Știri
Știri din categoria Politică

Alegerile parlamentare din Bulgaria pot redesena rapid echilibrul de putere și direcția economică a țării, în condițiile în care alianța „Bulgaria Progresistă”, asociată cu Rumen Radev, este creditată cu un avans consistent și promite un mix de măsuri pro-business și anticorupție, dar și un „pragmatism energetic” care ridică semne de întrebare în raport cu linia UE privind reducerea dependenței de resurse rusești, potrivit Adevărul.
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani, pe fondul unei instabilități politice prelungite și al guvernelor de scurtă durată. Miza imediată este formarea unui nou guvern, iar în scenariul dominant din sondaje, Radev ar putea ajunge premier.
Un sondaj al Centrului de Analiză și Marketing plasează „Bulgaria Progresistă” pe primul loc, cu 32,1% din intențiile de vot în rândul alegătorilor deciși, ceea ce ar echivala cu aproximativ 90 de mandate, conform informațiilor citate de publicația bulgară Novinite.
În același tablou, GERB este cotat la 19,4% (circa 55 de mandate), urmat de alianța „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), la 12% (aprox. 34 de deputați). DPS ar obține 11,2% (aprox. 31 de mandate), iar partidul Renașterea este estimat la 7% (20 de deputați). Partidul Socialist Bulgar (BSP) ar trece la limită pragul electoral, cu 4,2% (aprox. 10 mandate), în timp ce alte formațiuni ar rămâne sub prag.
Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev, citat de Adevărul, anticipează intrarea sigură în Parlament a cinci formațiuni și notează că nu este clar dacă BSP va trece pragul, în condițiile în care sondajele diferă. Tot el susține că Radev „absoarbe” o parte din electoratul populist sau suveranist, anterior împărțit între mai multe partide.
Potrivit lui Mitev, „Bulgaria Progresistă” este, în acest moment, o alianță de partide deja existente, deoarece Radev nu ar fi avut timp să-și înregistreze un partid propriu, pas care „este de așteptat” să fie făcut ulterior.
Direcțiile programului descrise în articol combină:
Campania a inclus și operațiuni ale autorităților împotriva cumpărării voturilor. În articol se menționează confiscarea „în jur de un milion de euro” și reținerea a zeci de persoane, pe fondul acuzațiilor privind rețele care ar plăti alegători cu aproximativ 50 de euro pentru un vot.
Au existat acțiuni ale Ministerului de Interne în mai multe orașe (Ruse, Veliko Târnovo, Sliven, Lom, Kiustendil), iar într-un alt caz este menționată descoperirea a aproape 15.000 de euro și a unei liste de nume. Totodată, premierul interimar avertizează asupra unor posibile cantități mari de bancnote false folosite în același scop. Autoritățile ar fi respins acuzațiile de acțiuni selective, susținând că toate partidele sunt vizate în mod egal.
Scenariile post-electorale rămân incerte, potrivit lui Mitev. Unele estimări ar indica posibilitatea ca formațiunea asociată cu Radev să treacă de 100 de mandate, aproape de majoritatea necesară pentru a guverna singură, însă proiecțiile variază.
Varianta considerată „cel mai probabil” în articol este formarea unui guvern printr-o alianță între prima forță politică și unul dintre partidele pro-europene din clasament. În lipsa unei înțelegeri, rămâne deschisă și perspectiva unor noi alegeri anticipate, iar o altă ipoteză este sprijinul BSP pentru un guvern condus de Radev, dacă socialiștii intră în Parlament.
Recomandate

PSD își decide luni, 20 aprilie, viitorul la guvernare, iar disputa cu premierul Ilie Bolojan s-a mutat pe tema companiilor de stat și a posibilelor privatizări , potrivit Adevărul . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că partidul va vota intern direcția politică „în perioada următoare”, pe fondul unor tensiuni pe care le leagă de funcționarea Guvernului și de politici publice. La Timișoara, Grindeanu a susținut că „lucrurile nu mai pot continua” în formula actuală și a acuzat Guvernul că nu ar acționa „în folosul oamenilor”. În același context, liderul PSD a lansat un atac direct la adresa premierului, vorbind despre „șobolănisme” și despre acțiuni „pe ultima sută de metri”. Miza invocată: companiile de stat și controlul asupra activelor Grindeanu a adus în discuție companiile de stat, afirmând că ar exista „tentative de privatizare a unor active strategice”. El a enumerat explicit CEC, Romgaz, Transgaz, Aeroportul București, Portul Constanța, Transelectrica și Hidroelectrica, despre care a spus că sunt „pe plus”, „profitabile” și că aduc „anual venituri și dividende la bugetul de stat”. În formularea lui, o eventuală vânzare „pe ultima sută de metri” ar echivala cu „a fura toată cămara”. Replica lui Bolojan: „risipa” din companiile de stat Reacția lui Grindeanu vine după ce Ilie Bolojan a folosit o metaforă pentru a descrie risipa din companiile de stat, afirmând că a găsit „șobolani” care „rod proviziile din cămară”. Premierul a legat măsurile Guvernului de reducerea risipei din bani publici și a susținut că „am aprins becurile”, sugerând că demersul ar fi deranjat interese. Ce opțiuni exclude PSD: fără majoritate cu AUR În paralel, Grindeanu a exclus o colaborare cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și a spus că PSD „nu va susține un guvern minoritar”. Potrivit lui, partidul are doar două variante: opoziție sau participare la o „coaliție pro-europeană”. Decizia urmează să fie luată luni, 20 aprilie, prin vot în Consiliile Politice Județene și în Consiliul Politic Național, după consultările din teritoriu încheiate la reuniunea regională de la Timișoara, din 18 aprilie. [...]

PSD își decide luni direcția în coaliție, iar Sorin Grindeanu cere „decență” și respinge presiunile publice , potrivit News . Mesajul liderului social-democrat este că partidul „hotărăște pentru noi”, fără să indice ce ar trebui să facă PNL, USR sau UDMR. Grindeanu a declarat că a făcut „apel la fiecare întâlnire” la decență și că PSD va decide luni, „într-un for larg”, „care este drumul PSD”. El a adăugat că „dintr-o dată, toată lumea dă lecții social-democraților”, inclusiv persoane care, în opinia sa, nu au votat PSD și „nu ne-au vrut niciodată binele”. „Noi, la Partidul Social Democrat , vom hotărî luni, într-un for larg, care este drumul PSD. Nu hotărâm ce trebuie să facă PNL-ul sau ce trebuie să facă USR-ul.” Ce urmează: consultarea internă „Momentul adevărului” Social-democrații se reunesc luni, de la ora 17.00, la Palatul Parlamentului, într-un eveniment intitulat „Momentul adevărului”, descris ca o consultare a membrilor privind rămânerea sau nu în actuala coaliție de guvernare. Potrivit liderilor PSD, consultarea va avea o singură întrebare și se va referi la ridicarea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. De ce contează Grindeanu a invocat și ponderea PSD în coaliție, afirmând că partidul „reprezintă 45% din totalul parlamentarilor” sau are „ponderea de 45% din totalul coaliției de guvernare”. În acest context, decizia anunțată pentru luni poate influența direct stabilitatea coaliției și susținerea politică a premierului. [...]

Criza guvernamentală deschide inclusiv scenariul anticipatelor , iar cea mai probabilă ieșire pe termen scurt pare să depindă de capacitatea partidelor de a strânge o majoritate fără a împinge România într-un blocaj prelungit, potrivit unei analize Antena 3 , publicată vineri, după plecarea PSD din Guvern. Analiza inventariază cinci variante de reconfigurare a puterii executive, de la un guvern minoritar până la un cabinet cu premier tehnocrat, cu un punct comun: Ilie Bolojan rămâne premier într-un singur scenariu , iar în rest fie este înlocuit, fie se ajunge la alegeri anticipate (considerate, în acest moment, cea mai puțin probabilă opțiune). Cele cinci opțiuni și pragul politic al „voturilor din Parlament” Guvern minoritar PNL–USR, cu sau fără UDMR, condus în continuare de Ilie Bolojan. Pentru învestire ar fi necesare voturi fie de la PSD, fie de la AUR. Antena 3 notează însă că PSD a exclus să voteze un guvern minoritar, iar în mediile politice varianta este văzută drept una „de avarie” pentru Bolojan. Guvern în formula actualei coaliții (PSD, PNL, USR, UDMR), dar cu alt premier. PSD l-ar prefera pe Cătălin Predoiu (ministru de Interne), iar la un moment dat a fost vehiculat și Alexandru Nazare (ministru de Finanțe). Guvern PSD–PNL–USR–UDMR cu premier tehnocrat. Președintele Nicușor Dan a fost întrebat într-un interviu la Realitatea FM despre posibilitatea numirii unui tehnocrat, în contextul crizei din coaliție. Guvern PNL–USR–UDMR cu premier tehnocrat, votat de PSD din opoziție. Obstacolul major rămâne poziția liderului PSD, Sorin Grindeanu, care a afirmat că PSD nu va vota un guvern minoritar. Alegeri anticipate , scenariu considerat de analiză cel mai puțin probabil în acest moment. Linia roșie: o majoritate PSD–AUR În același context, Antena 3 reține și poziționările publice privind o eventuală apropiere PSD–AUR. Sorin Grindeanu a spus „insistent” că PSD nu va face alianță cu AUR, iar președintele Nicușor Dan a exclus numirea unui premier PSD susținut de o majoritate PSD–AUR. „Aici pot să vă dau un răspuns foarte ferm. Pentru ca lucrul ăsta să se întâmple (guvern PSD - AUR, n.r.), ar trebui ca președintele, adică eu, să numească un premier PSD care să îmi spună că va avea o susținere PSD - AUR. Iar asta eu nu voi face niciodată”, a avertizat șeful statului. De ce contează Dincolo de numele vehiculate, miza imediată este formarea unei majorități care să poată învesti un guvern . În lipsa unui acord între partidele pro-occidentale menționate în analiză, opțiunile se îngustează către formule de compromis (inclusiv tehnocrat) sau, în ultimă instanță, către anticipate, chiar dacă acestea sunt descrise drept improbabile acum. [...]

Declarațiile lui Pete Hegseth riscă să adâncească tensiunile dintre administrația Trump și o parte a electoratului creștin , după ce secretarul american al Apărării a comparat presa cu fariseii, o referință religioasă percepută de unii drept ofensatoare și manipulatoare, potrivit The Jerusalem Post . Hegseth a făcut comparația joi, în discuții cu jurnaliștii, spunând că s-a gândit la farisei în timpul unei predici despre un episod din Noul Testament în care Isus intră într-o sinagogă și vindecă un bolnav. În interpretarea lui, fariseii ar fi fost „elitele” care „erau acolo să vadă, să noteze totul, să raporteze”, dar care ar fi încercat să „explice” binele „în urmărirea agendei lor”. De ce contează: reacție conservatoare și critică religioasă Miza politică a momentului este că analogia nu a stârnit doar îngrijorare în rândul unor evrei (care văd în portretizarea fariseilor o tradiție creștină cu implicații antisemite), ci a declanșat o reacție mai puternică și în zona creștină conservatoare, tocmai pentru că ar sugera o paralelă între Trump și armata SUA, pe de o parte, și Isus, pe de altă parte. Peter Laffin, editor senior la publicația conservatoare Washington Examiner , a criticat public folosirea „jargonului religios” în acest context, argumentând că asocierea presei cu fariseii implică faptul că Hegseth și Trump s-ar poziționa în rolul lui Isus. Context: Iran, imaginea cu „Isus” și conflictul cu Vaticanul Hegseth a legat explicit comparația de acoperirea critică a războiului SUA cu Iranul, acuzând „presa moștenitoare” ostilă lui Trump că ar fi „orbită” de animozitate politică și că ar căuta doar negativul. Episodul vine pe fondul unor controverse recente care au iritat o parte a bazei creștine a lui Trump, inclusiv după ce președintele a postat o imagine generată de inteligență artificială în care apărea ca o figură asemănătoare lui Isus sau lui Dumnezeu (Trump a spus că imaginea îl prezenta ca doctor, apoi a șters-o). Materialul notează și disputa din această săptămână dintre Trump și Papa Leon al XIV-lea, după ce pontiful a criticat războiul cu Iranul, iar Trump a reacționat pe Truth Social. La scurt timp după discursul lui Hegseth, Papa Leon al XIV-lea a publicat un mesaj pe X care condamnă folosirea religiei și a numelui lui Dumnezeu pentru câștiguri „militare, economice și politice”. Un tipar în administrație Potrivit articolului, comentariile lui Hegseth se înscriu într-un context mai larg în care administrația Trump a introdus referințe și practici creștine explicite în activități guvernamentale. În aceeași săptămână, Hegseth a fost ironizat și pentru citarea unui verset biblic (Ezechiel 25:17) nu în forma din textele religioase, ci în varianta rostită de un personaj din filmul „Pulp Fiction”, folosită pentru a justifica violența. În plan politic intern, astfel de episoade pot amplifica fricțiunile cu lideri religioși și segmente conservatoare sensibile la instrumentalizarea credinței, într-un moment în care războiul cu Iranul deja polarizează opinia publică. [...]

Donald Trump a devenit un risc electoral pentru partidele de extremă dreaptă din Europa , care încep să se distanțeze de președintele american înaintea următoarelor runde de alegeri, potrivit unei analize preluate de Biziday din Politico . Miza este una pragmatică: formațiunile naționaliste și anti-imigrație care au văzut inițial în Trump o sursă de legitimitate și un aliat util constată acum că asocierea cu el poate costa voturi, pe fondul unor decizii controversate în plan internațional și al tensiunilor amplificate inclusiv de atacurile lui Trump la adresa Papei Leon. Un exemplu invocat de Politico este din Franța, unde Marine Le Pen le-ar fi transmis colegilor parlamentari din Adunarea Națională să păstreze distanța față de Trump, potrivit unui oficial de rang înalt al partidului. De ce se schimbă strategia: costul politic al „apropierii de SUA” După revenirea lui Trump la Casa Albă, administrația americană ar fi încercat să construiască o rețea globală de aliați politici cu orientare similară. Însă, pe măsură ce președintele SUA a acumulat controverse, tot mai multe partide europene de extremă dreaptă încearcă să reducă vizibilitatea legăturilor. Politico leagă accelerarea acestei repoziționări și de evoluțiile din Ungaria: mișcarea de îndepărtare ar fi început înaintea alegerilor, dar s-ar fi conturat mai puternic după ce Viktor Orbán a pierdut. În campanie, Orbán primise sprijin direct din partea lui Trump, inclusiv prin participarea vicepreședintelui JD Vance la un eveniment electoral. În plus, publicația notează că înfrângerea lui Orbán, combinată cu consecințele războiului din Iran și atacurile verbale ale lui Trump la adresa Papei ar fi contribuit la scăderea popularității lui Trump în Europa. Ce urmează: campanii „fără Trump” în Franța și Germania În Franța, Politico anticipează că Adunarea Națională va încerca să evite să fie percepută drept apropiată de Trump, pentru a-și crește șansele la alegerile prezidențiale din 2027. În Germania, AfD ar avea o abordare similară, în contextul în care în septembrie sunt programate alegeri regionale. Un parlamentar AfD, Torben Braga, citat de Politico, apreciază că, strict în logica unei campanii electorale, menținerea legăturilor cu Trump „nu este o abordare deosebit de promițătoare”. Sursa originală a analizei: Politico . [...]

PSD ridică miza pe companiile de stat și avertizează că România e „neguvernabilă” , iar decizia de luni din partid va cântări în configurarea unei majorități, potrivit News . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a acuzat Guvernul că ar încerca „pe ultima sută de metri” vânzarea unor companii precum Romgaz, CEC sau Portul Constanța, pe fondul unei crize politice pe care o descrie drept blocaj de guvernare. Miza: privatizări/vânzări de active și tensiuni în coaliție Grindeanu a susținut, sâmbătă, la Timișoara, că „adevăratele «șobolănisme»” ar fi încercarea de a vinde participații sau active la companii de stat, invocând explicit Romgaz, CEC și Portul Constanța. În aceeași logică, liderul PSD a extins lista și la Aeroportul București, Transelectrica și Hidroelectrica, afirmând că astfel „înseamnă să furi cămara cu totul”. Declarațiile vin ca reacție la premierul Ilie Bolojan , care a spus vineri că „a deranjat destul de mult” în mandat prin limitarea „prăduirii bugetului de stat”, folosind o metaforă despre „șobolani” într-o cămară. Ce urmează în PSD și ce opțiuni exclude partidul Șeful PSD a indicat că luni partidul va avea un vot intern, după care „vom intra într-o nouă realitate politică”, ce ar trebui clarificată rapid pentru a nu prelungi criza. El a spus că, după acest vot, președintele Nicușor Dan ar putea chema partidele la consultări. Grindeanu a reiterat două linii roșii și două opțiuni de poziționare: PSD nu va susține un guvern minoritar; PSD nu va face o majoritate cu AUR; PSD „ori intră în opoziție, ori va face parte dintr-o coaliție pro-europeană”. În cazul păstrării „actualului protocol”, Grindeanu a afirmat că partidul care „ar trebui să dea prim-ministru” ar fi PNL, dar a evitat să facă speculații despre formule de premier (tehnocrat, liberal sau social-democrat). „România a devenit neguvernabilă”, spune Grindeanu Liderul PSD a mai declarat că „în acest moment România a devenit neguvernabilă” și că actul de guvernare este „incoerent”, sugerând că nemulțumirea ar fi generalizată în interiorul coaliției, indiferent de orientarea politică. În opinia sa, situația „trebuie să înceteze”, iar guvernarea ar trebui să revină la „prioritățile românilor”. [...]