Știri
Știri din categoria Politică

Kelemen Hunor avertizează că anticipatele ar împinge AUR spre guvernare, într-un apel către PSD și PNL să deblocheze formarea unei majorități după votul din Parlament, potrivit HotNews.
Miza imediată este votul de miercuri pentru învestirea guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Acesta a spus, într-un interviu la Digi24, că are în acest moment „doar cele 170 de voturi” ale PNL, USR și UDMR și a invocat „rezultate foarte bune ale discuției cu grupul minorităților”. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi.
În acest context, președintele UDMR respinge ideea alegerilor anticipate și susține că, dacă guvernul Mureșan nu trece, o opțiune mai potrivită ar fi ca președintele Nicușor Dan să îl nominalizeze premier pe Sorin Grindeanu. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la B1 TV.
Hunor argumentează că anticipatele nu ar schimba raportul de forțe „în favoarea” PSD și PNL, ci doar ar „schimba ordinea”, cu AUR pe primul loc și imposibil de evitat în ecuația formării guvernului.
„Soluția anticipatelor nu înseamnă că se va schimba ceva în favoarea acestor forțe politice. Se va schimba ordinea. AUR va fi pe primul loc și nu se poate evita atunci formarea unui guvern în jurul partidului AUR.”
În același mesaj, liderul UDMR le transmite PSD și PNL că, „dincolo de orgolii” și dispute, există o „responsabilitate comună” pentru guvernarea țării, sugerând că o criză prelungită ar putea produce efecte politice greu de controlat.
Parlamentul votează miercuri asupra guvernului Mureșan, iar în lipsa unei majorități de 233 de voturi, discuția despre pașii constituționali pentru anticipate revine în prim-plan. Separat, deputatul PNL Alexandru Muraru a spus că partidul ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate în cazul în care guvernul pică la vot, conform HotNews.
Recomandate

AUR ridică miza politică pentru 2028 după ce președintele Nicușor Dan a spus că se teme de rezultatul alegerilor parlamentare, iar prim-vicepreședintele partidului, Dan Dungaciu , a interpretat declarația ca semn că „se coace ceva la Cotroceni”, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a afirmat că teama sa vizează strict alegerile parlamentare din 2028 și a refuzat să detalieze. În declarația citată de Digi24, șeful statului a spus că îi este teamă de „un eventual rezultat” al scrutinului, fără alte explicații. În replică, Dan Dungaciu a ironizat poziția președintelui și a susținut că, încă din noiembrie 2026, acesta ar fi vorbit „explicit” despre „inacceptabilitatea aducerii AUR la guvernare”, iar îngrijorarea legată de 2028 ar indica o mișcare politică pregătită la Palatul Cotroceni. „Sigur că se întâmplă ceva și se coace ceva la Cotroceni”, a declarat Dan Dungaciu. De ce contează: semnal de polarizare înainte de ciclul electoral Schimbul de declarații mută discuția despre alegerile din 2028 în registrul confruntării directe între președinte și AUR, cu o miză explicită: accesul partidului la guvernare după parlamentare. În lipsa unor detalii suplimentare din partea președintelui despre natura temerilor sale, reacția AUR funcționează ca încercare de a transforma subiectul într-o temă de campanie și de a sugera existența unor planuri instituționale sau politice la Cotroceni. Contextul invocat de AUR: 2027, an electoral în Europa Dan Dungaciu a legat disputa internă de evoluțiile politice europene, susținând că 2027 ar putea aduce schimbări majore pe continent, pe fondul alegerilor din mai multe state. El a enumerat alegeri prezidențiale în Franța și a menționat Italia și Polonia, afirmând că ar putea ajunge la putere politicieni „suveraniști” și „conservatori”, care ar schimba „comportamentul Uniunii Europene”. În materialul Digi24 nu apar dovezi sau detalii concrete despre ce anume ar urma să se pregătească „la Cotroceni”, dincolo de interpretarea politică formulată de reprezentantul AUR. [...]

La o lună de la intrarea PSD la guvernare, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan acuză că partidul a prioritizat consolidarea puterii interne și negocieri pentru funcții, în timp ce promisiuni cu impact fiscal și social – precum reducerea TVA la carburanți – nu au fost puse în practică , potrivit Digi24 . Mureșan, care este europarlamentar și este prezentat de Digi24 drept „fosta desemnare a președintelui pentru funcția de premier”, susține într-o postare pe Facebook că bilanțul PSD după prima lună în Executiv ar arăta o „concentrare a puterii guvernamentale” în jurul vicepremierului Marian Neacșu și „înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat”. „Bilanțul PSD după o lună de guvernare: Concentrarea puterii guvernamentale în mâinile lui Marian Neacșu, pentru a servi clientela de partid – DA. Înțelegeri cu AUR pentru împărțirea funcțiilor în stat – DA.” Miza economică: promisiuni fiscale invocate ca neîndeplinite În aceeași postare, Mureșan enumeră măsuri pe care PSD le-ar fi promis înainte de intrarea la guvernare și care, la o lună, nu ar fi fost implementate. Printre acestea, el menționează explicit: reducerea TVA la carburanți – „NU”; reducerea generală a accizelor la carburanți – „NU”; indexarea salariilor și alocațiilor – „NU”; indexarea pensiilor – „încă «se analizează»”; identificarea „găurii” bugetare despre care PSD ar fi spus că a fost lăsată de Guvernul Bolojan – „NU”. Tot în postare, Mureșan afirmă că „PSD este cel care lăsase o gaură mare în buget”, iar „Guvernul Bolojan a acoperit o mare parte din ea”, fără ca materialul să ofere cifre sau o evaluare independentă a acestor afirmații. Context politic: PSD, rol major în coaliție fără premier PSD a intrat la guvernare la 20 octombrie 2026, într-o coaliție condusă de premierul independent Luca Niculescu. Deși nu deține funcția de prim-ministru, partidul are, potrivit Digi24, 11 miniștri și un ministru delegat și controlează portofolii precum Transporturile, Justiția, Apărarea, Agricultura și Sănătatea. Afirmațiile lui Mureșan sunt prezentate ca poziție politică exprimată pe Facebook; materialul nu include un răspuns al PSD la criticile formulate. [...]

Sorin Grindeanu nu exclude ca PSD să meargă cu Nicușor Dan la prezidențiale , semnalând că partidul își lasă deschisă opțiunea de candidat pe termen lung, potrivit Digi24 . Mesajul are miză politică directă: în lipsa unei decizii, PSD evită să-și blocheze din timp strategia pentru următorul ciclu electoral. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24 , în contextul unei întrebări despre posibilele nume vehiculate pentru viitoarele alegeri prezidențiale, inclusiv Ilie Bolojan (dreapta), George Simion (AUR) și Nicușor Dan, în ipoteza unei candidaturi susținute de PSD. Grindeanu a argumentat că până la scrutin mai sunt „trei ani și jumătate”, interval în care „se pot întâmpla multe”, sugerând că e prematură fixarea unor candidaturi și că actorii politici își calibrează deja acțiunile în funcție de o eventuală cursă prezidențială. În același context, liderul PSD a invocat și o idee atribuită lui Winston Churchill, potrivit căreia în politică „două săptămâni sunt multe”, pentru a sublinia volatilitatea scenei politice. Ce înseamnă, practic, poziționarea PSD Prin faptul că nu respinge scenariul, PSD își păstrează flexibilitatea de a negocia și de a-și ajusta opțiunile de candidatură pe măsură ce se schimbă raporturile de forțe și profilurile candidaților. În același timp, declarația indică faptul că discuțiile despre candidatul la prezidențiale sunt deja parte din calculul politic, chiar dacă decizia formală nu este pe agendă imediată. În materialul Digi24 nu sunt prezentate detalii despre o decizie internă a PSD sau despre negocieri concrete privind o eventuală candidatură a lui Nicușor Dan; poziția lui Grindeanu rămâne, deocamdată, la nivelul unei posibilități pe care nu o exclude. [...]

PNL și USR spun că au finalizat, la nivel de grupuri parlamentare, proiectul de reducere a numărului de parlamentari , iar inițiativa urmează să fie prezentată „în perioada următoare”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: dacă proiectul intră în procedură legislativă, poate redeschide discuția despre arhitectura Parlamentului și despre capacitatea actualei majorități de a împinge reforme instituționale. Ilie Bolojan , președintele PNL, a declarat vineri seara, într-o conferință de presă la Sibiu, că propunerea este „practic definitivată” de grupurile parlamentare ale PNL și USR și că prezentarea ar trebui făcută de parlamentarii care au lucrat la text. „Vom face această propunere (...). Practic, este definitivată de către grupurile USR și PNL și mi se pare de bun-simț să o prezinte colegii care au lucrat la acest proiect.” Fără cifre și fără calendar, deocamdată Întrebat când va fi prezentată inițiativa și cu cât ar urma să fie redus numărul parlamentarilor, Bolojan nu a avansat nici o cifră și nici un calendar precis, conform informațiilor transmise de Agerpres și preluate de Antena 3. De ce spune Bolojan că „nu mai există constrângeri” Liderul PNL a explicat că, în perioada în care a condus Guvernul, reducerea numărului de parlamentari nu a putut fi promovată din cauza lipsei unui acord între partidele din coaliție, menționând că același blocaj a existat și pe tema reorganizării administrative . „Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea. Acum nu mai avem niciun fel de constrângere și vom propune reducerea numărului de parlamentari, o formulă cât se poate de serioasă.” Următorul subiect: reorganizarea administrativ-teritorială Bolojan a mai spus că PNL va pregăti și o propunere privind reorganizarea administrativ-teritorială, cu accent pe fundamentare în „soluții concrete”, nu pe simple anunțuri politice. În acest punct, articolul nu oferă detalii despre conținutul reformei sau despre un calendar de prezentare. [...]

Președintele Nicușor Dan a legat „teama de 2028” de riscul unui rezultat politic care să schimbe direcția guvernării , într-un mesaj care mută discuția despre digitalizare și securitate în zona stabilității instituționale înaintea alegerilor parlamentare, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută joi seară, la Berlin, unde șeful statului a revenit asupra afirmației rostite dimineață la Summitul pentru Guvernanță Digitală, când a spus că îi este „frică de anul 2028”. Nicușor Dan a precizat că se referă „evident” la alegerile parlamentare din 2028 și la „un eventual rezultat” al acestora, fără să intre în detalii. „Când am spus că îmi e teamă de 2028 am vorbit, evident, de alegerile parlamentare din 2028 şi nu vreau să dezvolt mai mult.” Întrebat explicit dacă se teme de venirea la putere a extremiștilor, președintele a refuzat să comenteze suplimentar, menținând aceeași linie: teama vizează un posibil rezultat al scrutinului, dar nu dorește să îl califice public. Contextul invocat: securitatea consumă „energie și timp” În intervenția de dimineață, Nicușor Dan a pus accent pe faptul că România nu trebuie să neglijeze „contextul de securitate” și că o parte importantă din energia sa și a echipei sale a fost consumată de această temă, pe care o consideră „esențială” și „obligatorie”, chiar dacă „nu e cel mai fericit lucru”. Tot în acest registru, președintele a menționat participarea la reuniunea „ Coaliției de Voință ”, ca exemplu de implicare în dosarele de securitate. De ce contează politic Prin clarificarea de la Berlin, președintele plasează explicit anul 2028 în logica riscului de instabilitate politică, într-un moment în care agenda publică include atât guvernanța digitală, cât și presiunile de securitate. Mesajul sugerează că, din perspectiva sa, miza alegerilor parlamentare poate influența capacitatea statului de a gestiona priorități strategice pe termen mediu, însă președintele nu a oferit scenarii sau nume și a evitat să detalieze temerea. [...]

Marian Neacșu își consolidează rolul de „pol administrativ” în PSD , iar asta poate înclina deciziile privind resursele și prioritățile guvernării fără o schimbare formală de lider, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Rectorul Universității din București, Marian Preda, susține că vicepremierul are deja o influență considerabilă în Guvern și în partid, dar este puțin probabil să încerce, cel puțin pe termen scurt, să-i dispute lui Sorin Grindeanu conducerea PSD. În intervenția la Digi24, Preda a argumentat că Neacșu ar prefera să rămână în zona administrativă, unde poate exercita putere „fără costurile politice” ale unei funcții de președinte de partid, care ar aduce expunere publică și atacuri directe. În schimb, influența sa asupra „jocurilor de putere” din PSD ar putea crește. „Tind să zic nu. Poate să aibă o mare influență, dar, sincer, îl văd mai degrabă continuând în zona aceasta de lider pe administrație și mai puțin interesat de o putere formală politică.” De ce contează: controlul administrativ poate cântări mai mult decât funcțiile politice Miza, în lectura rectorului, nu este o competiție deschisă pentru șefia PSD, ci faptul că deciziile cu impact asupra resurselor și aparatului guvernamental pot fi influențate decisiv din interiorul executivului. Preda a descris un echilibru în care există președinte de partid, premier și președinte al României, dar „deciziile pe multe resurse” ar fi luate de Neacșu. „Gândiți-vă la asta: avem un președinte al României, avem un președinte de partid, Sorin Grindeanu, avem un premier, Luca Niculescu, și deciziile pe multe resurse le ia Marian Neacșu.” Argumentele invocate: influență veche, eficiență și putere „în culise” Marian Preda susține că influența lui Marian Neacșu nu este una recentă, ci rezultatul mai multor guvernări în care a fost parte din cercul restrâns al liderilor PSD cu rol executiv. În opinia sa, Neacșu și-a construit autoritatea gradual, inclusiv prin experiență administrativă și capacitatea de a „rezolva probleme” într-un sistem birocratic complicat. „În primul rând, este un om eficient. Orice s-ar spune, faptul că în administrația noastră complicată, complexă, oamenii s-au obișnuit să îi caute pe cei care le rezolvă cumva problema [...] l-a avantajat mult pe Marian Neacșu.” Preda a mai afirmat că Neacșu „își întărește puterea în partid, în culise, în spatele ușilor închise”, fără să urmărească funcția supremă în partid, inclusiv în perioadele anterioare când a fost marginalizat politic. Ce urmează, potrivit analizei Pe termen scurt, scenariul unei preluări a conducerii PSD de către Marian Neacșu este considerat improbabil de către rectorul Universității din București. În schimb, direcția anticipată este creșterea influenței sale asupra deciziilor interne și a mecanismelor de putere din partid, pe fondul poziției sale guvernamentale. [...]