Știri
Știri din categoria Politică

Mircea Geoană spune că un referendum pentru unirea cu Republica Moldova nu trebuie început „astăzi”, argumentând că, în acest moment, pașii potriviți țin de apropierea Chișinăului de Europa, iar discuția despre unire ar putea deveni relevantă doar dacă vor exista condiții interne și externe favorabile.
Declarațiile au fost făcute joi, la Europa FM, în contextul unei întrebări despre posibilitatea organizării unui referendum pentru unirea României cu Republica Moldova. Geoană a susținut că o astfel de temă nu este „de neluat în seamă”, însă pornirea ei acum „nu ajută pe nimeni”, nici România, nici Republica Moldova.
„Cred că pașii corecți în clipa de față sunt o apropiere a Republicii Moldova de Europa, și când condițiile vor fi create, dacă vor fi create, și interne, de ambele părți, și externe, geopolitic, de ce nu, nu cred că este o ipoteză de neluat în seamă, dar a începe cu ea, astăzi, este efectiv o dinamică care nu ajută pe nimeni.”
În același context, Geoană a vorbit despre presiunile exercitate de Federația Rusă și a apreciat reziliența Republicii Moldova, afirmând că aceasta „a rămas în picioare” în fața unui „asalt cumplit” al intereselor rusești. El a adăugat că, înaintea unei decizii privind Uniunea Europeană, Chișinăul are de gestionat problema Transnistriei, pe care a descris-o drept nerezolvată.
Fostul oficial NATO a mai spus că România are „multă muncă de făcut” pentru a consolida legătura civică și politică cu cetățenii Republicii Moldova care au dobândit cetățenia română, estimând că este vorba despre „un milion și ceva” de persoane. În opinia sa, apropierea dintre cele două maluri ale Prutului a avansat în ultimii ani, inclusiv prin acțiunile președintei Maia Sandu și ale guvernelor recente de la Chișinău.
Recomandate

Oana Țoiu cere retragerea trupelor ruse din Transnistria și susține integrarea regiunii în parcursul european al Republicii Moldova , într-un mesaj transmis de la Bruxelles. Potrivit Euronews România , ministrul român de Externe a reafirmat sprijinul Bucureștiului pentru demersurile Chișinăului privind retragerea forțelor ruse din regiunea separatistă. Oana Țoiu a declarat că a discutat subiectul cu președinta Maia Sandu și cu reprezentanții guvernului moldovean, subliniind că reintegrarea Transnistriei poate oferi cetățenilor „speranțe pentru un viitor european”. În opinia sa, integrarea regiunii este posibilă, însă condiția esențială rămâne retragerea trupelor ruse. Ministrul a insistat asupra rolului Uniunii Europene în asigurarea securității regionale. Ea a arătat că nu este suficientă o simplă încetare temporară a focului, ci este nevoie de garanții care să prevină o viitoare agresiune, inclusiv în proximitatea României. În acest context, Țoiu a menționat coordonarea cu state membre ale UE și cu țări riverane Mării Negre pentru formularea unei poziții comune privind securitatea în regiune. Trupele ruse sunt staționate în Transnistria din anii ’90, după conflictul armat dintre Republica Moldova și regiunea separatistă. Aproximativ 1.500 de militari ruși și importante stocuri de armament au rămas în zonă. Autoritățile de la Chișinău consideră prezența acestora ilegală, în timp ce Moscova susține că sunt forțe de menținere a păcii și asigură paza depozitelor de armament din Tighina. Pe plan politic, Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare la Chișinău, și-a asumat ca obiectiv aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2030, iar dosarul Transnistriei rămâne unul dintre principalele obstacole în acest parcurs. [...]

Mircea Geoană spune că NATO nu ar mai exista fără SUA , potrivit Cotidianul , iar o eventuală retragere americană ar forța Europa să regândească rapid arhitectura de securitate și modul în care își asumă costurile apărării. Declarațiile vin în contextul discuțiilor recurente despre împărțirea poverii în Alianță și despre cât de sustenabilă este, pe termen lung, dependența europeană de garanțiile militare ale Washingtonului. „Nu. Probabil că am discuta despre altceva. Se poate, la limită. Va fi un dezastru, şi pentru americani va fi un dezastru”, a răspuns Mircea Geoană. În explicația sa, Geoană plasează relația transatlantică într-un „contract” politico-economic construit în două etape istorice: după al Doilea Război Mondial și după căderea comunismului. În această logică, SUA au acceptat să asigure „majoritatea securității” în Europa, iar europenii au oferit, în schimb, deschidere economică, achiziții de echipamente americane și o relație privilegiată de comerț și cooperare. Miza, în această interpretare, nu este doar militară, ci și economică: securitatea și accesul la piețe au funcționat împreună ca piloni ai parteneriatului. Geoană susține că, în timp, americanii au început să considere aranjamentul „dezechilibrat”, mai ales în raport cu statele occidentale bogate, iar renegocierea a devenit inevitabilă, accelerată de stilul mai abrupt al președintelui Donald Trump. În viziunea sa, viitorul NATO ține de o reechilibrare: europenii ar urma să își asume un rol mai mare în raport cu americanii, iar în contrapartidă ar trebui să ceară „acces mai mare pe piața americană”, inclusiv pe piața de apărare, adică în zona achizițiilor și contractelor militare din SUA. În același timp, Geoană afirmă că Alianța are șanse să reziste tocmai pentru că interesele sunt „uriașe” de ambele părți ale Atlanticului, ceea ce face improbabilă o ruptură rapidă. Mesajul central pentru europeni este că viitorul NATO, așa cum îl descrie el, depinde de creșterea contribuției și influenței europene în interiorul Alianței, nu de înlocuirea SUA, iar consecința directă ar fi o relație transatlantică mai „echilibrată” și mai negociată, inclusiv pe componenta economică a securității. [...]

Victor Negrescu cere ca aderarea României la zona euro să devină „noul proiect de țară” , potrivit TVR Info . Vicepreședintele Parlamentului European susține că obiectivul ar trebui asumat „politic, instituțional și public” și realizat gradual, astfel încât integrarea să fie pregătită „fără dificultăți”. În argumentația sa, europarlamentarul PSD leagă adoptarea monedei unice de beneficii economice directe pentru populație și pentru finanțarea economiei. El afirmă că moneda euro ar aduce „stabilitate”, dobânzi mai mici și o protecție mai bună pentru venituri, într-un context european marcat de șocuri economice. Totodată, Negrescu spune că România este deja conectată la zona euro, însă fără a avea influență în deciziile care o afectează. „Euro înseamnă stabilitate pentru oameni, dobânzi mai mici, protecție pentru salarii și pensii, reguli clare pentru economie. Într-o Europă supusă șocurilor economice, moneda comună este un scut real. România este deja profund conectată la zona euro, dar fără drept de decizie. Plătim costurile neapartenenței fără să fim la masa unde se iau deciziile.” Negrescu indică și o miză politică și instituțională: riscul ca România să rămână în afara unui „nucleu” care își dezvoltă mecanisme proprii de finanțare și investiții. În această logică, menține că neaderarea ar putea reduce capacitatea României de a influența decizii privind viitoarele fonduri europene, regulile fiscale sau proiectele strategice, pe fondul unei Uniuni Europene „cu mai multe viteze”. În același mesaj, vicepreședintele Parlamentului European plasează discuția și în context regional și european: afirmă că statele din regiune care au adoptat euro se finanțează mai ieftin și că acest avantaj se transmite către populație, în timp ce dobânzile mai ridicate din România se traduc în credite mai scumpe și presiune pe buget. El adaugă că, „din ianuarie”, odată cu aderarea Bulgariei, euro este folosit în 21 din cele 27 de state membre și anunță lansarea unei campanii publice de informare, împreună cu PES Activists România, pentru a susține pașii următori către adoptarea monedei unice. [...]

Premierul Danemarcei a convocat alegeri anticipate pe 24 martie , potrivit Euractiv , declanșând un scrutin cu câteva luni înainte de termenul-limită din octombrie 2026. Mette Frederiksen a făcut anunțul joi, în Parlamentul de la Copenhaga, printr-o intervenție descrisă drept „o remarcă de natură specială”, semnalul informal folosit atunci când un prim-ministru convoacă alegeri generale. Frederiksen a spus că va fi „o alegere importantă”, susținând că, în următorii patru ani, danezii și europenii trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe, să își redefinească relațiile cu Statele Unite , să se reînarmeze pentru a asigura pacea pe continent, să mențină Europa unită și să protejeze viitorul regatului. Contextul este una dintre cele mai mari crize de politică externă ale Danemarcei din ultimele decenii, după ce SUA au amenințat că vor prelua Groenlanda, teritoriu semiautonom din cadrul regatului danez. Publicația notează că Frederiksen a înregistrat o creștere modestă în sondaje după reluarea amenințărilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda și după demersurile diplomatice ulterioare, care au dus la trimiterea de trupe europene pe insulă, inclusiv din Germania și Franța. Analista politică Elisabet Svane , de la Politiken, a declarat pentru Euractiv că această criză i-a întărit imaginea de manager de criză, similar cu perioada pandemiei din 2020. Frederiksen, aflată la putere din 2019, conduce din 2022 o coaliție centristă rară, formată din social-democrații de centru-stânga, Moderates și liberalii de centru-dreapta, însă sondajele indică faptul că alianța ar putea pierde majoritatea în viitorul parlament; Euractiv amintește și că premierul a ieșit din linia social-democraților europeni prin apropierea de premierul italian Giorgia Meloni pe tema migrației. [...]

PSD exclude sprijinirea unui guvern minoritar , potrivit News.ro , după declarațiile făcute joi de președintele partidului, Sorin Grindeanu , pe fondul tensiunilor din coaliție și al discuțiilor despre formula de guvernare. Grindeanu a spus că PSD își va decide poziția după ce va vedea proiectul de buget și după o consultare internă privind continuarea la guvernare, fie în actuala formulă extinsă, fie într-una mai restrânsă. În acest context, liderul PSD a respins ideea unui sprijin parlamentar pentru un executiv minoritar, indicând că partidul nu ia în calcul o astfel de soluție. „Această variantă pentru PSD, de a sprijini un guvern minoritar, nu există”, a declarat Sorin Grindeanu. Totodată, președintele PSD a negat că ar fi impus condiții Partidului Național Liberal și a criticat public unele voci din PNL, pe care le-a numit „pseudo-liberali”, invocându-i pe primarul general Ciucu și pe Sighiartău, precum și pe Raluca Turcan, despre care a spus că a venit de la PDL. Grindeanu a insistat că PSD „decide pentru noi” și că evaluarea va ține inclusiv de felul în care a funcționat coaliția în ultimele „8-9 luni”. Reacția PNL a venit tot joi: liberalii au transmis că au luat act de declarațiile lui Grindeanu și i-au cerut să decidă dacă PSD este „la guvernare sau în opoziție”. PNL a mai susținut că nu va ceda „niciunui șantaj politic” și a avertizat că, dacă PSD dorește schimbarea acordului, liberalii își rezervă dreptul de a acționa „în consecință”, invocând riscul pierderii de încredere între parteneri. [...]

Traian Băsescu susține că Ilie Bolojan câștigă disputa din coaliție , apreciind că premierul „aduce bani în țară”, în timp ce Sorin Grindeanu „dă din gură”, potrivit Digi24 . Fostul președinte a intervenit în scandalul din coaliția de guvernare și a respins ideea că PSD ar fi aproape de ieșirea de la guvernare, dar l-a criticat dur pe liderul social-democrat pentru mesajele publice lansate în timp ce premierul negociază la Bruxelles ajustarea Planului Național de Redresare și Reziliență pentru a limita pierderile de fonduri europene. Băsescu a subliniat că Ilie Bolojan „este premierul României”, nu al unui partid sau al unei coaliții, și că urmărește restabilirea echilibrelor macroeconomice. În opinia sa, măsurile promovate de actualul Executiv nu reprezintă reforme structurale, ci ajustări menite să reducă deficitul bugetar. Fostul șef al statului a dat ca exemplu reforma administrativă, despre care spune că ar aduce economii consistente, dar care nu este abordată în prezent. Principalele afirmații ale lui Traian Băsescu: Ilie Bolojan demonstrează că este „premierul României”, prin consecvență în negocierile externe; Sorin Grindeanu își sabotează propriul premier prin declarații privind schimbarea acestuia sau ieșirea de la guvernare; Măsurile actuale sunt ajustări bugetare, nu reforme profunde ale sistemului administrativ. Băsescu a invocat și miza financiară a negocierilor, afirmând că, în urma soluțiilor adoptate, România ar urma să primească luna viitoare 2,4 miliarde de euro. „Asta e diferența între ce face Bolojan și ce face Grindeanu”, a concluzionat fostul președinte, sugerând că disputa internă slăbește poziția Guvernului în relația cu instituțiile europene. [...]