Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan l-a asigurat pe generalul Alexus G. Grynkewich că România va crește bugetul pentru apărare, în cadrul unei întâlniri oficiale ce a avut loc la Palatul Cotroceni, potrivit Știrile PROTV. Vizita generalului american, comandant suprem al forțelor NATO în Europa și șeful Comandamentului European al SUA, are loc într-un moment delicat pentru relațiile transatlantice și în contextul anunțatei retrageri a aproximativ o mie de militari americani din România.
Întâlnirea a vizat în mod special securitatea în regiunea Mării Negre, vulnerabilizată de incursiunile repetate cu drone și de presiunea militară exercitată de Rusia. Generalul Grynkewich a subliniat că NATO urmărește cu atenție evoluțiile regionale și că se iau toate măsurile pentru descurajarea unor potențiale acțiuni ostile. A reafirmat, totodată, angajamentul ferm al SUA față de structura militară integrată a Alianței Nord-Atlantice.
Premierul Ilie Bolojan a participat și el la discuții, prezentând planurile guvernului român de utilizare a fondurilor SAFE pentru modernizarea armatei. De asemenea, a menționat sprijinul României pentru operațiunea NATO „Santinela Estică”, un proiect care urmărește întărirea apărării pe întregul flanc estic – din nordul Europei până la Marea Mediterană.
Pe agenda sa de lucru în România figurează și vizite la baza militară de la Cincu – unde operează grupul de luptă multinațional condus de Franța – precum și la comandamentul NATO de la Sibiu, care are misiunea de a gestiona operațiunile terestre în eventualitatea unei crize.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la NATO Bruxelles, consideră că această vizită demonstrează continuitatea implicării americane în structurile de apărare colectivă și întărește încrederea în parteneriatul strategic bilateral.
În paralel, oficialii NATO discută cu autoritățile române despre implementarea planului regional de apărare al Alianței, document strategic adoptat după declanșarea conflictului din Ucraina. Deși detaliile sunt clasificate, se știe că planul stabilește niveluri de forță, capabilități militare și scenarii de intervenție în caz de amenințare asupra flancului sud-estic.
România continuă astfel să își consolideze rolul de pilon esențial în arhitectura de securitate NATO, în special la granița cu Ucraina și în zona Mării Negre, devenind un centru logistic și operațional pentru forțele aliate în regiune.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan leagă securitatea la Marea Neagră de evoluțiile din Arctica , argumentând că riscurile și deciziile de apărare din nordul Europei au efecte directe asupra întregului continent, inclusiv asupra flancului estic. Mesajul a fost transmis în contextul participării sale la Summitul Arctic de la Rovaniemi , potrivit HotNews . Nicușor Dan a participat duminică, în Finlanda, la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo, în cadrul summitului european dedicat regiunii arctice. Șeful statului a spus că „securitatea Europei este o preocupare comună” și că „ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor”. „Ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor, iar legătura dintre regiunea arctică, Marea Baltică și Marea Neagră este tot mai evidentă.” Cine participă și ce miză are reuniunea Summitul este organizat la inițiativa premierului Finlandei și reunește lideri europeni, între care cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți și reprezentanți ai instituțiilor UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. În această formulă, mesajul transmis de președintele României plasează explicit Marea Neagră în aceeași ecuație de securitate cu Arctica și Marea Baltică, într-un moment în care statele europene discută tot mai mult despre apărare și reziliență pe întregul arc nord–est al continentului. Ce urmează în agenda de luni Potrivit programului menționat de HotNews, ziua de luni include: vizitarea bazei militare Lapland Air Wing ; vizitarea expoziției „Arctic Opposites”; sesiunea de lucru „Current Developments, Security and Future Outlook on the Arctic”; dejunul de lucru „The EU’s Role and Actions in the Arctic”; o conferință comună de presă cu liderii participanți. Informațiile despre participarea și declarațiile lui Nicușor Dan au fost relatate și de Agerpres . [...]
Cancelarul german Friedrich Merz spune că Berlinul nu va reduce sprijinul militar pentru Ucraina , în pofida presiunii politice interne după ce partidul de extremă dreapta, pro-rus AfD, a obținut aproape 44% la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, potrivit Kyiv Post . Merz a făcut declarațiile luni, 14 septembrie, la un summit arctic organizat la Rovaniemi, în nordul Finlandei, unde a legat direct miza sprijinului pentru Kiev de riscurile de securitate pentru Germania și restul Europei. În același timp, el a recunoscut că opoziția față de ajutorul acordat Ucrainei a devenit una dintre principalele nemulțumiri în rândul electoratului AfD. În relatarea publicației, Merz a avertizat că un succes al Kremlinului ar avea „consecințe imprevizibile și fără precedent” pentru toți, inclusiv pentru Germania, și a insistat că nu este dispus „să dea înapoi nici măcar un centimetru”, citând Bloomberg. Presiune politică internă, dar linie neschimbată la Berlin AfD a făcut campanie pentru oprirea sprijinului german pentru Ucraina și pentru reluarea relațiilor cu Moscova, iar rezultatul din Saxonia-Anhalt a transformat partidul în cea mai mare forță politică din land, notează materialul. În acest context, Merz a exclus cooperarea cu AfD și a reiterat, într-o declarație anterioară din 7 septembrie citată de Reuters, că nu va renunța „nici măcar un milimetru” la convingerea că Germania trebuie să-și apere libertatea „mai ales acum, împotriva Rusiei”. Efecte la nivel european: îngrijorări și pregătiri pe flancul estic Rezultatul alegerilor a alimentat îngrijorări în rândul unor state membre UE, în special Franța și Polonia, care cer o reacție mai fermă la intensificarea amenințărilor hibride atribuite Rusiei, inclusiv incursiuni cu drone și suspiciuni de sabotaj, potrivit articolului. Tot în 10 septembrie, premierul polonez Donald Tusk a declarat că a primit un raport direct de la CIA despre posibile provocări rusești în lunile următoare și a cerut Europei să se pregătească pentru mai multe scenarii pe flancul estic, în linie cu avertismentele sale anterioare privind riscul unui atac rusesc asupra NATO. Separat, în aceeași zi de luni, Kremlinul a transmis că Rusia va continua să lovească ținte pe întreg teritoriul Ucrainei, după un atac rar în apropierea graniței cu Polonia care a alarmat Varșovia și aliații săi. Kyiv Post mai notează că Ucraina a condamnat atacurile și a spus că Rusia a fost aproape să lovească un tren diplomatic cu oficiali occidentali de rang înalt, iar Tusk a convocat de urgență miniștri, oficiali militari și șefi ai serviciilor de informații, avertizând că Polonia și aliații din NATO „trebuie să fie pregătiți să răspundă împreună, dacă este necesar”. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că scenariul alegerilor anticipate nu mai poate fi exclus , iar prelungirea crizei politice ar putea aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică, potrivit news.ro . Șeful statului spune că nu își dorește în niciun chip anticipate, tocmai din cauza efectelor pe care le-ar avea un calendar electoral prelungit asupra stabilității și a economiei. Într-o intervenție la Euronews, Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar rezolva rapid blocajul guvernamental, pentru că nu înseamnă instalarea unui guvern „peste o săptămână”, ci declanșarea unui calendar electoral care „probabil se duce” în jurul Anului Nou. În acest interval, ar urma o intensificare a confruntării politice și o perioadă de așteptare care, în viziunea sa, apasă asupra economiei. „Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral, care probabil se duce sau puţin înainte sau puţin după Anul nou. Înseamnă o concentrare şi mai mare de atacuri între partide până atunci şi o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” Miza imediată: formarea unui guvern cu majoritate în Parlament Întrebat dacă anticipate pot deveni probabile după un nou eșec al unui premier în Parlament, președintele a spus că încearcă să identifice „o variantă de guvern” care să treacă de votul Parlamentului. El a susținut că aceasta ar fi și așteptarea publicului: o soluție care are „cele mai multe șanse” să obțină sprijinul necesar. Nicușor Dan a mai afirmat că urmărește aritmetica parlamentară și că știe „pe de rost” numărul de parlamentari ai fiecărui partid sau grup format, precum și variantele prin care s-ar putea ajunge la pragul de 233 de voturi necesare. De ce contează pentru economie Mesajul central al președintelui este că prelungirea incertitudinii politice, în paralel cu o campanie electorală pentru anticipate, riscă să blocheze decizii și să amplifice tensiunile dintre partide, cu efecte negative asupra economiei. În acest context, el insistă pe o soluție parlamentară pentru formarea guvernului, ca alternativă la intrarea într-un nou ciclu electoral. [...]
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
UDMR condiționează ieșirea din blocajul politic de un acord PSD–PNL , iar mesajul lui Kelemen Hunor sugerează că, fără o formulă comună de guvernare între cele două partide, nu există majoritate pentru învestire, potrivit HotNews . În același context, liderul UDMR a răspuns ironic atacurilor lui Traian Băsescu la adresa Uniunii, reluând tema „Petrov”, numele conspirativ stabilit de instanță în dosarul de colaborare cu Securitatea. Kelemen Hunor a reacționat luni, la Parlament, după ce fostul președinte a cerut ca UDMR să fie „scos afară din jocurile din România”. Declarația liderului UDMR a fost formulată în termeni duri și cu tentă ironică: „Un fost președinte, cel mai bun produs al dictaturii comuniste, produs politic, și al Securității comuniste, a zis să fim noi ținuți departe de politică. OK, să vină «Petrov» și să rezolve problema.” În martie 2022, Înalta Curte a stabilit că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității, cu numele conspirativ „Petrov”, amintește publicația, trimițând la un material anterior: HotNews . Ce a spus Băsescu despre UDMR Traian Băsescu a criticat UDMR într-o intervenție la România TV , declarație citată de News.ro . El a susținut că UDMR „a jucat cu Budapesta” și a spus că Uniunea ar trebui ținută „mai deoparte”, inclusiv în discuțiile despre o eventuală nominalizare a lui Kelemen Hunor ca premier. Miza: majoritatea pentru învestirea guvernului Dincolo de schimbul de replici, Kelemen Hunor a legat explicit depășirea crizei politice de capacitatea PSD și PNL de a ajunge la un compromis pentru susținerea unei formule de guvern. În evaluarea sa, condiționările reciproce ale celor două partide mențin blocajul, pentru că fără voturile lor nu se poate forma o majoritate parlamentară. Liderul UDMR a mai spus că Uniunea va vota guvernul susținut de PSD și PNL, dacă cele două partide ajung la o soluție comună. În acest context, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări în această săptămână , conform HotNews . [...]
AUR își condiționează votul pentru un nou guvern de participarea la guvernare și de un program asumat , ceea ce complică ecuația unei majorități parlamentare în scenariul vehiculat al unui „guvern de tehnocrați”, potrivit news.ro . Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a respins ideea că ar putea exista un guvern „tehnocrat” în condițiile în care acesta ar trece de Parlament și ar avea o majoritate. Într-o conferință de presă, Avrămescu a reiterat că AUR nu va vota un guvern din care partidul nu face parte și pentru care nu există un program de guvernare agreat. „Nu poţi să vorbeşti de guvern tehnocrat atunci când trece în Parlament şi are o majoritate. Poziţia noastră a rămas aceeaşi, nu vom vota un guvern din care nu facem parte, nu votăm un guvern unde nu avem un program de guvernare.” Ce înseamnă poziția AUR pentru formarea unei majorități Mesajul AUR fixează o linie de negociere: sprijinul parlamentar nu este oferit „din afară”, ci doar în condițiile intrării la guvernare și ale asumării unui program. În contextul în care scenariul unui guvern de tehnocrați a fost lansat de Ilie Bolojan , poziția exprimată de Avrămescu sugerează că AUR nu ar susține o astfel de formulă dacă nu ar fi parte din ea. Suspendarea președintelui: AUR spune că are 119 semnături Separat, Avrămescu a declarat că AUR are „undeva la 119 semnături” pentru demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan. El a precizat că nu are informații dacă există semnături de la PNL și a indicat site-ul suspend.ro ca loc unde ar putea fi verificată poziția fiecărui parlamentar. Pentru depunerea cererii de suspendare în Parlament sunt necesare 155 de semnături ale parlamentarilor, iar pentru suspendarea șefului statului este nevoie de 233 de voturi în plenul reunit, conform aceleiași surse. [...]
