Știri
Știri din categoria Politică
Alegerile parlamentare din Bulgaria pot redesena rapid echilibrul de putere și direcția economică a țării, în condițiile în care alianța „Bulgaria Progresistă”, asociată cu Rumen Radev, este creditată cu un avans consistent și promite un mix de măsuri pro-business și anticorupție, dar și un „pragmatism energetic” care ridică semne de întrebare în raport cu linia UE privind reducerea dependenței de resurse rusești, potrivit Adevărul.
Duminică, 19 aprilie, Bulgaria organizează a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani, pe fondul unei instabilități politice prelungite și al guvernelor de scurtă durată. Miza imediată este formarea unui nou guvern, iar în scenariul dominant din sondaje, Radev ar putea ajunge premier.
Un sondaj al Centrului de Analiză și Marketing plasează „Bulgaria Progresistă” pe primul loc, cu 32,1% din intențiile de vot în rândul alegătorilor deciși, ceea ce ar echivala cu aproximativ 90 de mandate, conform informațiilor citate de publicația bulgară Novinite.
În același tablou, GERB este cotat la 19,4% (circa 55 de mandate), urmat de alianța „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB), la 12% (aprox. 34 de deputați). DPS ar obține 11,2% (aprox. 31 de mandate), iar partidul Renașterea este estimat la 7% (20 de deputați). Partidul Socialist Bulgar (BSP) ar trece la limită pragul electoral, cu 4,2% (aprox. 10 mandate), în timp ce alte formațiuni ar rămâne sub prag.
Jurnalistul bulgar Vladimir Mitev, citat de Adevărul, anticipează intrarea sigură în Parlament a cinci formațiuni și notează că nu este clar dacă BSP va trece pragul, în condițiile în care sondajele diferă. Tot el susține că Radev „absoarbe” o parte din electoratul populist sau suveranist, anterior împărțit între mai multe partide.
Potrivit lui Mitev, „Bulgaria Progresistă” este, în acest moment, o alianță de partide deja existente, deoarece Radev nu ar fi avut timp să-și înregistreze un partid propriu, pas care „este de așteptat” să fie făcut ulterior.
Direcțiile programului descrise în articol combină:
Campania a inclus și operațiuni ale autorităților împotriva cumpărării voturilor. În articol se menționează confiscarea „în jur de un milion de euro” și reținerea a zeci de persoane, pe fondul acuzațiilor privind rețele care ar plăti alegători cu aproximativ 50 de euro pentru un vot.
Au existat acțiuni ale Ministerului de Interne în mai multe orașe (Ruse, Veliko Târnovo, Sliven, Lom, Kiustendil), iar într-un alt caz este menționată descoperirea a aproape 15.000 de euro și a unei liste de nume. Totodată, premierul interimar avertizează asupra unor posibile cantități mari de bancnote false folosite în același scop. Autoritățile ar fi respins acuzațiile de acțiuni selective, susținând că toate partidele sunt vizate în mod egal.
Scenariile post-electorale rămân incerte, potrivit lui Mitev. Unele estimări ar indica posibilitatea ca formațiunea asociată cu Radev să treacă de 100 de mandate, aproape de majoritatea necesară pentru a guverna singură, însă proiecțiile variază.
Varianta considerată „cel mai probabil” în articol este formarea unui guvern printr-o alianță între prima forță politică și unul dintre partidele pro-europene din clasament. În lipsa unei înțelegeri, rămâne deschisă și perspectiva unor noi alegeri anticipate, iar o altă ipoteză este sprijinul BSP pentru un guvern condus de Radev, dacă socialiștii intră în Parlament.
Recomandate
Eugen Tomac a fost desemnat să formeze noul guvern al României , după ce președintele Nicușor Dan i-a încredințat oficial mandatul de premier desemnat. Acesta are la dispoziție zece zile pentru a negocia susținerea politică necesară, pentru a prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului. Anunțul vine într-un context politic tensionat, după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. În discursul său, președintele Nicușor Dan a susținut că actuala situație este rezultatul tensiunilor acumulate între partidele coaliției și a argumentat că România are nevoie de un prim-ministru capabil să negocieze individual cu formațiunile parlamentare pentru a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea economică a țării. La rândul său, Eugen Tomac a declarat că prioritatea sa este construirea unui guvern bazat pe responsabilitate și dialog. El a făcut apel la toate forțele democratice și pro-occidentale din Parlament pentru susținerea unui executiv care să urmărească „binele comun al cetățenilor României”. Potrivit premierului desemnat, continuarea investițiilor, implementarea reformelor și recâștigarea încrederii în instituții depind de capacitatea clasei politice de a coopera într-un moment dificil. Cine este Eugen Tomac Eugen Tomac, în vârstă de 45 de ani, s-a născut în localitatea Babele-Ismail din actuala regiune Odesa, Ucraina, și s-a stabilit în România în 1996. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și și-a început cariera politică în apropierea fostului președinte Traian Băsescu. Printre funcțiile ocupate de-a lungul timpului se numără: consilier și colaborator în administrația prezidențială a lui Traian Băsescu; secretar de stat pentru relația cu românii de pretutindeni; deputat în Parlamentul României; europarlamentar din 2019; președinte al Partidului Mișcarea Populară din 2022; consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu diaspora, din 2025. În Parlamentul European, Tomac s-a remarcat prin susținerea aderării României la Spațiul Schengen și prin demersurile privind recuperarea Tezaurului României aflat în Rusia, subiect care a ajuns inclusiv pe agenda instituțiilor europene. Ce urmează Pentru a deveni prim-ministru cu drepturi depline, Cabinetul propus de Eugen Tomac trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi în Parlament. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Partidul Mișcarea Populară nu are reprezentare parlamentară, ceea ce obligă premierul desemnat să negocieze sprijinul mai multor formațiuni politice. Până la învestirea unui nou executiv, Ilie Bolojan își continuă activitatea în funcția de prim-ministru interimar. [...]
Guvernul demis poate funcționa fără un termen-limită de 45 de zile , până când un nou Cabinet depune jurământul, ceea ce prelungește incertitudinea politică și menține un Executiv cu atribuții restrânse la „treburile curente”, potrivit Știrile Pro TV , care îl citează pe fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean . Zegrean susține că limita de 45 de zile invocată frecvent în spațiul public se aplică guvernelor interimare, nu unui guvern demis prin moțiune de cenzură . În acest din urmă caz, Constituția prevede că Executivul „administrează treburile curente ale țării” până la depunerea jurământului de către noul guvern. „Acest guvern nu este în situația unui guvern interimar, ci este un guvern demis prin moțiune de cenzură. În Constituție spune că în cazul în care guvernul este demis prin moțiune de cenzură, acel guvern administrează treburile curente ale țării până la depunerea jurământului de către un nou guvern.” Ce înseamnă, practic, pentru funcționarea Executivului Interpretarea fostului șef al CCR indică faptul că actualul Cabinet poate rămâne în funcție „mult și bine” dacă procesul politic de desemnare și învestire a unui nou guvern se prelungește. Consecința este una operațională: instituțiile rămân conduse de un Executiv cu legitimitate politică diminuată și cu o agendă limitată la administrarea curentă, până la formarea unei majorități și votul din Parlament. În ceea ce privește situația celor șase miniștri numiți interimari înainte de căderea Guvernului, în locul miniștrilor social-democrați care au demisionat, Zegrean spune că se poate discuta despre încetarea interimatului, dar indică o soluție de continuitate prin noi numiri interimare făcute de premierul demisionar. „N-are decât domnul prim-ministru demisionar să numească alți miniștri interimari în locul celor care au plecat mai devreme.” Blocajul: „termen rezonabil” fără definiție Întrebat cum se poate ieși din situație, Zegrean a comentat formula „termen rezonabil” folosită în discuția despre momentul desemnării unui nou premier, subliniind că noțiunea apare și în alte contexte juridice, dar nu este definită strict. „Cine știe ce înseamnă rezonabil? (...) se folosește frecvent acest termen «rezonabil», dar nu îl definește nimeni nicăieri.” În opinia sa, „rezonabil” ar însemna ca, imediat după căderea Guvernului, să existe o alternativă pregătită — program și listă de miniștri — care să fie audiată de Parlament și să intre în funcție. Rolul președintelui și miza majorității parlamentare Pe fondul informațiilor potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar vrea să desemneze un premier doar după ce se asigură că există o majoritate, Zegrean afirmă că președintele nu este cel care „găsește” majoritatea, ci folosește consultările pentru a evalua dacă există susținere. El mai arată că șeful statului ar fi obligat să desemneze premierul propus de un partid doar dacă acel partid are majoritate parlamentară sau dovedește o coaliție capabilă să asigure guvernarea; în lipsa acestei situații, președintele nu este obligat să accepte o propunere venită de la un partid. „Ăsta e rolul consultărilor, să vadă dacă există sau nu o majoritate.” [...]
Bogdan Drăgoi este luat în calcul pentru portofoliul Finanțelor , o mutare care ar putea influența direcția politicilor fiscale și relația stat–piață de capital, în condițiile în care el conduce în prezent Lion Capital (fostul SIF Banat-Crișana). Potrivit G4Media , Drăgoi se află „pe lista scurtă” pentru viitorul ministru al Finanțelor, însă nu ar fi singurul nume discutat. Publicația notează că numele viitorilor candidați pentru Executiv urmează să fie anunțate de premierul propus de Nicușor Dan. Informația este prezentată ca provenind din surse, deci rămâne neconfirmată oficial la acest moment. De ce contează: un profil cu legături puternice în piața de capital Miza principală a unei eventuale numiri ține de profilul candidatului: Drăgoi vine din zona pieței de capital și a administrării de active, după ce a avut și un episod scurt în fruntea Ministerului Finanțelor în 2012, în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. G4Media îl descrie drept o figură „importantă, dar și controversată” în peisajul financiar românesc, cu o evoluție de la analist în Londra la poziții de influență în zona SIF-urilor. Repere din carieră, potrivit sursei În material sunt trecute în revistă principalele etape profesionale: studii la Universitatea Tufts (Fletcher) din Boston, cu dublă specializare în Relații Internaționale și Economie, conform CV-ului său oficial; experiență în Marea Britanie (Inquam Limited UK), apoi revenire în România; roluri în administrație: consilier la Ministerul Integrării Europene, apoi secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice ; director general al Departamentului Economic din Primăria Municipiului București; reprezentare a statului în mai multe structuri, inclusiv în Consiliul de Administrație al CEC Bank, la Banca Europeană de Investiții (BEI) și la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; președinte al Comitetului Reprezentanților la Fondul Proprietatea; ministru al Finanțelor Publice în februarie 2012; ulterior consilier prezidențial al lui Traian Băsescu; din 2015, activ exclusiv în sectorul privat: președinte al Consiliului de Administrație și director general la Lion Capital; membru în Consiliul de Administrație al BRD – Groupe Société Générale (din 2019), Biofarm și Vrancart (din 2015). Controverse și referințe la investigații de presă G4Media menționează că de imaginea lui Bogdan Drăgoi se leagă controverse privind originea averii și influenței familiei. În acest context, publicația face trimitere la o investigație Rise Project, inclusiv la informații despre tatăl său, Dan Drăgoi, și conexiuni istorice și de afaceri atribuite acestuia; materialul notează că Bogdan Drăgoi „a negat mereu” legăturile cu anumite preluări strategice, potrivit aceleiași investigații. Separat, este amintit că, în martie 2026, jurnaliștii de la Bursa au scris despre o „iminentă preluare” a Fondului Proprietatea de către Lion Capital și SAI Muntenia, controlată indirect tot de Drăgoi, potrivit G4Media. Ce urmează În lipsa unei confirmări oficiale, următorul reper este anunțul premierului propus de Nicușor Dan privind componența și nominalizările pentru viitorul Executiv, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. [...]
Guvernul mizează pe prime de performanță de până la 20% pentru ANAF, ca instrument de motivare în plin conflict pe salarizare , potrivit Adevărul , în contextul protestului anunțat de angajați și al discuțiilor despre noua lege a salarizării. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că protestul funcționarilor ANAF, declanșat pe fondul nemulțumirilor legate de legea salarizării, este „democratic” și ține de dreptul la dialog social. El a adăugat că angajații, „ca specialiști în domeniul finanțelor publice”, ar înțelege „ce-și permite România și ce nu-și permite”. În același timp, Pîslaru le-a transmis funcționarilor să se uite și la componenta de performanță din viitoarea arhitectură salarială, susținând că primele de performanță „pot crește salariile cu până la 20%” în zona ANAF. Ce semnal transmite Executivul în negocierile pe salarizare Mesajul ministrului indică faptul că Guvernul încearcă să mute o parte din discuție de la majorări generalizate către stimulente condiționate de rezultate, printr-un mecanism de prime de performanță prevăzut în legea salarizării. În material nu sunt detaliate criteriile de performanță sau calendarul de implementare, astfel că rămâne neclar cum ar urma să fie acordate efectiv aceste prime. Pentru context, publicația amintește protestul anunțat de angajații ANAF joi, în țară (detalii în Adevărul ). În paralel: sporurile pentru fonduri europene la demnitari, în analiză Separat de tema ANAF, Pîslaru a mai spus că Guvernul analizează modificarea sporurilor pentru fonduri europene acordate demnitarilor, tot în contextul noii legi a salarizării. Potrivit ministrului, proiectul prevede în prezent un nivel de 20% pentru întreaga grilă a demnitarilor. El a explicat că, anterior, în administrația locală primarii și președinții de consilii județene aveau un spor de 40%, în timp ce în administrația centrală acest spor nu exista. Reducerea la 20% este contestată de primari și șefii de consilii județene, iar propunerea este „în analiză” și ar urma să fie reconfigurată după consultări cu echipa tehnică și administrațiile vizate (context suplimentar în Adevărul ). [...]
Un atac cu drone asupra Sankt Petersburgului a lovit și infrastructură-cheie pentru exporturile rusești de petrol , inclusiv o navă militară folosită la escortarea „flotei din umbră”, potrivit Bild . Miza depășește dimensiunea militară: loviturile indică vulnerabilități în protejarea unor active care susțin ocolirea sancțiunilor occidentale. Ținta ar fi fost, conform declarațiilor ucrainene, corveta rusă „Boikiy”, parte a flotei ruse din Marea Baltică, aflată în Kronstadt (o insulă în apropierea metropolei). Comandantul unităților ucrainene de drone, Robert Brovdi, a afirmat pe Telegram că dronele ucrainene au „vânat” nava și au incendiat-o. El a susținut că vasul se afla din februarie în doc uscat, pentru reparații. Un videoclip distribuit pe rețele sociale ar arăta atacul din perspectiva camerei unei drone, însă materialul nu este verificat independent în textul sursei. Legătura cu „ flota din umbră ” și ocolirea sancțiunilor Potrivit informațiilor citate de publicație din portalul de investigații The Insider, „Boikiy” ar fi escortat în 2025, prin Marea Baltică, apoi Marea Nordului și Canalul Mânecii, nave asociate „flotei din umbră” – un mecanism prin care Rusia încearcă să evite sancțiunile, în special la exporturile de petrol. Sunt menționate tancul petrolier „General Skobelew” și cargoul „Sparta”, cu destinația două porturi egiptene. În acest context, lovirea unei nave descrise ca având rol de protecție pentru astfel de transporturi ridică o problemă operațională: securizarea rutelor și a logisticii care sprijină exporturile energetice rusești, într-un moment în care sancțiunile vizează tocmai reducerea veniturilor din petrol. Ce au recunoscut Rusia și Ucraina despre atac Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a vorbit despre lovituri cu drone asupra unor ținte militare la baza din Kronstadt, fără detalii despre pagube. Rusia a admis că au fost lovite „obiecte de infrastructură” în trei districte ale orașului. În același timp, autoritățile ruse au susținut că apărarea antiaeriană ar fi doborât în noaptea respectivă 354 de drone ucrainene. Momentul ales: în ziua deschiderii forumului economic de la Sankt Petersburg Atacul a avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment pe care Kremlinul îl promovează drept un fel de „Davos” rusesc. Conform sursei, la forum ar fi prezenți circa 20.000 de invitați din peste 100 de țări, inclusiv din Arabia Saudită, China, Tanzania și Uzbekistan. Publicația îl citează pe expertul în securitate Christian Mölling, care afirmă că problema expusă „în văzul lumii” este subțierea apărării antiaeriene și că Rusia „nu poate proteja corect” în acest moment marile aglomerări urbane. În evaluarea lui, atacul produce atât pagube materiale, cât și politice, deoarece sugerează că Putin nu mai poate ține războiul departe de populație. Ce urmează Din informațiile disponibile în sursă nu rezultă o evaluare oficială a pagubelor asupra corvetei „Boikiy” sau asupra terminalului petrolier vizat. Rămâne de urmărit dacă Rusia va anunța restricții operaționale în port, măsuri suplimentare de securitate în jurul infrastructurii energetice și militare din zonă sau modificări ale dispozitivului de apărare aeriană în jurul Sankt Petersburgului. [...]
Constantin Toma avertizează că instabilitatea guvernamentală blochează măsuri bugetare , iar o eventuală revenire a PSD la putere ar putea readuce politici de creșteri de salarii și pensii „nesustenabile”, cu presiune directă pe finanțele publice, potrivit Digi24 . Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma (PSD), care a demisionat recent din toate funcțiile deținute în partid, spune că „cruciada bunului simț” începută de Ilie Bolojan „trebuie continuată”, pe fondul unei situații politice pe care o descrie drept lipsă de „guvern stabil”, cu efecte negative în plan administrativ și bugetar. Într-o intervenție la Euronews România , citată de News.ro, Toma a susținut că, dacă PSD revine la guvernare, „probabil vom avea aceleași măsuri proaste”, pe fondul presiunii din sondaje pentru majorări de venituri și reduceri de taxe, pe care le consideră imposibil de aplicat „în acest moment”. „Din păcate, în momentul ăsta, dacă vine PSD-ul, probabil vom avea aceleași măsuri proaste (...) să mărim salarii, să mărim pensii, să micșorăm taxele și impozitele, absolut lucruri care nu se pot face în acest moment.” Miza: disciplina bugetară și reducerea cheltuielilor Toma afirmă că nu există „alte soluții” în afara reducerii cheltuielilor bugetare, indicând că promisiunile simultane de creșteri de cheltuieli și tăieri de taxe ar pune presiune pe buget. În același context, el a legat actuala instabilitate de calcule politice făcute după ce PSD a răsturnat Guvernul, mizând – susține el – pe un „puci” în PNL care „a eșuat”. „Nu a ieșit puciul din PNL”: cum descrie Toma blocajul politic Primarul Buzăului a relatat că, în interiorul PSD, existau așteptări că Ilie Bolojan va fi înlăturat printr-o schimbare de putere în PNL, ceea ce ar fi permis menținerea PSD la guvernare. În versiunea sa, acest scenariu nu s-a materializat, iar consecința este un executiv fără stabilitate. „Nu a ieșit puciul din PNL, am rămas cu Bolojan și iată în ce situație am ajuns, țara în momentul ăsta nu are guvern stabil și asta ne creează foarte multe probleme.” În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre ce măsuri concrete ar urma sau despre un calendar politic, dincolo de evaluările și avertismentele formulate de Constantin Toma. [...]
