Știri
Știri din categoria Politică

Guvernul pregătește comasarea voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori, într-un pachet de reforme care vizează reducerea costurilor și reorganizarea administrației, potrivit Digi24. Premierul Luca Niculescu a anunțat, la începutul ședinței de Guvern de joi, că Ministerul Dezvoltării a finalizat proiectul de act normativ, care urmează să fie publicat în transparență decizională.
Proiectul creează cadrul pentru comasarea voluntară a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar „peste 420 de comune ar urma să beneficieze de sprijin și stimulente”, conform declarațiilor premierului. Șeful Guvernului a prezentat demersul drept „primul pas concret” al unei reforme administrative după 35 de ani, cu obiectivul de a oferi „servicii mai bune, la costuri mai mici”, păstrând identitatea locală.
„Ministerul Dezvoltării a realizat deja actul normativ pentru comasarea voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori. Este primul pas concret pentru reforma administrativă a țării după 35 de ani.”
În aceeași ședință, Guvernul constituie Comitetul Interministerial pentru analiza, fundamentarea și coordonarea reformelor administrației centrale și ale companiilor de stat. Comitetul va fi prezidat de premier, iar lucrările vor fi coordonate împreună cu viceprim-ministrul Marian Neacșu; tot joi ar urma să fie aprobat și calendarul acțiunilor.
Premierul le-a cerut miniștrilor să pregătească reformele și să evalueze impactul asupra bugetului și populației, inclusiv din perspectiva continuității serviciilor publice.
„Vă cer (...) să parcurgeți rapid pașii pentru pregătirea reformelor, evaluarea impactului bugetar, a efectelor asupra oamenilor și a continuității serviciilor.”
Niculescu a mai spus că, începând de miercuri, funcționează un grup de lucru coordonat de șeful Cancelariei, care urmează să analizeze măsuri pentru protejarea populației, sprijinirea marilor consumatori industriali și asigurarea aprovizionării cu energie și gaze naturale pe timpul iernii.
Separat, Guvernul a decis să prelungească până la sfârșitul anului termenul de depunere a proiectelor în schema de sprijin pentru industrie gestionată de Ministerul Finanțelor, la solicitarea unor confederații patronale (în text apar două formulări diferite privind numărul acestora).
Tot în ședința de joi ar urma să fie prezentat inventarul dosarelor europene prioritare și al obiectivelor României, realizat de Ministerul Afacerilor Externe. Premierul a mai afirmat că, prin rectificarea bugetară, au fost asigurate fonduri pentru plata pensiilor, serviciilor sociale, sănătății și a altor servicii publice esențiale.
Recomandate

Președintele Nicușor Dan indică o dependență politică a Guvernului de PSD , afirmând că, atât timp cât social-democrații au „mai mult de jumătate din voturile care țin acest guvern”, relația dintre premier și PSD „trebuie să fie una de flexibilitate”, potrivit News . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre rolul vicepremierului PSD Marian Neacșu și despre delegarea de atribuții în Executiv. Ce spune Nicușor Dan despre raportul de forțe din Guvern Întrebat dacă vicepremierul are o putere foarte mare, având în vedere că „coordonează 11 ministere” și „avizează proiecte cu impact bugetar pentru alte 15”, șeful statului a susținut că premierul rămâne actorul decisiv în arhitectura constituțională a României. „Tot timpul, într-o ședință de guvern, pot să fie toți miniștrii împotrivă, premierul poate să decidă în sens contrar. Deci primul-ministru este evident puternic.” În același timp, Nicușor Dan a insistat că orice prim-ministru care depinde de o majoritate parlamentară trebuie să fie „flexibil” cu acea majoritate, iar în actuala configurație PSD are un rol determinant în susținerea guvernului. De ce contează: flexibilitatea cerută de majoritate și deciziile cu impact bugetar Declarațiile președintelui conturează o logică de funcționare a Executivului în care deciziile politice și administrative sunt strâns legate de aritmetica parlamentară. În acest cadru, delegarea de atribuții către vicepremieri este prezentată drept o practică uzuală, însă cu o limită explicită: premierul poate „corecta” deciziile viceprim-ministrului. Nicușor Dan a făcut și o paralelă cu perioada în care era primar al Bucureștiului, spunând că era atent la partidele care îi asigurau voturile necesare pentru proiecte. Context: atribuțiile vicepremierului Marian Neacșu Știrea apare după ce președintele a fost întrebat la Berlin cum îl caracterizează pe vicepremierul PSD Marian Neacșu, în condițiile în care acesta a primit mai multe atribuții prin decizia premierului Luca Niculescu. Nicușor Dan l-a descris pe Neacșu drept „un profesionist”, afirmând că a interacționat cu el de mai multe ori înainte de a deveni președinte și că acesta „cunoaște în detaliu administrația românească, mecanisme, procese administrative”. La rândul său, premierul Luca Niculescu a declarat că a stabilit atribuțiile vicepremierului având în vedere că Marian Neacșu este „unul dintre cei mai competenți, meticuloși și bine pregătiți oameni din administrația română” și a adăugat: „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm.” [...]

Decizia premierului de a concentra avizarea cheltuielilor și coordonarea unor ministere la vicepremierul Marian Neacșu mută centrul de greutate în Guvern , iar președintele Nicușor Dan a evitat, deocamdată, să comenteze direct, potrivit Digi24 . Întrebat joi dimineață, după un eveniment la Parlament, dacă Neacșu ar putea deveni „premierul de facto” în urma extinderii atribuțiilor, Nicușor Dan a spus că va răspunde ulterior, într-o conferință de presă care ar urma să aibă loc la Berlin, în marja reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina. „O întrebare amplă... și în după-amiaza asta o să dau un răspuns. O să facem o conferință de presă la Berlin și o să răspund la multe întrebări și sunt sigur că și la asta.” Ce schimbă decizia semnată de premier Premierul Luca Niculescu a semnat miercuri o decizie (publicată în Monitorul Oficial ) prin care vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții de: avizare a proiectelor ministeriale cu impact bugetar; coordonare a activității unor portofolii din Guvern; coordonare a instituțiilor publice și a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului; informare permanentă a prim-ministrului privind aplicarea prevederilor stabilite prin decizie. În plus, Neacșu primește atribuții de coordonare asupra Secretariatului General al Guvernului și Cancelariei Prim-Ministrului, precum și asupra unor ministere considerate „cheie”, între care Transporturile, Justiția, Apărarea, Economia, Agricultura, Mediul, Dezvoltarea, Proiectele Europene, Munca și Sănătatea. Motivația premierului și reacția PSD Luca Niculescu a justificat decizia prin nevoia de control mai strict al cheltuielilor și prin profilul vicepremierului. „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm.” Tot joi, președintele PSD Sorin Grindeanu a refuzat să comenteze de ce partidul nu l-a desemnat direct pe Marian Neacșu pentru funcția de prim-ministru, în condițiile în care, ca vicepremier, primește atribuții care îi permit să coordoneze structuri importante din Executiv. Ce urmează Conform declarației sale, Nicușor Dan ar urma să revină cu un răspuns în cursul după-amiezii, la conferința de presă anunțată la Berlin. În lipsa acestei poziționări, rămâne neclar cum vede președintele redistribuirea de atribuții în vârful Guvernului și ce implicații politice anticipează. [...]

PSD evită să explice de ce Marian Neacșu nu a fost propus premier, deși primește coordonare extinsă în Guvern , iar Sorin Grindeanu a refuzat să comenteze subiectul, trimițând întrebările către premierul Luca Niculescu , potrivit Digi24 . Miza este una operațională: atribuțiile stabilite pentru vicepremier conturează un centru de coordonare asupra unor structuri și ministere-cheie, cu potențial impact direct asupra deciziilor administrative și bugetare. Întrebat de ce PSD nu l-a desemnat direct pe Marian Neacșu pentru funcția de prim-ministru, în condițiile în care, ca vicepremier, primește atribuții care îi permit să coordoneze „cele mai importante structuri” din Executiv, Grindeanu a evitat răspunsul și le-a cerut jurnaliștilor întrebări „care țin” de evenimentul la care participa (Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România). „Vă rog, o întrebare care ține de...” La insistențe, liderul PSD a indicat că premierul ar fi răspuns deja pe acest subiect și a refuzat să continue discuția. „A răspuns, cred că de dimineață, domnul prim ministru. A răspuns de dimineață premierul Luca Niculescu extrem de bine la această întrebare” Ce coordonează Marian Neacșu, potrivit deciziei premierului Conform informațiilor prezentate, premierul Luca Niculescu a stabilit ca viceprim-ministrul Marian Neacșu (PSD) să primească atribuții de coordonare asupra: Secretariatului General al Guvernului; Cancelariei Prim-Ministrului; unor ministere considerate cheie: Transporturilor și Infrastructurii, Justiției, Apărării Naționale, Economiei, Agriculturii, Mediului, Dezvoltării (Lucrărilor Publice și Administrației), Proiectelor Europene, Muncii și Sănătății. Justificarea premierului: controlul cheltuielilor și profilul vicepremierului Premierul a motivat decizia prin evaluarea sa asupra competenței lui Marian Neacșu și prin nevoia de prudență la aprobarea cheltuielilor publice. „Domnul Neacșu este unul dintre cei mai competenți, meticuloși și bine pregătiți oameni din administrația română” Tot Niculescu a mai spus că „avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm”, în contextul stabilirii acestor atribuții. În lipsa unui răspuns direct din partea conducerii PSD privind rațiunea politică a nepropunerii lui Neacșu ca premier, rămâne de urmărit cum va funcționa, în practică, această arhitectură de coordonare și ce efect va avea asupra fluxului de decizie între Palatul Victoria și ministerele vizate. [...]

Decizia din Monitorul Oficial care îi dă lui Marian Neacșu control pe avize bugetare și coordonare pe ministere-cheie mută centrul de greutate al Guvernului , iar acest lucru ridică semne de întrebare despre cine gestionează, în practică, prioritățile cu impact financiar și administrativ, potrivit News . Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) susține că, prin atribuțiile delegate vicepremierului PSD, premierul Luca Niculescu devine „prim-ministrul României cu cea mai mică influență asupra propriului Guvern de la Revoluție încoace”. Mureșan afirmă că „Sorin Grindeanu este prim-ministrul de facto al României”, în condițiile în care PSD ar controla „tot Guvernul”, iar vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții extinse asupra aparatului guvernamental și a unor ministere pe care liberalul le numește „cheie”. Ce prevede decizia: filtru pe actele cu impact bugetar și coordonare funcțională Publicația notează că miercuri a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie semnată de premierul Luca Niculescu privind stabilirea atribuțiilor lui Marian Neacșu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne). Documentul îi dă lui Neacșu, „în scopul asigurării îndeplinirii priorităților majore din Programul de guvernare”, rolul de a aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de o listă amplă de ministere, între care: Transporturi și Infrastructură Finanțe Afaceri Externe Justiție Apărare Națională Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Energie Agricultură și Dezvoltare Rurală Mediu, Ape și Păduri Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Investiții și Proiecte Europene Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Sănătate Educație și Cercetare Cultură În plus, decizia stabilește că Neacșu „asigură coordonarea funcțională” pentru mai multe ministere și structuri, inclusiv Transporturi, Justiție, Apărare, Economie, Agricultură, Mediu, Dezvoltare, Investiții și Proiecte Europene, Muncă, Sănătate și ministerul delegat pentru învățământ preuniversitar. Documentul mai prevede că vicepremierul „coordonează instituțiile publice și structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului” și că are obligația de a informa permanent prim-ministrul despre aplicarea prevederilor. Totodată, este abrogată o decizie anterioară din 2025 privind atribuțiile lui Marian Neacșu. Miza politică invocată de PNL: cine are puterea reală în executiv În interpretarea eurodeputatului PNL, această arhitectură de atribuții arată că PSD își consolidează controlul asupra deciziilor guvernamentale, inclusiv asupra celor cu impact bugetar, iar premierul ar rămâne fără „putere reală”. „Un premier lipsit de putere nu va putea reprezenta credibil România în Europa în aceste momente importante, cu un război la graniță, provocări economice și negocieri decisive privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.” Mureșan mai spune că Luca Niculescu ar fi „un prim-ministru fără sprijinul unui partid propriu”, iar Sorin Grindeanu ar conduce „informal” Guvernul și ar anunța „cele mai importante decizii”. În materialul citat nu apar reacții ale premierului Luca Niculescu, ale lui Marian Neacșu sau ale PSD la acuzațiile formulate de eurodeputatul PNL. [...]

PSD lasă deschisă opțiunea unei susțineri pentru Nicușor Dan în 2030 , dar fără un angajament, pe fondul unei relații instituționale pe care o descrie drept „responsabilă”, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că nu exclude scenariul, însă a insistat că „atâtea lucruri se întâmplă în trei ani și jumătate”, indicând că decizia ar depinde de evoluțiile politice până la următorul scrutin prezidențial. Grindeanu a argumentat că, istoric, Nicușor Dan „n-a fost niciodată candidatul PSD” și a trecut în revistă competițiile electorale în care PSD și Nicușor Dan s-au aflat în tabere opuse: alegerile pentru Primăria Capitalei (cu Gabriela Firea candidat PSD) și prezidențialele de anul trecut, când PSD a avut un candidat comun cu PNL și UDMR, Crin Antonescu, iar câștigător a fost Nicușor Dan. Liderul PSD a precizat și că l-a votat pe Nicușor Dan o singură dată, „în turul doi anul trecut”. Ce spune PSD despre o eventuală susținere în 2030 Întrebat direct dacă PSD l-ar putea susține pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2030, Grindeanu nu a dat un răspuns tranșant, invocând intervalul rămas până atunci. „Eu cred că, vă dați seama cât mai avem? Vreo patru ani și jumătate. Nu, trei ani și jumătate. Trei ani și jumătate, corect. Atâtea lucruri se întâmplă în trei ani și jumătate.” Mesajul sugerează că PSD nu își fixează de pe acum o strategie prezidențială, păstrând spațiu de manevră pentru negocieri și repoziționări politice, în funcție de contextul viitor. Critici către PNL și miza pre-campaniei În aceeași intervenție la Digi24, Grindeanu a lansat critici la adresa liderului PNL, Ilie Bolojan, susținând că unii actori politici își calibrează deja acțiunile cu gândul la o candidatură în 2030. El a afirmat că aceștia ar „subsuma” deciziile curente obiectivului de a intra în cursa prezidențială, pe fondul faptului că „n-au putut să fie candidați în 2025”. Mediafax notează că Grindeanu a mai spus, în timpul crizei politice, că Ilie Bolojan s-ar pregăti pentru campania prezidențială din 2030, acuzându-l că ar fi interesat mai degrabă de capital politic decât de deblocarea rapidă a situației guvernamentale. [...]

Agenția Națională de Integritate a constatat incompatibilitatea deputatului USR Radu Miruță , iar miza imediată este una de reglementare: dacă raportul rămâne definitiv, el poate atrage interdicția de a ocupa o funcție sau demnitate publică timp de trei ani, potrivit cadrului legal invocat de instituție, relatează Adevărul . ANI susține că Miruță s-a aflat în incompatibilitate în mandatul trecut, deoarece, în perioada 02.06.2022–22.01.2023, în timp ce era deputat, ar fi desfășurat activități specifice unei persoane fizice autorizate (PFA) „prin întocmirea și depunerea unui raport de expertiză judiciară”. Inspectorii de integritate indică drept temei Legea nr. 161/2003 și Statutul deputaților și senatorilor. În comunicatul citat, instituția amintește consecințele posibile ale încălcării regimului incompatibilităților, inclusiv sancțiuni disciplinare și restricții ulterioare de acces la funcții publice, dacă sancțiunea rămâne definitivă. ANI precizează explicit că: persoana găsită incompatibilă și sancționată definitiv este „decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani”; pentru funcțiile obținute prin alegeri, persoana vizată „nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”. Reacția lui Radu Miruță și pașii procedurali După anunțul ANI, Radu Miruță a transmis pe Facebook că decizia este „o ticăloșie politică de la un capăt la celălalt” și a anunțat o conferință de presă la sediul USR Gorj, „cu toate documentele pe masă”, de la ora 12.30. Raportul ANI poate fi contestat în instanță. Conform articolului 22 din Legea nr. 176/2010 , persoana evaluată are 15 zile de la primirea raportului pentru a-l contesta la instanța de contencios administrativ competentă. Contextul: controversele din 2026 și documentele invocate în spațiul public Subiectul posibilei incompatibilități a fost discutat public și anterior. Publicația amintește că, într-un articol din 11 aprilie 2026, a relatat despre suspiciuni că Miruță ar fi continuat activitatea de expert tehnic judiciar în timpul mandatului de deputat, în timp ce el susținea că nu efectuase expertize în perioada în care ar fi deținut simultan cele două calități. În primăvara lui 2026, Antena 3 CNN a publicat documente care, potrivit relatării, ar fi contrazis declarațiile lui Miruță privind activitatea sa după intrarea în Parlament. În acest context, a fost menționată o expertiză tehnică depusă la Judecătoria Pitești, la 21 februarie 2023, precum și un document din octombrie 2021 către Judecătoria Mizil, în care Miruță arăta că nu mai poate efectua expertize după alegerea într-o funcție publică și după suspendarea PFA-ului. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului citate în articol, PFA-ul lui Radu Miruță ar fi fost suspendat între 19 ianuarie 2021 și 18 ianuarie 2024 și radiat ulterior la finalul anului 2024. În spațiul public au existat și întrebări privind posibilitatea realizării și remunerării unei expertize în perioada în care PFA-ul era suspendat, în paralel cu exercitarea mandatului de deputat. Într-un alt episod menționat, într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Bihor, instanța ar fi întâmpinat dificultăți în contactarea expertului, iar întârzierea procedurilor ar fi dus la aplicarea unei amenzi judiciare de 3.000 de lei, conform documentelor judiciare prezentate la acel moment. În final, concluziile ANI anunțate acum stabilesc existența unei stări de incompatibilitate, în forma descrisă de instituție. [...]