Știri
Știri din categoria Politică
Finlanda pregătește relaxarea interdicțiilor privind armele nucleare pe teritoriul său, într-o mișcare cu potențial de a schimba cadrul operațional și juridic al apărării pe flancul nordic al NATO, potrivit Bild. Guvernul de la Helsinki a transmis, printr-un comunicat, că vrea să își asigure „noi opțiuni militare” în Alianță, inclusiv prin permiterea transportului, depozitării și staționării de arme nucleare, după aprobarea Parlamentului.
Planul, aflat la nivelul cabinetului finlandez, ar urma să intre în vigoare „cât mai repede posibil” după votul legislativului. Măsura este prezentată ca fiind destinată apărării naționale, apărării colective în NATO sau cooperării militare.
În forma descrisă de publicație, Finlanda urmărește să elimine „interdicții centrale” care, până acum, blocau orice scenariu de prezență nucleară pe teritoriul său. Concret, ar fi permis:
Guvernul anunțase încă de la începutul lunii martie că analizează renunțarea la interdicția completă, iar Ministerul Apărării invocase existența unor „obstacole juridice” care ar trebui înlăturate pentru rolul Finlandei în NATO.
Decizia vine pe fondul schimbării de politică de securitate după aderarea Finlandei la NATO în 2023. Odată cu intrarea în Alianță, frontiera NATO cu Rusia a crescut cu aproximativ 1.340 de kilometri, ceea ce a ridicat miza strategică a Finlandei în nordul Europei, în contextul războiului din Ucraina.
Un element operațional relevant menționat este achiziția de către Finlanda, decisă în 2021, a 64 de avioane de luptă F-35A din SUA. Potrivit articolului, aceste aeronave sunt proiectate și certificate pentru utilizarea armelor nucleare, ceea ce a alimentat de ani de zile speculații privind o posibilă cooperare nucleară cu Statele Unite. În scenariul unei staționări, flota finlandeză de F-35 ar căpăta o importanță mai mare în cadrul NATO.
Publicația notează că nu exista, la momentul relatării, o reacție oficială nouă din partea Kremlinului, însă avertismentele fuseseră formulate anterior. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a descris o posibilă staționare de arme nucleare în Finlanda drept o „escaladare în Europa” și a spus că, dacă Finlanda ar amenința Rusia, Moscova va lua „măsuri adecvate”.
În același registru, ambasadorul Rusiei la Helsinki, Pawel Kusnezow, a afirmat în aprilie că și posibilitatea teoretică a armelor nucleare în Finlanda va fi luată în calcul în planificarea nucleară a Rusiei.
Următorul pas este votul în Parlamentul finlandez. Abia după această aprobare modificările ar putea intra în vigoare, iar amploarea practică a măsurii (dacă va rămâne la nivel de opțiune juridică sau va fi urmată de decizii de staționare) nu este precizată în material.
Recomandate
Participarea lui Nicușor Dan la Summitul Arcticii deschide discuția despre rolul României în securitatea infrastructurii și a energiei în UE și NATO , într-un moment în care Uniunea Europeană își recalibrează strategia pentru o regiune cu miză geopolitică și economică în creștere, potrivit Mediafax . Președintele României participă duminică și luni, 13-14 septembrie, la Summitul European dedicat Regiunii Arctice , găzduit de Finlanda la Rovaniemi. Reuniunea este organizată la inițiativa premierului finlandez Petteri Orpo și reunește lideri europeni și reprezentanți ai instituțiilor UE. De ce contează: Arctica, tot mai legată de securitate și economie Summitul are ca obiectiv consolidarea abordării strategice a Uniunii Europene față de regiunea arctică, într-un context în care importanța acesteia crește pe trei direcții: geopolitică, economică și climatică. În mod specific, discuțiile vizează definirea unui rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice. Ce poziție va prezenta România În cadrul dezbaterilor, Nicușor Dan urmează să prezinte viziunea României privind gestionarea „coerentă și unitară” a provocărilor pe spațiul de la Arctica până la Marea Neagră, pe fondul interconectării riscurilor de securitate din aceste regiuni. Totodată, președintele va exprima interesul și disponibilitatea României de a contribui la eforturile comune ale UE și NATO, inclusiv prin implicarea în proiecte sectoriale concrete, în domenii precum: protecția infrastructurii critice; consolidarea capacităților de apărare; securitatea energetică. Cine mai participă Printre oficialii menționați ca participanți se numără: cancelarul Germaniei, Friedrich Merz; premierul Poloniei, Donald Tusk; premierul Danemarcei, Mette Frederiksen; președintele Consiliului European, António Costa; Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas . Informațiile despre agenda detaliată a intervenției României sau despre eventuale decizii care ar putea rezulta din reuniune nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Belarus ia în calcul mobilizarea și trece la verificarea întregului sistem de apărare , potrivit Mediafax , care relatează declarațiile președintelui Alexander Lukașenko făcute într-o întâlnire cu liderii armatei belaruse. Miza imediată este una operațională: pregătirea armatei „pentru orice scenariu”, inclusiv implicarea țării într-un conflict. Lukașenko a afirmat că Belarus „se pregătește pentru război” tocmai „pentru a evita un astfel de scenariu”, conform relatării, și nu a exclus posibilitatea decretării mobilizării. Președintele a indicat și o direcție de acțiune internă, spunând că armata trebuie „revitalizată” și că vor fi verificați „toți”, „chiar și până la mobilizare”. „Belarus se pregătește pentru război, pentru a evita un astfel de scenariu.” Ce înseamnă, concret, măsura anunțată Potrivit informațiilor prezentate, verificarea anunțată ar urma să acopere „tot sistemul de apărare al țării”. Materialul nu oferă detalii despre calendar, amploarea exactă sau criteriile acestei verificări și nici despre pașii procedurali pentru o eventuală mobilizare. Contextul alianței cu Rusia și dependența de sprijinul Moscovei Mediafax reamintește că Belarus și Rusia au o alianță strategică, formalizată prin tratatul pentru crearea unei Uniuni Statale semnat în 1999. În noiembrie 2021, Lukașenko și Vladimir Putin au semnat 28 de programe economice comune, inclusiv în domenii precum apărarea, taxele și securitatea, iar cetățenii celor două state pot călători, munci și studia în ambele țări fără controale majore la graniță. Publicația notează și că, după protestele din 2020 și sancțiunile occidentale, Belarus a devenit dependentă de sprijinul financiar, politic și militar al Rusiei. După izbucnirea războiului din Ucraina, din 2022, Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său ca bază pentru atacuri și echipamente militare, iar Rusia a plasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus, ceea ce, potrivit materialului, transformă țara într-o avangardă militară în fața NATO. [...]
Administrația Prezidențială spune că România nu trimite militari pe frontul din Ucraina, iar decizia aflată în Parlament vizează doar participarea a cel mult 20 de militari într-o structură de comandă NATO pe teritoriu aliat , potrivit G4Media . Președinția susține că, în ultimele zile, în online se propagă „o narațiune falsă” care „distorsionează deliberat o decizie administrativă” pentru a alimenta ideea că România ar fi atrasă în conflict. În comunicatul citat, instituția califică mesajele drept „manipulare alarmistă” și insistă că solicitarea transmisă Parlamentului nu are legătură cu trimiterea de trupe combatante în Ucraina. „România NU trimite trupe combatante în Ucraina și nici militari pe front.” Ce prevede, concret, solicitarea către Parlament Președinția arată că șeful statului a cerut aprobarea Parlamentului pentru participarea României cu până la 20 de militari la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei și la structurile subordonate de comandă și control. Administrația Prezidențială punctează trei elemente operaționale: nu este vorba despre prezență pe front , ci despre personal de stat major; activitatea se desfășoară în Franța și Marea Britanie , „la mii de kilometri distanță de linia frontului”, într-o structură cu caracter rotațional; militarii români ar avea rol de planificare, comandă și control , nu de luptă, iar efectivul este „extrem de redus” (cel mult 20). Contextul deciziei și pașii următori în Parlament În context, G4Media notează că președintele Nicușor Dan a cerut încuviințarea participării Armatei României în această structură, informație atribuită de publicație agenției Agerpres. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis trimiterea solicitării către comisiile de apărare, urmând ca subiectul să ajungă pe ordinea de zi a plenului comun. Președinția leagă participarea de formate internaționale de securitate în regiunea Mării Negre și de „ Coaliția de voință pentru Ucraina ”, descrisă ca un mecanism pentru garanții politice și juridice după un eventual acord de încetare a focului. În acest cadru, instituția amintește că în 2025 a fost activat Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. [...]
Traian Băsescu spune că alegerile anticipate sunt o opțiune constituțională pentru deblocarea formării guvernului , pe fondul disputelor politice care, în opinia sa, „scufundă țara”, potrivit news.ro . Fostul președinte a declarat la Digi24 că scenariul anticipatelor este „categoric” fezabil, argumentând că mecanismul există în Constituție și ar putea fi folosit pentru a „îndrepta toate erorile” rezultate, în formularea sa, din „alegerile catastrofale” din 2024. Anticipatele, prezentate ca soluție de ieșire din blocaj Băsescu a susținut că România nu ar trebui să respingă „acest exercițiu democratic” doar pentru că nu a fost folosit până acum, insistând că anticipatele pot funcționa ca o cale de resetare politică atunci când negocierile pentru guvern eșuează. Critici la ideea suspendării președintelui În același context, fostul șef al statului a respins scenariul suspendării președintelui, pe care l-a descris drept o „copilărie” și un risc de ridicol instituțional, mai ales după anularea alegerilor prezidențiale, pe care o invocă drept un precedent de „batjocorire” a democrației. „Exclud o astfel de posibilitate, să facem cu președintele un hopa mitică, azi îl suspend, mâine îl pun la loc.” „Linii roșii” care „scufundă țara” și acuzația de „sabotaj” Referindu-se la blocajul privind numirea guvernului, Băsescu a spus că ajunge să se întrebe dacă liderii politici acționează „deliberat” pentru a sabota, invocând explicit nume precum Sorin Grindeanu , Ilie Bolojan și președintele (fără a detalia funcțiile sau rolurile lor în negocieri, dincolo de menționarea lor în declarație). „Este inadmisibil să nu găsești o soluție și să ții niște așa-numite linii roșii care scufundă țara.” În opinia sa, astfel de „linii roșii” nu ar fi practicate de „niciun politician occidental” dacă efectul este blocarea soluțiilor politice. Din informațiile disponibile în material, declarațiile nu includ un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea anticipatelor, ci se limitează la evaluarea fezabilității și la critica impasului politic. [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
Campania centrată pe Manuela Schwesig redesenează calculele de coaliție în Mecklenburg–Pomerania Anterioară , împingând SPD în sus și comprimând spațiul electoral al CDU și Verzilor, potrivit unei analize publicate de Focus . În sondajele invocate, SPD a urcat la 34%, apropiindu-se de AfD (37%), în timp ce CDU a coborât la 7%, iar Verzii sunt la 5%. Politologul Oliver Lembcke explică această dinamică printr-o combinație de „bonus de funcție” (avantajul de a fi premier în exercițiu), popularitatea locală a lui Schwesig și o delimitare mai eficientă de problemele guvernului federal de la Berlin, care „nu ajung” la fel de puternic în land. Efectul economic-politic: tema pensiilor ca instrument de mobilizare Un element central al strategiei SPD este tema „pensionării fără penalizare după 45 de ani de contribuții”, despre care Lembcke spune că are rezonanță în estul Germaniei. În logica campaniei, subiectul funcționează ca un mesaj pragmatic, ușor de înțeles, care poate atrage alegători de la alte partide și poate consolida un front anti-AfD. În paralel, Schwesig își construiește mesajul pe ideea de autonomie față de Berlin și pe o prezentare „prezidențială” a guvernării landului: Mecklenburg–Pomerania Anterioară ca spațiu „plăcut de trăit”, cu turism, și cu o conducere care se poziționează ferm împotriva AfD. Presiune pe CDU și Verzi, dar și riscuri de aritmetică parlamentară Analiza susține că acest tip de campanie, puternic personalizată și orientată „împotriva AfD”, produce migrație de voturi către SPD, în detrimentul CDU și al Verzilor. Lembcke afirmă că „în special CDU suferă” și leagă direct scorul de 7% de efectul campaniei Schwesig. În ceea ce privește guvernarea post-alegeri, scenariile descrise indică o strategie de maximizare a opțiunilor de coaliție pentru SPD: intrarea Die Linke în parlament ar deschide variante de majoritate; Schwesig ar putea alege o coaliție cu Verzii; dacă Verzii nu intră în parlament, ar putea rezulta o formulă „roșu-roșu” tolerată de CDU. „BSW” ca variabilă care poate schimba jocul Un punct de incertitudine menționat este partidul BSW, creditat în prezent cu 4%. Dacă BSW ar crește și ar intra în parlamentul de la Schwerin, ar putea apărea o combinație care să ofere AfD un potențial partener, „o situație ca în Saxonia-Anhalt”, în formularea din analiză. În același timp, CDU este descrisă ca indisponibilă pentru un parteneriat cu AfD, ceea ce mută greutatea negocierilor pe alte formațiuni. De ce contează Dincolo de competiția SPD–AfD, miza imediată este aritmetica de coaliție: o campanie care „stoarce” partidele medii (CDU și Verzii) poate simplifica opțiunile SPD, dar poate și crește dependența de partide mai mici sau de combinații mai fragile, dacă BSW trece pragul și schimbă raportul de forțe. [...]
