Știri
Știri din categoria Politică
România riscă să rămână cu un conflict înghețat la Marea Neagră dacă viitoarele negocieri UE–Rusia ajung să legitimeze anexări teritoriale și să lase Moscovei spațiu de manevră militară în regiune, potrivit unei analize publicate de Adevărul. Miza pentru București, ca stat de frontieră NATO și UE, este ca arhitectura de pace să nu producă „un nou Donbas” la câteva sute de kilometri de granițe.
Negocierile pe dosarul ucrainean ar putea începe în viitorul apropiat, însă în UE nu există încă un acord asupra celui care va reprezenta blocul comunitar. Potrivit unor surse citate de Politico, președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Friedrich Merz, s-ar opune ca președintele Consiliului European, António Costa, să preia inițiativa, în condițiile în care Parisul și Berlinul au avut deja discuții cu Moscova pe cont propriu.
Corneliu Bjola, politolog la Universitatea Oxford, susține că România și celelalte state de pe flancul estic trebuie să transmită din timp un mesaj coerent la Bruxelles și în marile capitale europene. În viziunea sa, interesul vital al României este ca orice acord să nu valideze câștiguri teritoriale obținute prin forță și să nu transforme conflictul într-unul înghețat, cu efect direct asupra securității regionale.
„România are un interes vital ca orice arhitectură de pace să nu legitimeze anexări teritoriale prin forță și să nu producă un «nou Donbas» permanent, un conflict înghețat la câteva sute de kilometri de granițele sale.”
Bjola avertizează că securitatea Ucrainei este legată de securitatea Mării Negre și de stabilitatea Republicii Moldova, iar un acord care ar permite Rusiei să mențină sau să-și repoziționeze capabilități militare ofensive în regiune – inclusiv sisteme care ar controla spațiul aerian și maritim – ar contraveni intereselor României.
Pe zona de sancțiuni, expertul indică o condiționare strictă: orice calendar de ridicare a sancțiunilor ar trebui legat de retragerea treptată și verificabilă a trupelor ruse și de respectarea clauzelor de securitate, nu de „simple declarații politice” ale Moscovei.
În analiza sa, Bjola îl indică pe Mario Draghi – fost șef al Băncii Centrale Europene și fost premier al Italiei – drept un profil potrivit pentru a reprezenta UE în discuțiile cu Rusia, argumentând că acesta nu este asociat cu perioada dependenței energetice de Rusia sau cu proiecte precum Nord Stream și că a demonstrat capacitatea de a construi soluții complexe în criza euro.
Miza depășește încetarea ostilităților: negocierile ar urma să atingă reconstrucția Ucrainei, arhitectura viitoare a sancțiunilor, ordinea energetică europeană și garanțiile de securitate pentru Europa.
Bjola susține că România nu a blocat inițiative europene majore, dar nici nu a contribuit decisiv la definirea lor și a evitat asocierea cu proiecte europene mai ambițioase. În acest context, recomandarea pe termen scurt este ca Bucureștiul să nu blocheze „soluțiile constructive” și să-și refacă treptat credibilitatea prin participare activă la definirea pozițiilor comune europene, nu doar formal.
În privința unui eventual compromis, Bjola spune că acesta ar trebui să fie mai degrabă despre calendare și mecanisme, nu despre principii. El descrie posibilitatea unor ridicări graduale ale unei părți din sancțiuni doar în condițiile retragerii treptate a trupelor ruse, ale unui regim de demilitarizare convenit și ale unei transparențe militare ridicate. Pentru teritoriile ocupate, menționează formule temporare de administrare sub egida ONU sau a unei misiuni internaționale, dar numai dacă sunt acceptate de societatea ucraineană și nu devin o soluție permanentă de înghețare a conflictului.
Recomandate
România își repoziționează mesajul de securitate la ONU, avertizând că războiul din Ucraina se extinde în „zona gri” a atacurilor hibride asupra Europei , potrivit HotNews , care relatează despre discursul președintelui Nicușor Dan la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , la New York. În intervenția de la tribuna ONU, Nicușor Dan a condamnat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și a acuzat Moscova că „urmărește o agendă revizionistă”, în contextul în care Rusia este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. „Acest membru, căruia întreaga comunitate a Organizației Națiunilor Unite i-a încredințat responsabilitatea menținerii păcii și securității internaționale, a renunțat în mod deliberat la obligația sa fundamentală și urmărește o agendă revizionistă.” De ce contează: accent pe riscuri operaționale, nu doar pe front Președintele a legat direct conflictul de riscuri de securitate pentru România, invocând încălcări repetate ale spațiului aerian și amintind incidentul din mai, când o dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați , rănind două persoane. „În calitate de stat membru cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, România a simțit direct efectele acestui război, prin încălcări repetate ale spațiului nostru aerian.” În același registru, Nicușor Dan a avertizat că amenințarea nu se limitează la Ucraina și a descris Europa ca țintă a unui „război hibrid” – concept care include acțiuni sub pragul unui atac militar clasic, precum atacuri cibernetice, dezinformare, sabotaje și perturbarea infrastructurilor critice. „Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice.” Sprijin pentru Ucraina și măsuri la Marea Neagră Șeful statului a reafirmat că România va continua să susțină Ucraina „atâta timp cât este nevoie” și a enumerat forme de sprijin și cooperare regională menționate în discurs: asistență pentru refugiații din Ucraina; coordonare cu Ucraina pentru tranzitul cerealelor prin România, pe cale feroviară și pe cale navigabilă, în contextul atacurilor asupra porturilor și infrastructurii de cereale; participarea, alături de Bulgaria și Turcia, la un grup operativ pentru contramăsuri împotriva minelor marine în Marea Neagră, ca răspuns la afectarea libertății de navigație; înființarea, împreună cu Bulgaria, a „unui hub pentru securitate maritimă”, pentru consolidarea capacității de cunoaștere a situației din teren. Mesaj pentru Republica Moldova: energie și presiune hibridă Nicușor Dan a transmis și un mesaj de susținere pentru Republica Moldova, pe care a descris-o drept „a doua țară cea mai afectată” de război. În acest context, a spus că România a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova și a invocat „șocul economic” și o campanie hibridă (dezinformare, presiune energetică, încercări de destabilizare) cu care s-ar confrunta Chișinăul. Ce urmează: intervenție la Consiliul de Securitate pe tema Ucrainei Tot miercuri, de la ora 18:00 (ora României), președintele Nicușor Dan este programat să participe la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina. Potrivit declarațiilor consilierului de stat Vlad Ionescu, citat de Agerpres, șeful statului ar urma să prezinte consecințele imediate ale războiului asupra securității României și a regiunii și să susțină necesitatea unei „soluționări juste și durabile” a conflictului. Reuniunea are loc la inițiativa Franței, care deține președinția Consiliului de Securitate al ONU. [...]
Președintele Nicușor Dan a folosit tribuna ONU pentru a promova România ca destinație de investiții , mizând pe mesajul „România este deschisă afacerilor și inovației” și pe argumente legate de resurse energetice, poziție logistică și capital uman, potrivit HotNews . Discursul a fost susținut miercuri, la New York, în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU . În intervenția națională, Nicușor Dan a prezentat transformarea economică a României din „trei decenii și jumătate de democrație” ca fundament pentru atractivitatea investițională. El a spus că această evoluție a făcut din România „una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare” și a menționat alinierea la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și prezența unor „companii globale de top” cu centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii în România. Argumentul-cheie: capitalul uman și industriile viitorului Șeful statului a indicat drept „cel mai important avantaj strategic” al României oamenii — „oameni de știință, ingineri, medici, specialiști în tehnologie” — și a legat acest atu de domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile de apărare, producția avansată și robotica. Energie și poziționare: gaze din Marea Neagră și rol de „hub” Nicușor Dan a susținut că România „consolidează reziliența Europei” prin dezvoltarea unor „rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice și alte resurse strategice”, cu rol în securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependenței de „surse de energie impredictibile”. În același context, președintele a afirmat că „anul viitor” ar urma să înceapă exploatarea a „100 de miliarde metri cubi de gaze naturale” în Marea Neagră. Pe componenta logistică, el a descris România ca „poartă de legătură pentru Europa și restul lumii”, la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și coridoare comerciale, susținând că țara „servește drept hub strategic pentru comerț, energie și transporturi”. Mesajul către parteneri și investitori Discursul a fost construit în jurul ideii de parteneriat, Nicușor Dan afirmând că dezvoltarea economică este mai puternică atunci când se bazează pe colaborare și că România este „un partener credibil și de încredere”, „gata să contribuie la o prosperitate comună. [...]
Sorin Grindeanu susține că investițiile străine au scăzut cu peste 80% într-un an și le-a prezentat ambasadorilor Franței, Germaniei și Regatului Unit un set de „soluții PSD” care mizează pe relansare economică fără măsuri ce ar „sufoca” mediul privat, potrivit Antena 3 . Președintele Camerei Deputaților spune că a avut miercuri o întâlnire cu cei trei ambasadori în România, în care a insistat că „investițiile străine în România trebuie să redevină o prioritate a oricărui Guvern”, pe fondul scăderii invocate. Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook, preluată de publicație. Ce propune PSD, în linii mari, pentru reducerea deficitului În aceeași intervenție, Grindeanu afirmă că deficitul bugetar „este o problemă majoră”, dar că reducerea lui ar trebui făcută prin măsuri care să sprijine creșterea economică, nu prin tăieri sau presiuni suplimentare asupra sectorului privat. El enumeră direcțiile pe care PSD le-ar susține: creșterea economiei; colectarea mai bună a taxelor; eficientizarea statului; investiții în infrastructură, energie și industrie, inclusiv investiții „cu valoare adăugată”; absorbția „fiecărui euro disponibil” din mecanisme financiare externe și evitarea transformării conflictelor politice interne în riscuri pentru finanțarea europeană. Context politic: „nu vrem instabilitate”, dar respinge „aceleași politici” Grindeanu afirmă că PSD este „pregătit să își asume responsabilitatea” și că nu își dorește prelungirea crizei sau instabilitate, însă respinge „revenirea la aceleași politici care au generat problemele actuale”. În plus, el susține că actuala propunere de guvern „va schimba doar personajele, nu și abordările”. Totodată, liderul PSD indică faptul că partidul ar avea „zece priorități” și „criterii clare” și că este dispus să discute cu „toate forțele democratice” pentru formarea unei majorități în jurul unui program, reiterând orientarea „europeană și euroatlantică” a PSD. [...]
Votul de învestitură devine testul majorității pentru un guvern proeuropean , iar miza este să se vadă „cum votează fiecare partid parlamentar”, potrivit News . Premierul desemnat, Siegfried Mureșan , spune că votul din plenul Parlamentului va arăta cine susține un executiv proeuropean și cine „dorește să țină România pe loc”. Mureșan a transmis marți seară, într-o postare pe Facebook , că formațiunile care susțin noul guvern se pregătesc pentru votul din Parlament. Ce urmărește coaliția la votul din plen În mesajul său, premierul desemnat a indicat trei obiective ale momentului din Parlament: să arate că sunt „trei partide serioase, responsabile, pregătite să guverneze România”; să prezinte „viziunea” pentru „o Românie modernă, reformată și proeuropeană”; să se vadă „cum votează fiecare partid parlamentar”. Miza politică: delimitarea între susținere și opoziție Mureșan a legat explicit votul de învestitură de o delimitare politică între partidele care ar susține un guvern proeuropean și cele care, în formularea sa, ar prefera blocarea direcției de schimbare. „Vom vedea cine susține un guvern proeuropean și cine dorește să țină România pe loc.” News nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul votului sau despre componența guvernului propus. [...]
Nicușor Dan validează public presiunea SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare în NATO , într-un mesaj cu miză directă pentru bugetele naționale și pentru relația transatlantică, potrivit G4Media . Președintele României a spus, într-un interviu la un post de radio american, că Donald Trump „a avut dreptate” când a criticat dezechilibrele financiare din Alianță și a susținut ideea unei „contribuții echilibrate”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „ The Julie Mason Show ”, difuzată de postul american SiriusXM, unde Nicușor Dan a argumentat că, „ani de zile”, efortul pentru apărarea Europei a fost suportat disproporționat de Statele Unite. „Ani de zile SUA a suportat pentru apărarea Europei, efortul nu a fost deloc echilibrat. Cred că am făcut pași importanți la summitul din Haga de anul trecut și la cel din Ankara din acest an. România a fost printre primele țări care au fost de acord să crească cheltuielile pentru apărare. Iar acum noi am fost printre primii care am fost de acord să plătim mai mult. În NATO ar trebui să avem o contribuție echilibrată. La Ankara am fost de acord cu toții pentru asta.” Ce semnal transmite despre prioritățile României În același interviu, președintele a plasat parteneriatul strategic cu SUA în centrul agendei, indicând două direcții principale: securitatea și economia. „În primul rând, avem o lungă istorie bilaterală de încredere cu Statele Unite. În prezent, principala noastră preocupare este, în primul rând, apărarea și securitatea, iar în al doilea rând, economia”. Contextul interviului Dialogul a început într-o notă informală, moderatorul menționând că este prima dată când intervievează un președinte care este și matematician, notează publicația. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
