Știri
Știri din categoria Politică

Criza locuințelor din Spania pune presiune politică directă pe guvern, după ce proteste de amploare au izbucnit în zeci de orașe, în timp ce premierul Pedro Sánchez ia în calcul convocarea de alegeri anticipate, potrivit Politico.
Cea mai mare manifestație a avut loc la Madrid, unde patru coloane de protestatari au traversat bulevardele principale și s-au reunit în Piața Cibeles. Sindicatul Spaniol al Chiriașilor, organizatorul protestelor, a susținut că au participat 500.000 de persoane, în timp ce delegația guvernului în Madrid a estimat 70.000.
Miza imediată este politică: demonstrațiile vin după ce două proiecte de lege prezentate de guvern pentru a tempera practicile speculative, a extinde protecțiile la evacuare pentru chiriașii vulnerabili și a introduce reînnoirea automată a contractelor existente au fost respinse vineri în Parlament de legislatorii conservatori.
Potrivit publicației, protestele au fost declanșate de evacuarea unei femei de 87 de ani, Maricarmen Abascal, din apartamentul în care locuia din 1956, după intervenția unei firme de investiții. În același timp, nemulțumirea este alimentată de dinamica pieței: o reprezentantă a Sindicatului Spaniol al Chiriașilor, Valeria Racu, a spus că chiriile medii au crescut cu aproape 90% în ultimul deceniu.
În acest context, figuri importante din guvern au indicat că Sánchez — deja sub presiune din cauza crizei migrației din Ceuta și a unor cazuri de corupție care implică membri ai familiei și aliați politici apropiați — ar lua în calcul alegeri anticipate, încercând să capitalizeze electoral pe furia publică legată de locuințe.
Demonstrațiile au scos în evidență riscurile unei astfel de strategii: protestatarii au criticat opoziția conservatoare pentru votul împotriva proiectelor de lege, dar l-au acuzat și pe Sánchez că nu a rezolvat criza locuințelor de când a preluat puterea, în 2018.
În paralel, perspectiva unor alegeri iminente accelerează repoziționările pe stânga. După ce vicepremierul Yolanda Díaz a refuzat să candideze pentru un nou mandat, ministrul Sănătății Mónica García și ministrul Culturii Ernest Urtasun sunt văzuți drept favoriți pentru a-i succeda la conducerea partidului Sumar. În același timp, lidera Podemos, Irene Montero, își construiește profilul pentru a conduce o alianță mai largă, iar activista pentru locuire și fost primar al Barcelonei Ada Colau a semnalat că ar putea reveni în prim-planul politicii.
Politico notează că Partidul Popular (centru-dreapta) conduce în sondaje cu 34% și este deschis formării unui guvern împreună cu Vox (18%). Socialiștii lui Sánchez sunt creditați cu 26% și ar avea nevoie ca stânga fragmentată să se unească într-o alianță electorală viabilă pentru a obține suficiente locuri în Parlament și a forma o nouă coaliție.
Mobilizarea începe să se extindă și în afara Spaniei, cu demonstrații similare organizate la Lisabona, Dublin, Potsdam și Haga. Potrivit sursei, acestea reflectă o criză la nivel european, alimentată de lipsa locuințelor accesibile și de presiunea asupra guvernelor de a crește oferta de locuințe.
Recomandate

PNL și USR spun că au finalizat, la nivel de grupuri parlamentare, proiectul de reducere a numărului de parlamentari , iar inițiativa urmează să fie prezentată „în perioada următoare”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în procedură legislativă, poate redeschide discuția despre arhitectura Parlamentului și despre capacitatea actualei majorități de a împinge reforme instituționale. Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat vineri seara, într-o conferință de presă la Sibiu, că propunerea este „practic definitivată” de grupurile parlamentare ale PNL și USR și că prezentarea ar trebui făcută de parlamentarii care au lucrat la text. „Vom face această propunere (...). Practic, este definitivată de către grupurile USR și PNL și mi se pare de bun-simț să o prezinte colegii care au lucrat la acest proiect.” Fără cifre și fără calendar, deocamdată Întrebat când va fi prezentată inițiativa și cu cât ar urma să fie redus numărul parlamentarilor, Bolojan nu a avansat nici o cifră și nici un calendar precis, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de Antena 3. De ce spune Bolojan că „nu mai există constrângeri” Liderul PNL a explicat că, în perioada în care a condus Guvernul, reducerea numărului de parlamentari nu a putut fi promovată din cauza lipsei unui acord între partidele din coaliție, menționând că același blocaj a existat și pe tema reorganizării administrative . „Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea. Acum nu mai avem niciun fel de constrângere și vom propune reducerea numărului de parlamentari, o formulă cât se poate de serioasă.” Următorul subiect: reorganizarea administrativ-teritorială Bolojan a mai spus că PNL va pregăti și o propunere privind reorganizarea administrativ-teritorială, cu accent pe fundamentare în „soluții concrete”, nu pe simple anunțuri politice. În acest punct, articolul nu oferă detalii despre conținutul reformei sau despre un calendar de prezentare. [...]

PNL acuză lipsa unui proiect concret pentru reorganizarea administrativă , iar Ilie Bolojan spune că, dincolo de comasarea voluntară posibilă deja prin lege, „nu există nimic serios” în demersul anunțat de guvernul dominat de PSD, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă la Sibiu, vineri seară, președintele PNL a criticat faptul că tema reorganizării administrative este „aruncată” în spațiul public fără un proiect și fără o discuție pe „ceva concret”, în condițiile în care, susține el, există declarații diferite la Ministerul Dezvoltării, la partid și la Guvern. „Nu poţi să vii să arunci tema reorganizării administrative, care are un impact mare asupra cetăţenilor multor localităţi, fără să vii cu un proiect şi să discuţi pe ceva concret.” Ce spune Bolojan că există, de fapt, acum Bolojan a afirmat că singurul element „anunțat” care poate fi pus în practică imediat este comasarea voluntară între localități, deoarece aceasta se poate face pe baza legislației actuale, fără modificări legislative. Totodată, el a arătat că orice primărie are deja baza legală pentru a propune fuziunea cu o altă primărie, iar dacă autoritățile din două comune se înțeleg, nu vede „niciun fel de problemă”. Miza: reorganizare cu efecte asupra serviciilor, nu doar tăieri de cheltuieli Liderul PNL a spus că România are nevoie de o reorganizare administrativă, dar că aceasta trebuie gândită „cât se poate de serios” și cu accent pe calitatea serviciilor și pe factorii care pot genera dezvoltare. În argumentația sa, a dat exemplul comunelor sărace: dacă se alătură două astfel de comune, rezultatul nu devine automat o comună bogată. Bolojan a mai susținut că reducerea cheltuielilor este necesară, dar „nu e suficientă”, și a acuzat PSD de inconsecvență între pozițiile anterioare și anunțurile actuale. „Este o fractură logică între tot ceea ce au făcut până acum şi anunţurile pe care le fac.” Ce urmează în PNL PNL va continua consultările interne cu primarii, inclusiv cu cei din comune, iar partidul ar urma să își exprime un punct de vedere la începutul lunii decembrie. Digi24 notează că informațiile despre consultările anunțate sunt relatate de News.ro. Bolojan a mai precizat că, în perioada în care a fost la guvernare, nu a promovat reorganizarea administrativă din lipsa unui acord între partide pe acest subiect. [...]

USR ridică semne de întrebare asupra aleatorietății repartizării dosarelor la ANI , după ce Oana Țoiu a susținut, într-o postare publică, că același inspector din Agenția Națională de Integritate ar fi soluționat atât cazul deputatului Radu Miruță, cât și pe cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit G4Media . Miza afirmației este una de credibilitate instituțională: dacă distribuirea dosarelor este într-adevăr aleatorie, coincidențele invocate ar trebui să fie rare. Țoiu spune că, raportat la volumul de lucru și la numărul de inspectori, probabilitatea ca două dosare distincte să ajungă la același inspector și să fie ambele finalizate cu o decizie ar fi „0,001855%”, adică „o șansă la 50.000”. În argumentația sa, ea invocă date despre numărul de soluții emise de ANI și despre numărul de dosare aflate în lucru. Ce cifre invocă Oana Țoiu despre activitatea ANI În postarea citată de G4Media, Oana Țoiu afirmă că: în 2025, ANI ar fi decis „doar 75 de soluții”, iar „trimestrul acesta” ar fi fost „14 soluții”, dintre care „13 incompatibilități”; ANI ar fi avut „o medie de 3.802 dosare în lucru” (pe toate categoriile), conform raportului de activitate pe 2025, iar „anul acesta în septembrie” ar fi avut „3.388”; procentul dosarelor la care s-a dat o soluție, din dosarele în lucru pe 2025, ar fi fost „doar 2%”. Pe baza acestor elemente, Țoiu pune sub semnul întrebării cât de plauzibilă este coincidența ca două cazuri de profil înalt să fie instrumentate de același inspector. Ce spune despre mecanismul de repartizare Țoiu mai arată că repartizarea și redistribuirea lucrărilor în cadrul Direcției Inspecția de Integritate se fac „în mod aleatoriu” de către conducerea inspectorilor de integritate, prin sistem electronic, cu respectarea unor principii precum legalitatea, confidențialitatea și imparțialitatea. În același mesaj, ea susține că este nevoie de „restabilirea regulilor” unui stat funcțional, astfel încât „oamenii cinstiți” să se poată implica „fără teama că vor fi vânați”. Context: cazul Radu Miruță Potrivit articolului, deputatul USR Radu Miruță a fost declarat incompatibil de ANI, care a constatat că, într-o perioadă din mandatul trecut, a desfășurat activități specifice unei persoane fizice autorizate (PFA) prin întocmirea și depunerea unui raport de expertiză judiciară. Miruță a declarat pentru G4Media că decizia ar fi „o măciucă politică” și că ar fi întrebat anterior la ANI, primind „răspuns scris” că poate face expertiza. Articolul notează că știrea era „în curs de actualizare” la momentul publicării. [...]

Ministerul Economiei ia în calcul creșterea voucherelor de vacanță pentru bugetari la 1.000 de lei , de la 800 de lei în prezent, o măsură care ar majora costul programului și ar putea influența cererea din turismul intern, potrivit Digi24 . Daniel Zamfir a spus că discută un cuantum „undeva la 1.000 de lei de persoană” pentru sectorul public. Declarația a fost făcută la Târgul de Turism al României (ediția de toamnă), iar citarea este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Extinderea către privat, cu deducere din impozitul pe profit Ministrul a indicat și o posibilă schimbare cu impact direct asupra companiilor: în 2027, angajații din mediul privat „ar putea” primi vouchere de vacanță , în baza unui proiect de lege aflat în Parlament. Conform explicațiilor din articol, proiectul ar permite firmelor să acorde vouchere cu posibilitatea deducerii sumelor din impozitul pe profit, o măsură cerută de mai mult timp de asociațiile din turism. Context: prag salarial mai mic și valoare redusă față de anii anteriori În 2026, voucherele de vacanță pentru bugetari sunt de 800 de lei, iar condiția de acordare este un salariu net de până la 6.000 de lei, față de până la 8.000 de lei în 2025. Digi24 amintește că valoarea voucherelor a fost de 1.600 de lei în 2024, dar s-a redus la jumătate începând cu 2025. Alte măsuri anunțate pentru turism: „la negru” și promovare externă Zamfir a mai afirmat că ministerul pregătește măsuri pentru combaterea concurenței neloiale, cu obiectivul reducerii „turismului la negru”, fără a oferi detalii suplimentare. Separat, ministrul a criticat utilizarea fondurilor de promovare turistică din trecut și a spus că România își va dubla participările la târgurile internaționale de turism în 2027. În bugetul pentru anul viitor, numărul de participări la târguri ar fi fost deja dublat față de acest an, potrivit declarațiilor sale. [...]

Ilie Bolojan încearcă să închidă discuția despre o posibilă scindare în PNL , spunând că nu se așteaptă la plecări din partid și invocând o „majoritate confortabilă” care susține direcția politică stabilită recent, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută vineri seara, la Sibiu, într-o conferință de presă, în contextul întrebărilor legate de riscul ca unii liberali să părăsească formațiunea în perioada următoare. „Nu ne așteptăm la plecări din partid.” Mesajul de disciplină internă, după decizia privind direcția partidului Președintele PNL a susținut că linia politică a partidului a fost decisă printr-un vot cu susținere largă. „ Partidul Național Liberal și-a luat deciziile privind direcția lui. Există o majoritate confortabilă care susține această direcție.” În același timp, Bolojan a transmis că cei care acceptă decizia majorității ar trebui să se implice în reformarea partidului și în recâștigarea încrederii electoratului. Pentru cei care nu sunt de acord, a indicat posibilitatea unei separări de drumuri, dar a argumentat că performanța politică presupune „disciplină și coerență”, inclusiv în interiorul unui partid. De ce a mers la Sibiu Bolojan a explicat că vizita la Sibiu face parte dintr-o serie de întâlniri cu organizațiile PNL din țară, organizate după trecerea partidului în opoziție, pentru discuții despre direcția politică și perspectivele formațiunii. [...]

PNL pregătește pentru decembrie un proiect de reorganizare administrativ-teritorială , cu miză pe eficiența cheltuielilor publice , după ce liderul partidului, Ilie Bolojan, a criticat drept „neserioasă” inițiativa PSD și a spus că simpla comasare de localități nu rezolvă problemele de dezvoltare, potrivit G4Media . Bolojan a declarat la Sibiu, după o întâlnire cu primarii PNL, că partidul își propune să formuleze „un punct de vedere” la începutul lunii decembrie, în urma unor consultări cu aleșii locali, inclusiv cu primari de municipii. Ideea, spune el, este ca proiectul să fie documentat și să țină cont de calitatea serviciilor publice și de factorii care pot genera dezvoltare, nu doar de reducerea cheltuielilor. „România are nevoie de reorganizare administrativă, dar trebuie gândit un proiect serios. Acum de exemplu, dacă se alătură două comune sărace nu înseamnă că vom avea o comună bogată.” De ce contează: reorganizarea, legată explicit de costuri și servicii publice În intervenția sa, liderul PNL a insistat că reducerea cheltuielilor este „necesară”, dar „nu este suficientă” fără o fundamentare care să arate cum se îmbunătățesc serviciile și cum se creează premise de dezvoltare. Mesajul vine în contextul în care Bolojan susține că PSD s-ar fi opus anterior reducerii cheltuielilor și acuză lipsa unui proiect coerent la nivel guvernamental. Totodată, el a criticat faptul că, pe tema reorganizării, ar exista poziții diferite între Ministerul Dezvoltării, partid și Guvern și că, în lipsa unui proiect, singurul element rămas este „planul de comasare benevolă”, posibil și în baza legislației actuale. De ce nu a fost făcută reforma când era premier și ce spune despre UDMR Întrebat de ce nu a promovat reorganizarea administrativ-teritorială sau reducerea numărului de parlamentari în perioada în care a fost premier, Bolojan a spus că prioritatea guvernului a fost reducerea deficitelor bugetare. El a invocat și o înțelegere în coaliție potrivit căreia proiectele fără acordul tuturor partidelor nu intrau în dezbaterea parlamentară. Pe tema opoziției din coaliție, Bolojan nu a negat că UDMR ar fi avut rezerve, invocând sensibilități legate de efectele unificării unor comunități cu etnii diferite, în special în județe cu populație preponderent maghiară, precum Covasna și Harghita. Ce urmează Bolojan a spus că va continua consultările cu primarii și că în decembrie PNL va veni cu un proiect „serios” de reorganizare administrativă. În același timp, a afirmat că, fiind în prezent în afara guvernării și fără constrângeri, intenționează să revină și asupra proiectului de reducere a numărului de parlamentari. [...]