Știri
Știri din categoria Politică
AUR domină intențiile de vot cu 33%, potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES, care indică o schimbare semnificativă în preferințele electoratului român, pe fondul unei nemulțumiri larg răspândite față de direcția actuală a țării. Datele arată că PSD ar obține 24% din voturi, iar PNL 16%, în timp ce restul partidelor rămân la distanță considerabilă.
Clasamentul complet al intențiilor de vot relevă o fragmentare a scenei politice, dar și o concentrare clară în jurul primelor trei formațiuni:
Dincolo de ierarhia politică, sondajul scoate în evidență o stare generală de nemulțumire în rândul populației. Potrivit cercetării realizate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), aproximativ 80% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită, în timp ce doar 17% văd evoluțiile într-o lumină pozitivă. Acest dezechilibru major sugerează un context favorabil pentru partidele de opoziție și explică, cel puțin parțial, avansul AUR în preferințele alegătorilor.
Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență, pentru a reflecta cât mai fidel structura populației.
În ansamblu, cifrele indică nu doar o competiție electorală deschisă, ci și o presiune crescândă asupra partidelor tradiționale, într-un climat în care percepția publică despre direcția țării devine un factor decisiv.
Recomandate
Un lider PSD avertizează că alegerile anticipate ar putea împinge România spre o majoritate care să impună un premier AUR , pe baza sondajelor interne ale partidului, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul în care în spațiul public revine scenariul anticipatelor, iar PSD încearcă să mute discuția de la tactici politice la riscuri de guvernare și stabilitate. Daniel Zamfir , liderul senatorilor PSD, spune că „toată lumea flutură scenariul alegerilor anticipate” fără „un raționament minim, logic” și insistă că un astfel de demers ar avea consecințe care „fără doar și poate sunt unele menite să agraveze actuala situație”, inclusiv pe plan economic și social. Miza politică invocată de PSD: cine ar putea da premierul după anticipate În evaluarea lui Zamfir, anticipatele nu sunt doar un exercițiu electoral, ci pot schimba raportul de forțe astfel încât să devină dificil de evitat o nominalizare de premier din zona AUR, în funcție de rezultatele pe care PSD susține că le vede în măsurătorile interne. În același timp, el atrage atenția asupra poziționărilor dintre partide: PNL ar fi decis să nu se alieze cu PSD, însă, spune Zamfir, nu ar exista un veto liberal pentru o alianță cu AUR. Tot în această logică, Zamfir afirmă că atât Ilie Bolojan , cât și AUR ar avea „un obiectiv comun în momentul ăsta” – declanșarea alegerilor anticipate. Context: tensiuni în jurul alianțelor și al „frecventabilității” unor transferuri Zamfir critică și modul în care PNL ar fi cooptat doi membri din zona Dianei Șoșoacă, pe care i-ar fi pus șefi de organizații, sugerând că astfel „brusc sunt frecventabili”. În paralel, el explică de ce PSD ar avea „o problemă de încredere” în relația cu George Simion, fără ca fragmentul disponibil din material să detalieze argumentele complete. În ansamblu, intervenția lui Zamfir fixează o linie de mesaj în PSD: anticipatele sunt prezentate ca un pariu cu costuri economice și sociale și cu un risc politic major – o reconfigurare a puterii care ar putea forța, indirect, o soluție de premier asociată AUR. [...]
Eugen Tomac spune că există încă spațiu pentru o majoritate PSD–PNL, ceea ce ar putea scurta blocajul guvernamental și reduce presiunea pentru alegeri anticipate, potrivit Mediafax . Consilierul prezidențial a afirmat că, deși moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la căderea Guvernului și a amplificat tensiunile, „punțile nu sunt complet arse” între cele două partide. Declarația a fost făcută marți, la B1 TV, unde Tomac a argumentat că PSD și PNL au guvernat împreună „sub o formă sau alta” timp de 20 de ani și că, atâta vreme cât „stau la aceeași masă” pentru a discuta ieșirea din blocaj, există premise pentru reluarea negocierilor. Miza: evitarea anticipatelor și găsirea rapidă a unei formule de guvernare Tomac a pledat pentru continuarea discuțiilor în vederea formării unei majorități care să poată trece un nou Executiv prin votul de încredere al Parlamentului. În același timp, a avertizat că scenariul alegerilor anticipate ar fi „extrem de riscant” în acest moment. Argumentul „pro-occidental”: PSD și PNL, în aceeași coaliție la nivel european Întrebat dacă PSD ar fi în continuare un partid pro-occidental, Tomac a răspuns afirmativ și a invocat colaborarea de la nivel european, susținând că partidele care au făcut parte din coaliția guvernamentală până la moțiune se regăsesc și în Parlamentul European în coaliția care sprijină Comisia Europeană. Contextul crizei: desemnări succesive și un guvern respins în Parlament În material este reamintit că Eugen Tomac a fost desemnat premier pe 4 iunie de președintele Nicușor Dan și anunțase atunci intenția de a veni în fața Parlamentului cu un „guvern de specialiști”, adică un guvern tehnic (format din experți, nu din reprezentanți politici). După negocieri cu partidele, Tomac și-a depus mandatul, iar în locul său a fost desemnat Adrian Veștea. Președintele Consiliului Județean Brașov a prezentat o propunere de Guvern, însă aceasta a fost respinsă de Parlament. [...]
PNL contestă credibilitatea unui sondaj care repoziționează PSD peste liberali , într-un moment în care ierarhia din măsurătorile de opinie devine un instrument de presiune politică și de negociere, potrivit HotNews . Cel mai recent sondaj IRES, comandat de PSD, indică AUR la 40% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare, urmat de PSD cu 21% și PNL cu 17%. USR ar obține 10%, iar 36% dintre respondenți spun că toate partidele sunt de vină pentru situația politică actuală. Reacția PNL: acuzații de „sondaje” fără legătură cu realitatea Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan , propus recent de alianța PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, a reacționat miercuri pe Facebook, susținând că PSD are „o lungă istorie” de a publica sondaje care „nu au nicio legătură cu realitatea”. În mesaj, Mureșan sugerează că, dacă într-un astfel de sondaj PSD apare cu doar 4% peste PNL, diferența „reală” ar fi, de fapt, în favoarea liberalilor. Exemplul invocat: un sondaj înainte de alegerile pentru Primăria Capitalei Mureșan a dat ca exemplu un sondaj comandat de PSD și publicat cu două zile înainte de alegerile pentru Primăria Municipiului București, în care candidatul PSD Daniel Băluță era creditat cu 27%, iar candidatul PNL Ciprian Ciucu cu 24%. „Două zile mai târziu, Ciprian Ciucu câştiga alegerile cu 36,16%, în timp ce Daniel Băluţă aduna 20,2% din voturi, obţinând doar locul 3. PSD îşi poate fura singur căciula, dacă doreşte, dar pe noi nu ne păcăleşte.” De ce contează: sondajele se bat cap în cap după moțiunea de cenzură HotNews notează că ierarhia din sondajul IRES diferă de cea din alte cercetări apărute după moțiunea de cenzură: deși AUR rămâne pe primul loc, alte măsurători plasează PNL pe locul al doilea, înaintea PSD. În sondajul INSCOP realizat după demiterea guvernului Bolojan, AUR era la 38,2%, urmat de PNL cu 20,3% și PSD cu 17,5% (USR 10%, UDMR 5%). În cercetarea Agenției de Rating Politic (30 iunie–3 iulie), AUR avea 36,4%, PNL 22,4%, PSD 17,9% (USR 10,5%, UDMR 4,9%). [...]
Sondajul IRES comandat de PSD redesenează competiția pentru locul 2, cu efect direct asupra negocierilor post-electorale , în condițiile în care AUR rămâne detașat pe primul loc, potrivit HotNews . Cercetarea IRES (29 iunie – 2 iulie), realizată telefonic pe un eșantion de 1.002 respondenți, are o marjă de eroare de +/- 3,1%. IRES este un institut de cercetare sociologică al cărui fondator a fost Vasile Dîncu, europarlamentar PSD în prezent. Cum arată clasamentul în sondajul comandat de PSD Conform sondajului IRES realizat la comanda PSD (iulie 2026), intenția de vot la parlamentare ar fi: AUR: 40% PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Diferența față de alte sondaje: PSD trece pe locul 2 Deși AUR rămâne pe primul loc și în alte măsurători recente, ordinea partidelor de pe pozițiile următoare diferă. HotNews notează că alte sondaje apărute după moțiunea de cenzură plasează PNL pe locul al doilea, urmat de PSD. În sondajul INSCOP (menționat de HotNews), AUR era cotat la 38,2% (din intenția de vot a alegătorilor mobilizați), urmat de PNL cu 20,3% și PSD cu 17,5%. În sondajul Agenției de Rating Politic , AUR era la 36,4%, PNL la 22,4%, iar PSD la 17,9%. Cine e considerat responsabil pentru blocajul politic și cum e evaluat Bolojan Pe tema responsabilității pentru blocajul politic, 36% dintre respondenți consideră că „toate partidele” sunt responsabile. În răspunsurile punctuale, 16% îl indică pe Ilie Bolojan, iar 14% spun că vina este a PSD, la egalitate cu Nicușor Dan. În același sondaj, 66% dintre respondenți spun că Ilie Bolojan nu ar mai trebui să fie premier, iar 32% l-ar vrea în continuare la Palatul Victoria. La întrebarea despre cine gestionează mai bine criza politică, 41% îl indică pe liderul PSD Sorin Grindeanu, iar 36% pe Ilie Bolojan. Percepția generală rămâne puternic negativă: 80% dintre respondenți spun că România merge într-o direcție greșită. [...]
Liviu Dragnea susține că decizia PSD de a ieși de la guvernare a fost construită pe un singur scenariu – înlăturarea lui Ilie Bolojan – fără un plan de rezervă , potrivit HotNews . Fostul lider social-democrat spune că doi membri ai conducerii PSD l-au vizitat cu o zi înaintea votului intern și i-au prezentat intenția de a-l „da jos” pe Bolojan după ieșirea de la guvernare. Relatarea apare într-un interviu acordat aplicației Helios , iar fragmentele sunt citate de Republica, conform articolului. „E clar, n-aveți niciun plan”: discuția descrisă de Dragnea Dragnea afirmă că întâlnirea a avut loc duminică după-amiază, înaintea zilei de luni în care PSD ar fi urmat să voteze „decizia politică” privind ieșirea de la guvernare. El spune că i-a întrebat pe cei doi lideri care este planul, iar răspunsul ar fi fost: ieșirea de la guvernare, urmată de înlăturarea lui Ilie Bolojan. Fostul președinte al PSD susține că a pus problema unui scenariu alternativ – ce se întâmplă dacă Bolojan nu poate fi schimbat din fruntea PNL și rămâne premier interimar – iar interlocutorii i-ar fi răspuns că „totul e rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. „Deci e clar. Nu aveți niciun plan. Vă doresc succes.” Dragnea spune că nu a făcut publice numele celor doi membri ai conducerii PSD care l-ar fi vizitat. Critica „mizei pe scindarea” altui partid și țintele din PSD În aceeași intervenție, Dragnea afirmă că i se pare „îngrozitor” ca PSD să fi mizat pe scindarea unui alt partid pentru a obține schimbarea lui Bolojan, descriind o astfel de abordare drept „josnică”. Totodată, el apreciază că Sorin Grindeanu nu ar avea „capacitatea și autoritatea” necesare pentru a conduce PSD, adăugând că nici fostul lider Marcel Ciolacu nu le-ar fi avut. Acuzații privind transferul responsabilității către AUR și rolul lui Nicușor Dan Dragnea mai susține că actuala conducere a PSD ar încerca să transfere responsabilitatea pentru menținerea lui Bolojan în funcție către AUR, lucru pe care îl consideră eronat. În opinia sa, AUR „n-are ce să caute în ecuația asta”. În același timp, el acuză liderii PSD că ar fi transformat partidul într-un „instrument” al președintelui Nicușor Dan și îi consideră „complici” la situația în care se află România, potrivit declarațiilor redate în articol. [...]
PSD condiționează votul pe Legea salarizării, jalon PNRR, invocând un impact bugetar suplimentar de 8 miliarde de lei , ceea ce poate complica adoptarea rapidă a proiectului și, implicit, deblocarea banilor europeni, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir , a spus într-un interviu acordat RFI că social-democrații vor analiza proiectele de lege care reprezintă jaloane în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă „forma actuală” a Legii salarizării „nu poate fi votată”. Decizia finală, susține el, va fi luată după ce partidul va vedea varianta oficială a proiectelor. „Categoric că vom vota aceste proiecte de legi care reprezintă jaloane în PNRR, după ce vom vedea care sunt prevederile acestor proiecte de legi, pentru că astăzi când vorbim, noi nu știm cum vor arăta proiectele de legi, pentru că nu am primit forma finală.” Miza: costul bugetar și riscul de blocaj pe un jalon PNRR Zamfir argumentează că proiectul, în forma discutată public, ar fi fost negociat „prost” și ar genera „mai mari nedreptăți” decât ar corecta. În acest context, PSD își justifică refuzul de a susține legea prin impactul financiar. „Ori dacă tu ai negociat atât de prost o lege a salarizării care să creeze mai mari nedreptăți decât să repare acele nedreptăți, o lege a salarizării în acest fel, care să arunce în aer societatea românească, noi nu avem cum să votăm.” Tot el afirmă că legea propusă ar însemna „o cheltuială în plus pentru statul român de 8 miliarde de lei”, echivalentul a „1,6 miliarde de euro”, sumă pe care o pune în contradicție cu ideea de reformă. Disputa politică: cine a scris, de fapt, proiectul Întrebat despre acuzațiile PNL că proiectul Legii salarizării ar fi fost realizat de PSD în perioada în care partidul conducea Ministerul Muncii, Zamfir susține că forma inițială a fost modificată ulterior de Dragoș Pîslaru și prezentată „într-un alt fel”, pe fondul argumentului că nu ar exista suficienți bani pentru o lege „echitabilă”. Ce urmează Poziția PSD rămâne, cel puțin formal, condiționată de accesul la „forma finală” a proiectului. În același timp, în material se arată că legea salarizării este un jalon PNRR și că, dacă nu este adoptată de Parlament, România ar risca să piardă „peste 700 de milioane de euro” din PNRR. [...]
