Știri
Știri din categoria Politică
Finlanda pregătește relaxarea interdicțiilor privind armele nucleare pe teritoriul său, într-o mișcare cu potențial de a schimba cadrul operațional și juridic al apărării pe flancul nordic al NATO, potrivit Bild. Guvernul de la Helsinki a transmis, printr-un comunicat, că vrea să își asigure „noi opțiuni militare” în Alianță, inclusiv prin permiterea transportului, depozitării și staționării de arme nucleare, după aprobarea Parlamentului.
Planul, aflat la nivelul cabinetului finlandez, ar urma să intre în vigoare „cât mai repede posibil” după votul legislativului. Măsura este prezentată ca fiind destinată apărării naționale, apărării colective în NATO sau cooperării militare.
În forma descrisă de publicație, Finlanda urmărește să elimine „interdicții centrale” care, până acum, blocau orice scenariu de prezență nucleară pe teritoriul său. Concret, ar fi permis:
Guvernul anunțase încă de la începutul lunii martie că analizează renunțarea la interdicția completă, iar Ministerul Apărării invocase existența unor „obstacole juridice” care ar trebui înlăturate pentru rolul Finlandei în NATO.
Decizia vine pe fondul schimbării de politică de securitate după aderarea Finlandei la NATO în 2023. Odată cu intrarea în Alianță, frontiera NATO cu Rusia a crescut cu aproximativ 1.340 de kilometri, ceea ce a ridicat miza strategică a Finlandei în nordul Europei, în contextul războiului din Ucraina.
Un element operațional relevant menționat este achiziția de către Finlanda, decisă în 2021, a 64 de avioane de luptă F-35A din SUA. Potrivit articolului, aceste aeronave sunt proiectate și certificate pentru utilizarea armelor nucleare, ceea ce a alimentat de ani de zile speculații privind o posibilă cooperare nucleară cu Statele Unite. În scenariul unei staționări, flota finlandeză de F-35 ar căpăta o importanță mai mare în cadrul NATO.
Publicația notează că nu exista, la momentul relatării, o reacție oficială nouă din partea Kremlinului, însă avertismentele fuseseră formulate anterior. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a descris o posibilă staționare de arme nucleare în Finlanda drept o „escaladare în Europa” și a spus că, dacă Finlanda ar amenința Rusia, Moscova va lua „măsuri adecvate”.
În același registru, ambasadorul Rusiei la Helsinki, Pawel Kusnezow, a afirmat în aprilie că și posibilitatea teoretică a armelor nucleare în Finlanda va fi luată în calcul în planificarea nucleară a Rusiei.
Următorul pas este votul în Parlamentul finlandez. Abia după această aprobare modificările ar putea intra în vigoare, iar amploarea practică a măsurii (dacă va rămâne la nivel de opțiune juridică sau va fi urmată de decizii de staționare) nu este precizată în material.
Recomandate
Viitorul buget UE post-2027 și banii pentru competitivitate au fost puse în prim-plan de președintele Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru, într-un moment în care statele membre încep negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, potrivit Digi24 . România consideră discuțiile despre bugetul post-2027 „esențiale”, cu miza de a asigura finanțarea pentru politicile de coeziune și dezvoltare, chiar dacă la nivel european se anticipează „alegeri dificile” privind prioritățile de cheltuire. Ce a spus Nicușor Dan despre agenda reuniunii Șeful statului a indicat patru teme majore pe masa liderilor UE: criza din Orientul Mijlociu; Ucraina, inclusiv în contextul deblocării celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni; competitivitatea și funcționarea pieței unice, cu accent pe reducerea prețurilor la energie în UE și în România, „și pentru consumatorii casnici și pentru industrie”; viitorul Cadrului Financiar Multianual, adică fondurile europene pentru perioada 2028–2034. În ceea ce privește bugetul, Nicușor Dan a spus că România își dorește „un buget ambițios, un buget mare” și a punctat că, pentru prima dată, ar exista „o secțiune foarte consistentă, 400 de miliarde, pentru competitivitate”. Obiectivul Bucureștiului, potrivit declarațiilor sale, este ca fondurile dedicate competitivității să ajungă și la companiile din țările mai puțin dezvoltate, pentru a nu crește decalajele. Context: presiune pe finanțare și decizii mai rapide în UE În același context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut „bani noi” la nivelul UE, argumentând că un buget inadecvat și datoria în creștere, pe fondul crizelor succesive, impun noi finanțări. Metsola a mai spus că Parlamentul European urmează să își adopte poziția privind Cadrul Financiar Multianual săptămâna viitoare, pentru a deschide discuțiile cu statele membre. Totodată, instituțiile UE au semnat o declarație comună pentru implementarea unei foi de parcurs de consolidare a pieței unice până la finalul lui 2027, cu accent pe competitivitate, integrare și reziliență economică, potrivit unui comunicat al Parlamentului European citat de Digi24. De ce contează pentru România Discuția despre bugetul 2028–2034 și despre alocările pentru competitivitate are impact direct asupra: finanțării politicilor de coeziune și dezvoltare, relevante pentru investiții și reducerea diferențelor de dezvoltare; accesului companiilor din economiile mai puțin dezvoltate la fonduri europene dedicate competitivității; direcției în care UE își mută prioritățile de cheltuire, într-un context geopolitic tensionat și cu presiuni suplimentare pe buget. În paralel, România susține continuarea pașilor pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova, inclusiv deschiderea primelor „clustere” de negociere, și respinge ideea unei „Europe cu mai multe viteze”, pentru a evita marginalizarea statelor de pe flancul estic. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude un guvern minoritar sprijinit de AUR , o poziționare care ridică o limită de negociere în formarea unei majorități și îngustează opțiunile de stabilitate parlamentară în perioada următoare, potrivit Digi24 . Șeful statului a fost întrebat ce ar face în eventualitatea în care i-ar fi propus un executiv minoritar care să se bazeze pe voturile AUR. Nicușor Dan a spus că nu ar accepta o astfel de variantă și a adăugat că i se pare „extrem de puțin probabil” ca o asemenea solicitare să ajungă la el. „Linie roșie” în arhitectura majorității Din declarațiile președintelui reiese că respinge explicit scenariile în care AUR ar deveni sprijin parlamentar pentru un guvern minoritar, inclusiv în ipoteza în care propunerea ar veni din partea PNL sau PSD. Agerpres, care relatează aceeași poziție, notează că Nicușor Dan și-a menținut și decizia de a nu desemna un premier în formule de tip PSD–AUR, PNL–AUR sau un premier PNL susținut în Parlament de AUR. „În situația ipotetică în care PNL sau PSD va veni la mine și vor spune «vrem un guvern minoritar cu susținerea partidului AUR», eu nu voi fi de acord cu asta.” De ce contează: opțiuni mai puține pentru un guvern funcțional În termeni practici, mesajul președintelui funcționează ca un filtru politic pentru negocierile de guvernare: dacă partidele nu pot construi o majoritate fără AUR, varianta unui executiv minoritar „tolerat” de acest partid este, cel puțin la nivel prezidențial, blocată. Ce urmează depinde de configurația parlamentară și de propunerile care vor ajunge la Cotroceni ; în acest moment, președintele indică faptul că nu va valida o soluție care ar face din AUR pivotul susținerii guvernamentale. [...]
Demisiile miniștrilor PSD intră în procedura formală de revocare și numire , după ce președintele Nicușor Dan a confirmat, potrivit Mediafax , că solicitările au ajuns la Administrația Prezidențială și sunt analizate, urmând să fie aprobate dacă documentele sunt în regulă. Șeful statului a spus că echipa sa a pregătit proiectele de decrete „de revocare, respectiv numire”, iar el urmează să facă o verificare finală înainte de semnare, declarație făcută după reuniunea informală a Consiliului European. „Aceste propuneri au venit după ce am vorbit cu dumneavoastră aseară. Peste zi, colegii mei s-au uitat pe ele, au întocmit proiectele de decrete, de revocare, respectiv numire. Și acum, în drum spre avion, o să mă uit și eu pe ce au lucrat, adică să fac o mică verificare și, dacă totul e în regulă, le voi semna.” Ce declanșează schimbarea și cine pleacă din Guvern Reprezentanții PSD și-au depus demisiile din Executiv după decizia partidului de a retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conform informațiilor din articol, PSD are un vicepremier și șase miniștri în Guvern: vicepremier: Marian Neacșu miniștri: Alexandru Rogobete (Sănătate), Radu Marinescu (Justiție), Florin Barbu (Agricultură), Florin Manole (Muncă), Bogdan Ivan (Energie), Ciprian Șerban (Transporturi) Ce urmează: interimat și fereastra de 45 de zile Premierul urmează să numească interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, iar interimatul este limitat la 45 de zile, potrivit Mediafax. În acest interval, opoziția poate depune o moțiune de cenzură în Parlament. AUR a anunțat deja că va vota orice moțiune îndreptată împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. [...]
Nicușor Dan își limitează rolul la mediere în criza politică din coaliție și indică drept scenariu de lucru testarea majorității guvernului în Parlament, potrivit Mediafax , după declarațiile făcute la finalul întâlnirii informale a Consiliului European . Președintele a spus că, în acest moment, România are „un guvern din care s-au retras niște miniștri” și că „probabil” executivul va ajunge „la un moment dat” în fața Parlamentului pentru a verifica dacă mai are o majoritate. Până atunci, a adăugat el, poate doar să constate situația și să încerce să medieze sau să ajute pe chestiuni care necesită cooperare. Mesajul către cei care cer „mai multă fermitate” Întrebat ce le transmite românilor care își doresc ca el să fie mai ferm, Nicușor Dan a răspuns, „cu un oarecare umor”, că rolul său este cel de mediator. „Pot să le răspund cu fermitate că sunt mediator. Altceva nu pot să le spun.” Context: rolul constituțional și relația cu premierul În același context, Mediafax amintește prevederile Articolului 80 din Constituție, potrivit cărora președintele exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate și veghează la buna funcționare a autorităților publice. Întrebat despre relația cu premierul Ilie Bolojan după izbucnirea crizei politice, Nicușor Dan a afirmat că relațiile personale au fost „tot timpul cordiale”. Publicația reamintește și o urare transmisă de premier președintelui, în direct la Europa FM, în contextul deplasării lui Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European de la Nicosia, Cipru. [...]
Președintele Nicușor Dan evită să valideze public o formulă de guvernare , pentru a nu afecta negocierile politice aflate în desfășurare, relatează Mediafax . Poziționarea are o miză directă de stabilitate instituțională: șeful statului își revendică rolul de mediator și refuză să compare, în această etapă, scenariul unui guvern minoritar cu cel al unei coaliții. În contextul discuțiilor despre un executiv „mai ieftin” și mai eficient, cu mai puțini miniștri și costuri administrative reduse, Nicușor Dan a spus că nu dorește să se pronunțe asupra eficienței relative a unor variante care sunt încă în discuție. Președintele a precizat că are o opinie personală, dar preferă să nu o exprime pentru a nu influența negocierile. Totodată, el a indicat că o evaluare între formule guvernamentale ar avea sens abia după o perioadă de stabilitate, când rezultatele pot fi analizate „obiectiv”. Semnal pentru piețe: „reacțiile externe au fost calme” Întrebat dacă actuala criză politică ar putea genera îngrijorări la nivel european și efecte asupra percepției investitorilor sau asupra costurilor de finanțare ale statului, președintele a transmis că reacțiile externe au fost „calme”. Potrivit acestuia, în discuții informale cu lideri și oficiali europeni, interesul a fost mai degrabă de a înțelege situația internă, fără semnale de panică. Angajamentele europene, prezentate ca neafectate Șeful statului a reiterat că România își menține direcția pro-occidentală și că tensiunile politice interne nu afectează angajamentele față de Uniunea Europeană , inclusiv proiectele și reformele legate de fondurile europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În lipsa unei poziționări explicite între guvern minoritar și coaliție, mesajul central rămâne unul de neutralitate instituțională, cu accent pe continuitatea direcției externe și pe evitarea escaladării percepției de risc. [...]
Guvernul promite că reforma salarizării nu taie veniturile nete, dar îngheață „avantajele” din sporuri pentru a corecta treptat diferențele , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan despre viitoarea lege a salarizării unitare. Premierul a spus, la emisiunea „România în Direct” de la Europa FM, că în forma actuală a reformei „nu va scădea niciun salariu” în sectorul public, iar garanția se referă la venitul total (salariu plus sporuri). În argumentația sa, Bolojan a insistat că pentru angajat contează suma finală încasată, nu cum este împărțită între salariu de bază și diverse indemnizații. Sporurile, ținta principală a „echilibrării” în timp Bolojan a criticat practica din ultimii ani prin care sporurile ar fi fost folosite ca mecanism de creștere a veniturilor, nu ca instrument de compensare pentru riscuri sau condiții specifice. Noua lege ar urma să limiteze aceste practici și să reducă ambiguitățile care au permis interpretări și diferențe între angajați cu responsabilități similare. Mecanismul descris de premier pentru corectarea dezechilibrelor este unul gradual: cei care au acum câștiguri peste nivelul considerat „cuvenit” ar urma să rămână la veniturile actuale până când sunt „ajunși din urmă” de ceilalți, prin creșteri acordate categoriilor subevaluate. Miza de reglementare: condiție în PNRR și termen „până în vară” Premierul a mai afirmat că adoptarea legii salarizării unitare este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că de aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). Guvernul ar trebui să adopte actul normativ până în vara acestui an, conform declarațiilor citate. În acest stadiu, din informațiile prezentate, nu sunt detaliate în mod concret articolele de lege sau lista sporurilor vizate, ci doar principiile de funcționare și calendarul asumat de Guvern. [...]
