incompetența” guvernului. El mai spune că Bolojan ar rămâne „în prima linie” și și-ar asuma confruntarea cu „un sistem” care ar fi supraviețuit prin negocieri de funcții și protejarea privilegiilor. În postare este reprodus și un mesaj atribuit lui Bolojan despre colaborarea politică, în care acesta face o distincție între „oameni raționali” și „golani”, sugerând că doar cu primii se poate lucra. Ce urmează, potrivit declarațiilor din postare Muraru își construiește mesajul în jurul ideii că România ar avea nevoie, „în următorii ani”, de o opoziție care „să nu uite ce a promis”, „să nu negocieze principiile” și să fie pregătită să guverneze, indicând că Bolojan ar avea „ocazia” să construiască această alternativă. Afirmația privind „înjumătățirea” numărului de parlamentari ai PSD este o proiecție politică, fără un calendar sau un mecanism concret detaliat în material. [...]
Traian Băsescu avertizează că o apropiere PSD–AUR ar putea demobiliza votanți AUR , pe fondul unei incompatibilități puternice între o parte din electoratul formațiunii și PSD, potrivit Mediafax . Fostul președinte a spus, duminică seară, la Digi 24, că nu crede într-o alianță între PSD și AUR și că, dacă liderii AUR ar merge spre „o combinație electorală” cu PSD, o parte dintre susținătorii AUR nu ar mai vota nici AUR, nici PSD. În argumentația sa, Băsescu a indicat existența unui segment semnificativ în AUR „anti-PSD”, care „nu suportă PSD-ul”. „Dacă AUR se duce într-o combinație electorală cu PSD-ul, parte din electoratul AUR nu va vota AUR și nici PSD-ul.” De ce contează: riscul de pierdere a voturilor prin „transfer” ratat Mesajul lui Băsescu pune accent pe un risc electoral tipic alianțelor între partide cu baze de susținători antagonice: în loc să adune voturi, o asociere poate produce absenteism sau migrație către alte opțiuni. În acest caz, el sugerează că o parte din electoratul AUR ar putea refuza să valideze, prin vot, o apropiere de PSD. În același timp, Băsescu a susținut că PSD își păstrează o bază electorală „solidă”, chiar dacă partidul „fluctuează” în procente și a înregistrat scăderi în sondaje. „PSD-ul are o bază solidă în electoratul din România.” Context: PSD, stabilitate de bază; AUR, electorat sensibil la alianțe În intervenția citată, fostul președinte a mai spus că, dacă PSD ar reuși „să recupereze ceva” printr-o „guvernare acceptabilă”, ar putea deveni „o direcție” pentru unii alegători. Totodată, a anticipat că vor exista și mulți care nu vor merge la vot, în actuala configurație a scenei politice. Băsescu a adăugat și o observație mai generală: în opinia sa, ar exista spațiu pentru un partid nou care să îmbine susținerea pentru Uniunea Europeană cu „individualizarea” țării în interiorul UE, ceea ce ar putea atrage „un flux de electorat bun”. [...]
Negocierile Guvern–sindicate intră în linie dreaptă, dar majorările de la 1 ianuarie rămân incerte , pe fondul presiunii de proteste și al constrângerilor bugetare, potrivit Antena 3 . Premierul Luca Niculescu urmează să aibă săptămâna viitoare prima întâlnire cu liderii sindicatelor și ai patronatelor, în Consiliul Național Tripartit . Întâlnirea are loc în contextul nemulțumirilor legate de salarii, pensii și creșterea costului vieții, dar și al amenințărilor cu proteste de amploare. Sindicatele din administrația publică strâng de mai multe luni semnături pentru declanșarea unei greve generale, iar greva din sistemul sanitar, deși suspendată, „ar putea fi reluată în orice moment”, conform aceleiași surse. Miza: salariul minim și noua lege a salarizării Pe agenda discuțiilor intră salariul minim și cadrul mai larg al salarizării în sectorul public. Sindicaliștii cer măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare, deblocarea veniturilor și majorarea salariului minim cu 675 de lei brut. În paralel, solicită și un calendar pentru adoptarea noii legi a salarizării, în condițiile în care există „șanse reduse” ca proiectul să ajungă în Parlament până la finalul acestui an. În acest context, Antena 3 notează că majorările salariale de la 1 ianuarie rămân incerte , iar evoluția veniturilor angajaților din sectorul public depinde de negocierile privind noua lege. Patronatele: amânarea creșterii și o formulă predictibilă Reprezentanții patronatelor cer ca următoarea creștere a salariului minim să fie amânată cu cel puțin un an și solicită ca stabilirea acestuia să se bazeze pe o formulă predictibilă, pentru a reduce incertitudinea în planificarea costurilor cu forța de muncă. Constrângerea bugetară: deficitul și presiunea ratingului Negocierile se desfășoară în timp ce deficitul bugetar rămâne o problemă pentru noul guvern. Premierul Luca Niculescu a spus, după prima ședință de guvern, că România trebuie să respecte ținta de deficit bugetar asumată și a avertizat că evaluările agențiilor de rating au fost trecute „foarte la limită”. Pensiile: scenarii de indexare, dar fără decizie În paralel, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor fac calcule pentru o posibilă indexare a pensiilor. Potrivit estimărilor prezentate, pensiile ar putea crește cu 7,3%, iar dacă s-ar aplica prevederile legale menționate în material, indexarea „ar trebui să fie de 7,7%”. Nivelul efectiv și momentul aplicării rămân însă neclarificate. Ministrul Muncii, Florin Manole, a indicat că estimarea informală a Casei Naționale de Pensii este în prezent de 7,3%, dar a evitat să o trateze ca procent final: „Nu vreau să mă hazardez.” [...]
Ludovic Orban reia acuzațiile despre influența serviciilor în politică și cere, implicit, o reformă a controlului civil , după ce SRI i-a catalogat declarațiile drept „nefondate”, potrivit HotNews . Fostul premier a susținut, joi seară, la B1 TV, că „serviciile de informații sunt complet scăpate de sub controlul societății civile” și că în România funcționează „un sistem militarizat” pe care îl consideră necaracteristic democrațiilor europene. În aceeași intervenție, Orban a reluat ideea că președintele Nicușor Dan ar urmări sprijinul PSD pentru alegerile prezidențiale din 2030, iar această orientare ar fi fost recomandată de reprezentanți ai serviciilor secrete. Ce spune Orban despre lipsa probelor și „interferențe” în instituții Întrebat despre faptul că SRI i-a reproșat lipsa dovezilor, Orban a afirmat că, dacă ar fi avut probe directe, le-ar fi prezentat public, dar a invocat exemple și afirmații din spațiul public din anii trecuți. El a enumerat, între altele, discuțiile despre „ câmpul tactic ” din justiție și a susținut că serviciile ar fi avut interferențe în zone în care „nu ar avea ce să caute”, menționând partide politice, administrație, justiție, mediul privat, economia și presa. Totodată, Orban a folosit expresia „sugestii care vine din pădure”, explicând-o ca referire la zona SRI sau „din alte zone”, în contextul ideii că ar exista persoane „receptive” la astfel de influențe. „Planul” pentru 2030 și explicația apropierii Nicușor Dan–PSD Orban a reluat acuzația formulată anterior la TVR, potrivit căreia Nicușor Dan s-ar fi apropiat de PSD cu speranța obținerii susținerii pentru un nou mandat la Cotroceni în 2030, oferind la schimb guvernarea. În argumentația sa, fostul premier a spus că PSD nu l-ar fi sprijinit pe Nicușor Dan în turul doi și că, în unele județe, ar fi tras mai degrabă pentru George Simion. El a susținut că președintele nu ar avea de unde să aibă încredere că PSD își va respecta o eventuală înțelegere și că această încredere i-ar fi fost „recomandată” pe baza unor asigurări venite din zona serviciilor. Reacția SRI: acuzații „nefondate” și clarificări despre conducerea interimară SRI a reacționat într-un comunicat publicat pe Facebook după ora 22:30, în care a calificat afirmațiile lui Orban drept „nefondate” și a considerat „regretabilă și iresponsabilă” lansarea repetată a unor astfel de acuzații. Instituția a mai transmis că nu participă la „înțelegeri politice” și că își desfășoară activitatea în limitele Constituției și ale legii. În plus, SRI a respins afirmațiile privind o conducere interimară „pe șestache”, susținând că identitatea persoanei care asigură interimatul este publică și că legalitatea exercitării funcției este conformă cu legea. În context, HotNews amintește că Nicușor Dan l-a revocat pe Ludovic Orban din funcția de consilier prezidențial în noiembrie 2025, la o lună și jumătate de la numire. [...]
