Știri
Știri din categoria Politică
Scăderea încrederii în Vladimir Putin, pe fondul războiului și al restricțiilor de internet, devine un risc de stabilitate pentru Kremlin, într-un moment în care nemulțumirile interne se acumulează și ating maximele din perioada post-2022, potrivit Digi24, care citează un sondaj VTSIOM preluat de EFE și Agerpres.
Datele sondajului indică o deteriorare a percepției publice: 24,1% dintre ruși spun că nu au încredere în liderul de la Kremlin, iar 23,3% nu îi aprobă activitatea ca șef al statului. Sunt cele mai ridicate niveluri nefavorabile de la începutul războiului declanșat împotriva Ucrainei, în februarie 2022.
În același timp, rata de aprobare a lui Putin a coborât cu încă 1,1 puncte procentuale într-o săptămână, la 65,6%, iar „încrederea” în el a scăzut cu un punct procentual, la 71% — niveluri care, potrivit articolului, nu au mai fost văzute de la finalul lui 2021 sau începutul lui 2022.
Sursa indică drept cauze principale „saturația” față de războiul din Ucraina și restricțiile de acces la internet. Pe fondul lipsei de progrese pe front, Putin este descris ca fiind perceput tot mai des — atât de rușii moderați, cât și de susținătorii liniei dure — drept un lider „slab” și incapabil să apere interesele Rusiei.
În paralel, restricțiile privind accesul la internet au devenit un factor de iritare generalizată. Conform articolului, acestea au inclus și blocarea unor rețele de socializare precum Telegram. Putin a admis că măsura este nepopulară, dar a justificat-o ca decizie de securitate, invocând riscul de atentate.
„Desigur, dacă acestea au legătură cu activitatea operativă de prevenire a atentatelor teroriste (...) garantarea siguranţei oamenilor va fi mereu o prioritate.”
În contextul scăderii de popularitate, articolul mai menționează și recesiunea economică, precum și evenimente interne (inundații în Caucaz și sacrificarea a mii de vite din cauza unei epidemii în Siberia, în pofida opoziției fermierilor) ca factori care apasă asupra percepției publice.
Un alt indicator relevant din sondaj: de la începutul lunii martie, tot mai puțini ruși — aproximativ o treime — îl menționează pe Putin printre politicienii preferați, față de aproximativ 50% în urmă cu doi ani, potrivit articolului.
Această schimbare contează politic deoarece sugerează nu doar o scădere punctuală a aprobării, ci o erodare a atașamentului personal față de lider, într-un sistem construit în jurul controlului și al imaginii de „lider puternic”.
Articolul mai notează că Putin și-a redus considerabil aparițiile publice după ce, în decembrie anul trecut, Rusia a acuzat Ucraina că ar fi încercat să lovească cu drone reședința lui Putin de la Novgorod (acuzație negată de Kiev). Potrivit presei de opoziție citate, Kremlinul s-ar teme pentru viața lui Putin și ar fi suplimentat lansatoarele de rachete antiaeriene pentru protecția reședinței de la Valdai, la aproximativ 400 km vest de Moscova.
Datele din sondaj și explicațiile din articol conturează o presiune internă în creștere, însă amploarea și consecințele politice pe termen scurt rămân greu de evaluat doar din aceste informații.
Recomandate
Finlanda pregătește relaxarea interdicțiilor privind armele nucleare pe teritoriul său , într-o mișcare cu potențial de a schimba cadrul operațional și juridic al apărării pe flancul nordic al NATO, potrivit Bild . Guvernul de la Helsinki a transmis, printr-un comunicat, că vrea să își asigure „noi opțiuni militare” în Alianță, inclusiv prin permiterea transportului, depozitării și staționării de arme nucleare, după aprobarea Parlamentului. Planul, aflat la nivelul cabinetului finlandez, ar urma să intre în vigoare „cât mai repede posibil” după votul legislativului. Măsura este prezentată ca fiind destinată apărării naționale, apărării colective în NATO sau cooperării militare. Ce se schimbă: de la interdicție totală la posibilitatea de staționare În forma descrisă de publicație, Finlanda urmărește să elimine „interdicții centrale” care, până acum, blocau orice scenariu de prezență nucleară pe teritoriul său. Concret, ar fi permis: transportul armelor nucleare; depozitarea acestora; staționarea lor în Finlanda. Guvernul anunțase încă de la începutul lunii martie că analizează renunțarea la interdicția completă, iar Ministerul Apărării invocase existența unor „obstacole juridice” care ar trebui înlăturate pentru rolul Finlandei în NATO. Contextul de securitate: graniță NATO extinsă cu Rusia Decizia vine pe fondul schimbării de politică de securitate după aderarea Finlandei la NATO în 2023. Odată cu intrarea în Alianță, frontiera NATO cu Rusia a crescut cu aproximativ 1.340 de kilometri, ceea ce a ridicat miza strategică a Finlandei în nordul Europei, în contextul războiului din Ucraina. Un element operațional relevant menționat este achiziția de către Finlanda, decisă în 2021, a 64 de avioane de luptă F-35A din SUA. Potrivit articolului, aceste aeronave sunt proiectate și certificate pentru utilizarea armelor nucleare, ceea ce a alimentat de ani de zile speculații privind o posibilă cooperare nucleară cu Statele Unite. În scenariul unei staționări, flota finlandeză de F-35 ar căpăta o importanță mai mare în cadrul NATO. Reacții din Rusia: avertismente de „escaladare” Publicația notează că nu exista, la momentul relatării, o reacție oficială nouă din partea Kremlinului, însă avertismentele fuseseră formulate anterior. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a descris o posibilă staționare de arme nucleare în Finlanda drept o „escaladare în Europa” și a spus că, dacă Finlanda ar amenința Rusia, Moscova va lua „măsuri adecvate”. În același registru, ambasadorul Rusiei la Helsinki, Pawel Kusnezow, a afirmat în aprilie că și posibilitatea teoretică a armelor nucleare în Finlanda va fi luată în calcul în planificarea nucleară a Rusiei. Ce urmează Următorul pas este votul în Parlamentul finlandez. Abia după această aprobare modificările ar putea intra în vigoare, iar amploarea practică a măsurii (dacă va rămâne la nivel de opțiune juridică sau va fi urmată de decizii de staționare) nu este precizată în material. [...]
Ucraina pregătește lansarea a 10 proiecte dintr-o reformă amplă a recrutării și a condițiilor de serviciu , într-un demers care vizează inclusiv reducerea controversatei „busificări” (ridicarea forțată a bărbaților apți de recrutare din spații publice) și creșterea eficienței Ministerului Apărării, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , a spus vineri, 24 aprilie, într-un mesaj pe Telegram care marchează primele trei luni de mandat, că reforma este structurată în 30 de proiecte, iar primele 10 sunt „aproape gata de lansare”, fără a oferi detalii despre conținutul lor. „Pregătim o transformare cuprinzătoare pentru a îmbunătăți condițiile de recrutare și de serviciu în Forțele de Apărare. Primele 10 din 30 de proiecte în cadrul unei reforme sunt aproape gata de lansare. Detalii mai târziu.” De ce contează: presiune politică și socială pe modul de recrutare În ianuarie, președintele Volodîmîr Zelenski i-a cerut lui Fedorov să rezolve trei teme, una dintre ele fiind „busificarea”, practică ce a generat controverse interne pe fondul nevoii de personal militar pentru a respinge ofensiva Rusiei. În același pachet de priorități, Zelenski a inclus consolidarea apărării aeriene și probleme legate de contractele militare. Fedorov, care a trecut la Apărare după ce a fost ministru al digitalizării, susține că a primit mandat să reformeze ministerul „cât mai rapid posibil”, pe care îl descrie ca fiind afectat de ineficiență, corupție și lipsă de responsabilizare. Ce schimbări spune ministerul că a făcut deja În bilanțul prezentat, Fedorov a indicat și măsuri deja implementate, legate de capacitatea operațională: creșterea achizițiilor de drone; introducerea unor sisteme noi de monitorizare în timp real a câmpului de luptă; extinderea utilizării deciziilor bazate pe date în planificarea militară; îmbunătățiri ale performanței apărării aeriene, potrivit ministrului. Separat, el a afirmat că a „actualizat” structura Ministerului Apărării și conducerea de vârf, iar noua structură ar fi început să funcționeze la 1 aprilie. Ce urmează și ce rămâne neclar Deși autoritățile vorbesc despre o „transformare cuprinzătoare”, nu există încă informații publice despre ce includ cele 10 proiecte „aproape gata” și nici un calendar de implementare. În lipsa acestor detalii, impactul concret asupra practicilor de recrutare – inclusiv asupra „busificării” – rămâne de confirmat după anunțurile ulterioare promise de ministru. [...]
Absența lui Viktor Orbán de la summitul UE din Cipru redeschide discuția despre deblocarea deciziilor privind Ucraina și sancțiunile , după ani în care Budapesta a frânat frecvent consensul, potrivit Bild . La primul summit al șefilor de stat și de guvern din UE după alegerile parlamentare din Ungaria, premierul Poloniei, Donald Tusk, a ironizat influența rusă asociată cu guvernarea lui Orbán. Declarația a fost făcută vineri, la Nicosia, în a doua zi a reuniunii. „Pentru prima dată după ani nu au fost ruși în încăpere, dacă știți ce vreau să spun.” De ce contează: riscul de blocaj în UE, în centrul mizei Orbán este prezentat drept cel mai important aliat din UE al președintelui rus Vladimir Putin, iar poziționarea pro-rusă a guvernului ungar a generat în mod repetat conflicte cu restul statelor membre. În special, Budapesta a blocat sau a întârziat decizii legate de sprijinul pentru Ucraina și de sancțiunile împotriva Rusiei, notează publicația. Contextul imediat este schimbarea de putere de la Budapesta: la alegerile din 12 aprilie, partidul Fidesz a pierdut „clar” în fața partidului Tisza, condus de liderul opoziției, Peter Magyar. Până la instalarea noului guvern, Orbán rămâne în funcție, însă nu participă la reuniunea din Cipru. Suspiciuni privind scurgeri de informații către Moscova Bild relatează că, în martie, au apărut în presă informații potrivit cărora ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto , ar fi transmis către omologul său rus, Serghei Lavrov, conținuturi confidențiale din discuțiile interne ale UE. Conform acestor relatări, Szijjarto ar fi telefonat în mod regulat lui Lavrov în pauzele reuniunilor, pentru a împărtăși „în direct” informații. Nu toți liderii UE salută plecarea lui Orbán Nu toți participanții au împărtășit tonul lui Tusk. Premierul Belgiei, Bart De Wever, a avertizat că există „puțin prea multă euforie” legată de faptul că Orbán nu mai este prezent, descriindu-l drept „un partener dificil”, dar „niciodată un partener imposibil”. După discuțiile despre Ucraina din seara precedentă, liderii UE au pe agendă la Nicosia dezbateri despre viitorul buget al Uniunii și despre războiul din Iran, la care sunt invitați și reprezentanți din Orientul Mijlociu și statele din Golf. [...]
Democrații din Camera Reprezentanților își pregătesc din timp un nou demers de punere sub acuzare a lui Donald Trump , într-o mișcare care poate amplifica incertitudinea politică la Washington înaintea alegerilor din noiembrie 2026 și a începutului de mandat parlamentar din ianuarie 2027, potrivit G4Media , care citează Axios. Un grup de congresmeni democrați le cere colegilor să înceapă încă de acum strângerea de dovezi împotriva președintelui, cu obiectivul unui vot de punere sub acuzare „din prima zi”, dacă partidul recâștigă controlul Camerei la scrutinul din 2026. Miza imediată este presiunea internă care s-ar putea instala asupra aleșilor democrați care nu s-au alăturat inițiativei. Sprijin în creștere în rândul democraților și în opinia publică Deputata Delia Ramirez (Illinois) a declarat pentru Axios că partidul are nevoie de „o strategie foarte concretă și coordonată” și că ar trebui „să construiască dosarul” din timp, inclusiv prin verificarea faptelor și organizarea de audieri paralele, pentru a putea susține o eventuală procedură de punere sub acuzare. În același registru, deputata Yassamin Ansari (Arizona) a spus că, dacă democrații recâștigă majoritatea, „presiunea pentru punerea sub acuzare va fi copleșitoare”. Separat, un sondaj Strength In Numbers/Verasight publicat marți indică faptul că 55% dintre adulții americani chestionați cred că Camera ar trebui să voteze punerea sub acuzare a lui Trump, în timp ce 37% se opun. Cum s-a schimbat raportul de forțe în voturile recente Materialul trece în revistă evoluția sprijinului în interiorul Partidului Democrat la două voturi forțate de deputatul Al Green: în iunie anul trecut, 128 de democrați au votat alături de republicani pentru respingerea inițiativei, iar 78 au votat pentru promovare; în decembrie anul trecut, sprijinul a crescut la 140 de democrați, alți 47 au votat „prezent” (inclusiv liderul minorității, Hakeem Jeffries, și adjuncții săi), iar 23 s-au alăturat republicanilor. În plus, când deputata Robin Kelly a introdus în ianuarie articole de punere sub acuzare împotriva secretarului de atunci al Securității Interne, Kristi Noem, 187 de democrați din Camera Reprezentanților le-au co-sponsorizat, potrivit textului. De ce un eventual vot în Cameră nu garantează destituirea În prezent, Camera Reprezentanților are o majoritate republicană de 217 la 212, cu un independent și cinci locuri vacante (două republicane și trei democrate). Toate sondajele menționate în articol indică șanse mari ca democrații să recâștige majoritatea în noiembrie 2026. Chiar și în acest scenariu, destituirea ar rămâne greu de atins: în Senat este necesară o majoritate de două treimi (67 din 100 de voturi), iar o asemenea majoritate este descrisă ca „extrem de improbabilă”. În istoria SUA, trei președinți au fost puși sub acuzare — Andrew Johnson (1868), Bill Clinton (1998) și Donald Trump (2019 și 2021) — însă toți au fost achitați din cauza lipsei majorității de două treimi în Senat. [...]
Riscul major pentru PSD este pierderea accesului la deciziile de finanțare , dacă moțiunea de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan eșuează sau dacă partidul nu o depune, într-un moment în care retragerea miniștrilor a lăsat coaliția într-o zonă de instabilitate, potrivit Adevărul . Miza nu este doar schimbarea premierului, ci și menținerea influenței în alocarea fondurilor și a investițiilor, de la programe de dezvoltare locală până la PNRR . După demisia miniștrilor PSD, depunerea unei moțiuni de cenzură este prezentată ca „imperativă” pentru social-democrați, iar în ședința de joi liderul PSD Suceava, Gheorghe Șoldan, a formulat un ultimatum: „Dacă am scos sabia din teacă, atunci trebuie să o folosim.” De ce contează: guvernarea înseamnă control pe bani și investiții Analistul politic Cristian Andrei (Agenția de Rating Politic) avertizează că un eșec al planului de debarcare a premierului s-ar putea întoarce împotriva conducerii PSD, inclusiv împotriva lui Sorin Grindeanu. Argumentul central: pentru liderii locali și primari, opoziția nu este un scenariu sustenabil, deoarece reduce influența asupra deciziilor „legate de bani și investiții”. În evaluarea analistului, PSD nu a votat ieșirea de la guvernare, ci „doar retragerea sprijinului pentru premier”, ceea ce obligă conducerea să demonstreze rapid că are o strategie funcțională, nu doar o poziționare politică. În caz contrar, spune acesta, tensiunile interne pot escalada. Presiune internă și semne de repoziționare În paralel cu criza din coaliție, apar indicii de mișcare în interiorul partidului și în relația cu PNL. Deputatul PSD de Buzău Petre Emanoil Neagu a participat la ședința Biroului Politic Național al PNL și a afirmat: „Eu astăzi am transmis hârtia la Camera Deputaţilor, iar de mâine sunt în bancă cu PNL” Materialul ridică întrebarea cât de amplu ar putea deveni un astfel de „val de plecări”, dacă PSD ajunge izolat. Scenariile descrise: moțiune ratată, opoziție și avantaj pentru AUR Cristian Andrei conturează două riscuri majore: Dacă PSD nu depune moțiune de cenzură , partidul poate ajunge într-o situație în care președintele „poate bloca” procesul de vacantare a posturilor rămase libere după demisiile miniștrilor, în condițiile în care Constituția nu obligă automat la semnarea decretelor de numire în orice context. Dacă PSD ajunge în opoziție , ar putea ajunge să împartă acest spațiu politic cu AUR, însă analistul susține că PSD ar fi „mai puțin credibil” decât AUR în postura de opoziție, iar pierderea guvernării ar amplifica tensiunile interne și ar slăbi controlul asupra aparatului de stat. În plus, analiza indică un efect politic secundar cu impact direct asupra competiției electorale: retragerea PSD din guvernare ar putea consolida AUR , nu PSD, deoarece AUR nu ar avea interesul să ajute social-democrații să redevină dominanți. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele zile sunt decisive pentru PSD pe două planuri: dacă își asumă și duce la capăt moțiunea de cenzură și, în funcție de rezultat, dacă poate evita un scenariu de opoziție care să declanșeze pierderi de influență, contestarea conducerii și posibile repoziționări ale aleșilor locali. [...]
Guvernul apără menținerea CASS la pensiile peste 3.000 de lei ca soluție de lărgire a bazei de finanțare a sistemului public de sănătate, argumentând că fără mai mulți contributori spitalele nu pot funcționa la un nivel acceptabil, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, la Europa FM , că poziția Executivului privind contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) aplicată pensiilor de peste 3.000 de lei ține de nevoia de a susține financiar sistemul medical. În explicația sa, Bolojan a invocat raportul dintre cei care plătesc și cei care beneficiază de servicii: anterior ar fi fost 6,3 milioane de plătitori la 16,5 milioane de beneficiari, iar în prezent ar fi „peste 10 milioane” sau „poate 11” plătitori, menționând că nu are datele exacte, în timp ce numărul beneficiarilor ar rămâne 16,5 milioane. Cum justifică premierul contribuția la sănătate pentru pensiile mai mari Bolojan a legat direct contribuția de funcționarea spitalelor și de calitatea serviciilor medicale, susținând că sistemul nu poate funcționa fără o bază suficientă de finanțare. „Vrem ca spitalele din România să funcționeze? Vrem că atunci când te duci într-un spital să fie cineva la capătul patului, să ai un medic competent și medicamente, înseamnă că trebuie să existe o formă de contribuție.” Ce înseamnă CASS „de 10%” în cazul pensiilor vizate Premierul a precizat că, pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, contribuția este de 10% aplicată „pe diferența” care depășește pragul de 3.000 de lei. El a susținut că această sumă ar fi o contribuție necesară pentru menținerea sistemului medical. „Și acel 10%, pe diferența de la pensia care este peste 3.000 și până la 3.000 de lei, este o sumă cu tot respectul pe care fiecare om care ajunge într-un spital ar trebui să o plătească. E o formă de contribuție. Nu funcționează lucrurile altfel.” [...]
