Știri
Știri din categoria Politică

PSD lasă deschisă opțiunea unei susțineri pentru Nicușor Dan în 2030, dar fără un angajament, pe fondul unei relații instituționale pe care o descrie drept „responsabilă”, potrivit Mediafax. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că nu exclude scenariul, însă a insistat că „atâtea lucruri se întâmplă în trei ani și jumătate”, indicând că decizia ar depinde de evoluțiile politice până la următorul scrutin prezidențial.
Grindeanu a argumentat că, istoric, Nicușor Dan „n-a fost niciodată candidatul PSD” și a trecut în revistă competițiile electorale în care PSD și Nicușor Dan s-au aflat în tabere opuse: alegerile pentru Primăria Capitalei (cu Gabriela Firea candidat PSD) și prezidențialele de anul trecut, când PSD a avut un candidat comun cu PNL și UDMR, Crin Antonescu, iar câștigător a fost Nicușor Dan. Liderul PSD a precizat și că l-a votat pe Nicușor Dan o singură dată, „în turul doi anul trecut”.
Întrebat direct dacă PSD l-ar putea susține pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2030, Grindeanu nu a dat un răspuns tranșant, invocând intervalul rămas până atunci.
„Eu cred că, vă dați seama cât mai avem? Vreo patru ani și jumătate. Nu, trei ani și jumătate. Trei ani și jumătate, corect. Atâtea lucruri se întâmplă în trei ani și jumătate.”
Mesajul sugerează că PSD nu își fixează de pe acum o strategie prezidențială, păstrând spațiu de manevră pentru negocieri și repoziționări politice, în funcție de contextul viitor.
În aceeași intervenție la Digi24, Grindeanu a lansat critici la adresa liderului PNL, Ilie Bolojan, susținând că unii actori politici își calibrează deja acțiunile cu gândul la o candidatură în 2030. El a afirmat că aceștia ar „subsuma” deciziile curente obiectivului de a intra în cursa prezidențială, pe fondul faptului că „n-au putut să fie candidați în 2025”.
Mediafax notează că Grindeanu a mai spus, în timpul crizei politice, că Ilie Bolojan s-ar pregăti pentru campania prezidențială din 2030, acuzându-l că ar fi interesat mai degrabă de capital politic decât de deblocarea rapidă a situației guvernamentale.
Recomandate

Cotroceniul împinge reforma administrativă spre criterii „serioase”, în timp ce Guvernul pregătește comasări voluntare ale comunelor mici , pe fondul unei dezbateri în care tema drepturilor minorităților rămâne sensibilă, potrivit HotNews . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan, a susținut la Digi24 că România „nu mai poate funcționa după harta desenată de Ceaușescu în 1968” și a argumentat că este „singura țară din Uniunea Europeană” care, după aderare, nu a făcut o reformă administrativă. În același timp, el a spus că interesele comunității maghiare nu ar fi afectate de o reorganizare și că minoritatea maghiară nu va fi exclusă de la dezbatere. Miza: reorganizare administrativă cu efecte directe în funcționarea statului Tomac a pledat pentru o discuție „cu mai puțină emoție și cu mai mult pragmatism” și a indicat că ar fi posibil un consens inclusiv cu UDMR , „într-o primă etapă”, dacă sunt aduse „argumente solide”. Declarațiile vin în contextul în care UDMR a exprimat rețineri față de reforma administrației. Totodată, consilierul prezidențial a spus că este „adeptul soluțiilor serioase” și a apreciat drept „serioase” propunerile prezentate de europarlamentarul Dragoș Benea (PSD), coordonatorul reformei administrative din partid. Ce pregătește Guvernul: comasare voluntară și reguli pentru drepturile minorităților La aproape o lună de la lansarea dezbaterii de către PSD, Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care să reglementeze comasarea voluntară a localităților. Ministerul Dezvoltării, condus de Alexandru Stoica (PSD), ar urma să pună în dezbatere publică, „în următoarele zile”, un proiect de OUG pentru a începe comasarea voluntară a comunelor cu sub 1.500 de locuitori. În urma criticilor UDMR privind posibile efecte asupra comunităților minorităților naționale, în proiect ar fi fost introdus un articol care să permită exercitarea unor drepturi chiar dacă ponderea minorității scade sub 20%, potrivit unor surse din PSD. În text este menționată în principal folosirea limbii materne în administrație; plăcuțele bilingve rămân condiționate de același prag sau ar urma să fie lăsate la latitudinea autorității locale dacă procentul este mai mic. Proiectul ar urma să includă și beneficii pentru comunele care aleg comasarea voluntară (reduceri de taxe și impozite), precum și măsuri de tranziție pentru personalul care își pierde locul de muncă. Potrivit unor surse din partid, inițiatorii ar estima că aproximativ 50 de comune ar alege comasarea voluntară. Contextul detaliat al articolului privind minoritățile este prezentat într-un material separat al HotNews . PSD: criterii și „matrice a sustenabilității” înainte de 2028–2034 În paralel, PSD discută despre o reformă mai amplă. Pe 26 octombrie, liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că îi va propune premierului Luca Niculescu ca Guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrativ-teritorială și pe reorganizarea la nivel guvernamental. Dragoș Benea a vorbit despre șase criterii care ar urma să fundamenteze o „matrice a sustenabilității” administrative, cu un algoritm de punctare care să indice ce unități administrativ-teritoriale sunt sustenabile și care ar trebui reorganizate și comasate. Potrivit lui Benea, modificările sunt importante și în perspectiva cadrului financiar multianual 2028–2034 al UE, unde ar urma să existe o scădere a fondurilor de coeziune față de anii anteriori. În datele prezentate de Benea, în România există peste 450 de unități administrativ-teritoriale cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități cu până la 3.000 de locuitori, iar 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deși au o administrație locală de nivel „orășenesc”. [...]

România ia în calcul o contribuție suplimentară pentru Ucraina în 2027, dar fără a avansa public sumele , potrivit News , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan . Miza imediată este una de politică bugetară și de transparență: statul vorbește despre o creștere a sprijinului, dar lasă deschisă opțiunea de a nu comunica cifrele. Președintele a confirmat că „există intenția” ca România să contribuie suplimentar la finanțarea și înarmarea Ucrainei în 2027, însă a indicat că ar putea fi făcută „o evaluare” privind oportunitatea comunicării publice a sumelor exacte. El a adăugat că aceste sume ar fi „mult mai mici” decât contribuțiile altor state care sprijină Ucraina. Ce știm despre forma sprijinului Dincolo de componenta financiară și de înarmare, Nicușor Dan a indicat că România ajută și prin măsuri logistice, cu efect direct asupra fluxurilor comerciale din regiune. Concret, șeful statului a menționat: eforturi pentru asigurarea tranzitului cerealelor prin România; „multe lucruri de tipul acesta” prin care autoritățile încearcă să sprijine Ucraina. Ce rămâne neclar În acest stadiu, informațiile publice nu includ: nivelul contribuției suplimentare avute în vedere pentru 2027; calendarul deciziei și instituțiile care vor stabili sumele; dacă sprijinul suplimentar va fi reflectat într-o linie bugetară distinctă sau prin alte mecanisme. Declarațiile indică o direcție politică, dar fără detalii operaționale sau financiare care să permită, deocamdată, o evaluare a impactului bugetar. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că este „dintre cei mai pesimiști” că Rusia vrea cu adevărat pacea în Ucraina , într-un context în care SUA își intensifică implicarea diplomatică, iar miza pentru Europa rămâne inclusiv economică, prin costurile prelungirii conflictului, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi seară, la Berlin, într-o conferință de presă în care Nicușor Dan a vorbit despre mesajele transmise de oficialul american Jared Kushner și de președintele SUA, Donald Trump, în legătură cu „noile evoluții de pe scena internațională”. Mesajul lui Nicușor Dan: proces în derulare, dar scepticism față de intențiile Moscovei Președintele a descris discuțiile recente drept „o etapă într-un proces”, nu „un eveniment extraordinar” pentru părțile implicate. În acest cadru, el a subliniat că Statele Unite își doresc pacea în Ucraina și că există discuții atât cu partea rusă, cât și cu partea ucraineană. „Există părţi care sunt mai optimiste şi altele care sunt mai pesimiste că Rusia cu adevărat vrea pacea. Eu sunt dintre cele mai pesimiste în acest moment.” Dimensiunea economică invocată de Trump și semnalul politic către „Coaliția de Voință” Nicușor Dan a mai spus că Donald Trump i-a transmis că războiul „aduce multă suferință” și „pierderi economice semnificative”, iar eforturile pentru pace ar trebui intensificate. În același timp, președintele României a interpretat prezența celor doi negociatori americani și mesajul transmis de Trump drept „un gest de solidaritate” cu „Coaliția de Voință”, fără a oferi alte detalii despre pașii următori ai acestui demers. [...]

Președintele Nicușor Dan indică o dependență politică a Guvernului de PSD , afirmând că, atât timp cât social-democrații au „mai mult de jumătate din voturile care țin acest guvern”, relația dintre premier și PSD „trebuie să fie una de flexibilitate”, potrivit News . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre rolul vicepremierului PSD Marian Neacșu și despre delegarea de atribuții în Executiv. Ce spune Nicușor Dan despre raportul de forțe din Guvern Întrebat dacă vicepremierul are o putere foarte mare, având în vedere că „coordonează 11 ministere” și „avizează proiecte cu impact bugetar pentru alte 15”, șeful statului a susținut că premierul rămâne actorul decisiv în arhitectura constituțională a României. „Tot timpul, într-o ședință de guvern, pot să fie toți miniștrii împotrivă, premierul poate să decidă în sens contrar. Deci primul-ministru este evident puternic.” În același timp, Nicușor Dan a insistat că orice prim-ministru care depinde de o majoritate parlamentară trebuie să fie „flexibil” cu acea majoritate, iar în actuala configurație PSD are un rol determinant în susținerea guvernului. De ce contează: flexibilitatea cerută de majoritate și deciziile cu impact bugetar Declarațiile președintelui conturează o logică de funcționare a Executivului în care deciziile politice și administrative sunt strâns legate de aritmetica parlamentară. În acest cadru, delegarea de atribuții către vicepremieri este prezentată drept o practică uzuală, însă cu o limită explicită: premierul poate „corecta” deciziile viceprim-ministrului. Nicușor Dan a făcut și o paralelă cu perioada în care era primar al Bucureștiului, spunând că era atent la partidele care îi asigurau voturile necesare pentru proiecte. Context: atribuțiile vicepremierului Marian Neacșu Știrea apare după ce președintele a fost întrebat la Berlin cum îl caracterizează pe vicepremierul PSD Marian Neacșu, în condițiile în care acesta a primit mai multe atribuții prin decizia premierului Luca Niculescu. Nicușor Dan l-a descris pe Neacșu drept „un profesionist”, afirmând că a interacționat cu el de mai multe ori înainte de a deveni președinte și că acesta „cunoaște în detaliu administrația românească, mecanisme, procese administrative”. La rândul său, premierul Luca Niculescu a declarat că a stabilit atribuțiile vicepremierului având în vedere că Marian Neacșu este „unul dintre cei mai competenți, meticuloși și bine pregătiți oameni din administrația română” și a adăugat: „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm.” [...]

România cere ca Europa să fie inclusă în negocierile de pace pentru Ucraina , argumentând că miza este direct legată de securitatea continentului, potrivit News . Președintele Nicușor Dan a făcut declarațiile după reuniunea „ Coaliția de Voință ” de la Berlin, unde a spus că președintele SUA Donald Trump a intervenit telefonic. În cadrul întâlnirii au participat „mulți șefi de stat și de guvern” din Europa, din Uniunea Europeană și din afara ei, inclusiv Norvegia și Marea Britanie. Nicușor Dan a precizat că în sală s-au aflat și doi emisari ai președintelui Trump pentru Ucraina, „domnii Whitcoff și Kushner”. „Poziția noastră, comună cu a multor state, a fost că, unu, e nevoie ca Europa să fie la masa negocierilor, pentru că războiul din Ucraina este legat de securitatea Europei.” Ce urmărește „Coaliția de Voință”: garanții de securitate după încetarea focului Șeful statului a explicat că „Coaliția de Voință” a început „acum un an și jumătate, aproape doi”, cu obiectivul de a pregăti „pasul imediat următor păcii sau încetării focului” în Ucraina: garanțiile de securitate care să consolideze pacea. Potrivit lui Nicușor Dan, la reuniune a existat o prezentare a componentei militare privind stadiul acestor garanții, iar „lucrurile sunt foarte aproape de a avea forma finală”. Tot el a spus că a avut loc un prim exercițiu militar al coaliției, aflat „în curs”. Linia roșie: pacea să nu slăbească Ucraina și Europa Președintele a arătat că, în discuțiile despre negocierile aflate în desfășurare privind războiul, România și alte state au susținut trei idei principale: Europa trebuie să fie prezentă la masa negocierilor, pe fondul legăturii directe dintre războiul din Ucraina și securitatea Europei; este nevoie de unitate europeană, inclusiv prin grupuri de lucru care să armonizeze așteptările statelor, mai ales ale celor „mai aproape de linia frontului”; rezultatul procesului de pace nu trebuie să ducă la „o Ucraină mai slăbită”, pentru a nu crea premisele repetării agresiunii ruse în câțiva ani. În aceeași logică, Nicușor Dan a spus că nu poate rezulta „o Europă mai slăbită” și că nu trebuie deteriorată relația transatlantică dintre Europa și Statele Unite. Marea Neagră, pe agenda de securitate Nicușor Dan a mai declarat că la Berlin s-a discutat și despre securitatea la Marea Neagră, „și prezentă, și viitoare”, insistând asupra importanței acestei zone pentru securitatea regională și pentru procesul de pace din Ucraina. [...]

Nicușor Dan exclude un „moment Yalta” și mizează pe continuitatea garanțiilor de securitate cu SUA , într-un mesaj care vizează reducerea riscului de incertitudine strategică pentru Europa, potrivit News . Președintele a vorbit joi, la Berlin, după reuniunea „ Coaliției de Voință ”, despre întâlnirea trilaterală SUA–Rusia–China desfășurată la Shenzen. Șeful statului a fost întrebat dacă se schimbă ordinea internațională după întâlnirea de astăzi a președintelui Donald Trump cu Vladimir Putin și Xi Jinping și ce riscuri ar exista pentru România și Europa. Nicușor Dan a spus că întâlnirea „nu a fost un eveniment excepțional” care să schimbe parcursul vreuneia dintre cele trei țări și a apreciat că pozițiile lor nu diferă de declarațiile din ultimele zile. „Nu se schimbă, prin întâlnirea de azi. (..) Sunt niște procese ale fiecăreia dintre țările importante și întâlnirea de azi nu a fost un eveniment excepțional, care să schimbe parcursul vreuneia din aceste țări.” „Yalta 2.0”, respinsă: Europa nu ar fi exclusă din proces Întrebat despre analize care invocau o posibilă „Yalta 2.0”, președintele a respins scenariul și a argumentat că nu există o schimbare de poziție la Moscova, Washington sau Beijing față de ce au transmis recent. În același context, el a menționat că doi emisari americani au participat la întâlnirea „Coaliției de Voință”, iar Donald Trump ar fi intervenit pentru a-și arăta solidaritatea cu demersul acestei formule. Nicușor Dan a mai afirmat că garanțiile de securitate vor fi rezultatul unui efort comun al țărilor din „Coaliția de Voință” și al Statelor Unite și a adăugat că o „Yalta” ar însemna excluderea Europei din proces, lucru pe care l-a considerat imposibil. Fără ședință extraordinară a CSAT după reuniunea de la Berlin Întrebat dacă va convoca o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) după reuniunea de la Berlin, președintele a spus că nu va face o astfel de convocare. El a precizat că există „etape importante într-un proces”, dar „nimic care să ceară o sesiune extraordinară”, menționând că CSAT se va reuni trimestrial, „așa cum îl avem în fiecare trimestru”. [...]