Știri
Știri din categoria Politică
Opoziția Franței și Germaniei față de un canal direct UE–Kremlin a ieșit din nou la suprafață la Bruxelles, pe fondul discuțiilor despre cine ar putea vorbi „în numele Europei” cu Vladimir Putin, potrivit HotNews, care citează Politico.
Un moment surprins pe holurile Consiliului European – o glumă a premierului belgian Bart De Wever către António Costa, președintele Consiliului European, că „ar trebui să te trimitem la Moscova cât mai curând posibil” – a funcționat ca aluzie la o dispută mai serioasă: dacă UE ar trebui să încerce să deschidă un canal de comunicare cu Kremlinul și cine ar avea mandatul politic să o facă.
Schimbul de replici a avut loc în contextul în care liderii europeni discută posibilitatea unor viitoare negocieri de pace legate de războiul din Ucraina și, implicit, despre reprezentarea UE într-un eventual dialog cu Putin. În spatele umorului, miza este una de coordonare politică: fără o poziție comună, UE riscă să transmită semnale divergente despre disponibilitatea de a relua contactele cu Moscova.
În timpul unei cine organizate joi la Bruxelles, în marja reuniunii Consiliului European (la care participă și președintele Nicușor Dan), președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german Friedrich Merz s-au opus încercărilor lui António Costa de a deschide un canal de comunicare cu Kremlinul, au declarat pentru Politico cinci diplomați și oficiali ai UE informați despre discuția cu ușile închise.
În același timp, alți lideri l-au susținut pe Costa, ceea ce, potrivit relatării, confirmă existența unor diviziuni persistente în interiorul UE privind abordarea față de Rusia.
Discuția a fost alimentată și de o solicitare recentă a prim-ministrei Italiei, Giorgia Meloni, care a cerut numirea unui singur reprezentant al UE pentru contactele cu Rusia în legătură cu Ucraina.
Bart De Wever a susținut ideea că, dacă s-ar ajunge la un astfel de scenariu, António Costa ar fi singurul care ar putea reprezenta Uniunea Europeană – dar a condiționat orice pas de un element esențial: disponibilitatea reală a lui Putin de a negocia. În lipsa acesteia, subiectul rămâne, deocamdată, o sursă de tensiune între capitalele europene, nu o decizie operațională.
Recomandate
Schimbul de replici dintre Donald Trump și Giorgia Meloni începe să aibă efecte diplomatice concrete , după ce ministrul italian de externe Antonio Tajani și-a anulat o vizită în Statele Unite programată pentru 21-22 iunie, pe fondul acuzațiilor l ansa te de președintele american la adresa premierului italian, potrivit Agerpres . Meloni a respins public afirmația lui Trump potrivit căreia l-ar fi „implorat” să facă o fotografie cu ea la summitul G7 din această săptămână. Într-o postare pe Instagram, premierul italian a spus că declarațiile președintelui american sunt „complet fabricate” și a adăugat că „nici Italia și nici eu nu implorăm niciodată”. În același mesaj, Meloni a criticat modul în care Trump se raportează la aliați, afirmând că este „regretabil” că nu manifestă „aceeași hotărâre” față de „dușmanii Occidentului”. Ea a precizat că a considerat necesar un răspuns rapid: „Unele lucruri merită un răspuns imediat”. Vizita lui Tajani în SUA, anulată după declarațiile lui Trump Vicepremierul și ministrul de externe Antonio Tajani a anunțat vineri că își anulează vizita în SUA, planificată pentru 21-22 iunie, ca reacție la afirmațiile lui Trump. Într-un mesaj pe platforma X, Tajani a transmis că „vorbele grele și jignitoare” la adresa Giorgiei Meloni „ofensează întreaga Italie”. Contextul tensiunilor: de la relație „foarte bună” la divergențe pe Iran Potrivit informațiilor citate de Agerpres din ANSA, Meloni a avut relații „foarte bune” cu Trump și a fost singurul lider european invitat la ceremonia de învestitură a republicanului, care a avut loc anul trecut, însă relația s-ar fi deteriorat după începerea războiului din Iran. În acest context, poziția guvernului italian a inclus refuzul de a permite SUA utilizarea unei baze aeriene din Sicilia pentru raiduri în timpul războiului. Trump ar fi acuzat Italia că „nu este de ajutor” și ar fi spus că Meloni „s-a schimbat”. După summitul G7, Meloni a declarat că relațiile sale cu Trump sunt neschimbate, că nu au existat „reproșuri” și că fiecare dintre cei doi lideri a înțeles punctele de vedere ale celuilalt. Tot la G7, într-un schimb de replici la care au participat și Antonio Costa și Friedrich Merz, Trump a spus că a fost „abandonat” de Meloni, iar aceasta i-a răspuns că „au fost întotdeauna prieteni”. [...]
PSD pune presiune pe USR să retragă sprijinul politic pentru Dominic Fritz , invocând efecte directe asupra mandatului de primar , după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat o decizie definitivă în litigiul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) privind un conflict de interese, potrivit Antena 3 . Social-democrații cer conducerii USR să îl suspende pe Dominic Fritz „din toate funcțiile din partid” și să îi retragă sprijinul politic pentru exercitarea funcției de conducere la Primăria Municipiului Timișoara. În mesajul PSD, miza nu este doar una de imagine, ci și una de consecințe administrative: partidul susține că, în cazul unei decizii definitive de conflict de interese, „mandatul de primar încetează de drept”. Ce solicită PSD și pe ce își bazează argumentația În comunicarea citată, PSD își construiește cererea pe două planuri: plan politic : USR ar avea „obligația morală și politică” să aplice propriile standarde de integritate și să nu îl mențină pe Fritz în funcțiile de partid și în poziția de primar; plan juridico-administrativ : PSD invocă „jurisprudența CCR și a ÎCCJ” și afirmă că, după o decizie definitivă și irevocabilă privind conflictul de interese, mandatul încetează de drept , iar prefectul ar trebui să emită ordinul de eliberare din funcție. Ținta imediată: reacția USR și rolul prefectului PSD susține că USR „trebuie să se abțină să comenteze deciziile magistraților” și avertizează împotriva oricărei încercări de a lega decizia instanței de „evenimentele politice din prezent”, pe care o califică drept „atac politic” la adresa Justiției. În același timp, partidul afirmă că prefectul de Timiș (pe care îl numește „prefectul USR”) nu ar trebui să „abuzeze de funcția sa” pentru a-l menține pe Dominic Fritz în funcție, insistând că prefectul ar avea obligația legală să emită ordinul de eliberare din funcție. PSD își încheie poziția cu o concluzie tranșantă: Dominic Fritz „trebuie să plece”. [...]
AUR își închide public ușa pentru învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică ecuația de majoritate în Parlament și reduce spațiul de manevră al premierului desemnat în negocierile pentru vot, potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, a declarat vineri la Antena 3 CNN că formațiunea „nu va vota Guvernul Veștea” și a respins scenariul existenței unor parlamentari AUR care ar susține învestirea noului Executiv. „Nu va exista niciun vot de la AUR pentru Veștea”, a afirmat Petrișor Peiu. De ce contează: majoritatea devine mai greu de construit Mesajul AUR indică faptul că Adrian Veștea nu poate conta pe voturi din zona suveranistă, cel puțin din partea AUR, în condițiile în care partidul spune că nu a participat la formarea guvernului. Peiu a argumentat că „orice colaborare este posibilă atunci când un demers începe de la zero”, dar că, în cazul demersului „propus de Nicușor Dan, cu premierul desemnat”, situația ar fi „un caz închis”. În același timp, Peiu a spus că AUR nu a fost contactat de PSD pentru negocieri privind susținerea Guvernului Veștea și că, din informațiile sale, nici George Simion nu a discutat cu Sorin Grindeanu pe această temă. „Gruparea Murad” și incertitudinea votului Peiu a respins informațiile despre o presupusă grupare internă care ar putea furniza voturi pentru noul guvern. „Nu există nicio grupare Murad cu 20 de parlamentari. Nu este real”, a spus el. În relatarea sa, Peiu a menționat că Murad ar fi indicat că ar susține în interiorul partidului ipoteza votării unui eventual Guvern Veștea doar dacă programul de guvernare ar fi diferit de cel al lui Bolojan, însă, dacă partidul decide să nu voteze, ar urma să fie „solidar cu restul partidului”. Întrebat dacă Guvernul Veștea va ajunge la vot în Parlament, Peiu a răspuns că rămâne de văzut „dacă va veni” ziua votului, adăugând că el crede că „nu va veni”. Reacția la Nicușor Dan: „Prea puțin, prea târziu” Președintele Nicușor Dan a declarat joi, la Bruxelles, înaintea Consiliului European , că „trebuie să ne asigurăm că un Guvern are majoritate, cu condiția unei direcții pro-occidentale” și că, atunci când l-a desemnat pe Veștea, l-a desemnat „să facă o majoritate”. Peiu a calificat această poziție drept tardivă. „Prea puțin, prea târziu”, a spus liderul senatorilor AUR. [...]
PNL își redesenează conducerea pentru decizii mai centralizate , printr-o structură cu un singur prim-vicepreședinte și opt vicepreședinți executivi cu atribuții stabilite de Biroul Politic Național , modificări care urmează să fie supuse votului la Congresul de duminică, potrivit news.ro . Deputatul PNL Ionel Bogdan a explicat vineri, la sediul partidului, că noua arhitectură ar urma să includă: un prim-vicepreședinte, un secretar general și opt vicepreședinți executivi, care vor primi atribuții ulterior din partea Biroului Politic Național. În același for, președinții filialelor județene ar urma să devină membri de drept, iar dintre aceștia, la nivel regional, să fie ales câte un vicepreședinte regional. Bogdan a insistat că funcția de prim-vicepreședinte „nu poate fi decât” una singură, argumentând că o astfel de formulă ar fi „logică” și ar ajuta partidul să funcționeze mai coerent în privința strategiei și poziționărilor politice. Ce se întâmplă cu Ciprian Ciucu Întrebat dacă Ciprian Ciucu, actual prim-vicepreședinte, va mai deține funcția în contextul dosarului în care este vizat de DNA, Ionel Bogdan a spus că decizia aparține Congresului, care va alege „o moțiune sau alta”. În același timp, Bogdan a afirmat că Ciucu poate candida, potrivit statutului PNL, pentru funcția de prim-vicepreședinte pe moțiunea lui Ilie Bolojan și a adăugat că speră ca acesta să facă acest pas. [...]
PSD condiționează votul pentru Guvernul Veștea de un pachet de măsuri economice și fiscale , într-un moment în care instalarea rapidă a unui Executiv „cu puteri depline” este prezentată ca necesară pentru a evita blocaje și pentru a opri „declinul economic”, potrivit Agerpres . Deputatul PSD Mihai Fifor afirmă că partidul va asigura sprijinul parlamentar pentru învestire „doar în măsura în care” programul de guvernare include măsuri concrete de protejare a populației, susținere a economiei și relansare a dezvoltării. Mesajul a fost publicat de Fifor pe Facebook. Ce cere PSD în programul de guvernare În lista de obiective și măsuri pe care PSD le solicită pentru a susține învestirea Guvernului Veștea sunt incluse: oprirea austerității și încetarea transferării poverii fiscale către românii cu venituri mici și medii, precum și către micii antreprenori; echilibrare fiscal-bugetară prin investiții, dezvoltare economică și creșterea bazei de venituri la buget, „nu prin sărăcirea populației”; un pachet antiinflație care să protejeze puterea de cumpărare a românilor vulnerabili, prin majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități și extinderea plafonării adaosului comercial la produsele de bază din coșul minim de consum; combaterea abandonului școlar prin extinderea programului „Masă Caldă”; reformă administrativă orientată spre servicii publice mai eficiente și reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin stimularea comasării voluntare a localităților mici; debirocratizare, cu reducerea cu minimum 25% a sarcinilor administrative pentru cetățeni și firme și scurtarea cu cel puțin 30% a termenelor de autorizare; deblocarea economiei prin plata rapidă a datoriilor statului către mediul privat; relansarea programelor de stimulare economică în sectoare strategice, sub principiul „Producem în România, Investim în România”, inclusiv prin garanții de stat pentru investiții și capital de lucru, subvenționarea dobânzilor și susținerea industriei auto, „inclusiv prin consolidarea programului Rabla ”; susținerea agriculturii prin programe de creditare avantajoase, cu dobânzi subvenționate, pentru investiții și dezvoltarea producției autohtone. Miza: majoritate parlamentară și direcția politicilor economice Poziția PSD indică faptul că votul pentru învestirea Guvernului Veștea este legat direct de conținutul programului de guvernare, în special pe zona de fiscalitate, inflație, debirocratizare și relația stat–mediul privat (plata arieratelor). În același mesaj, Fifor susține că „prioritatea 0” ar trebui să fie „reconstrucția economică și protejarea nivelului de trai”, după „luni de austeritate, improvizație și decizii greșite”. [...]
PNL intră într-un weekend decisiv pentru conducere și direcția politică , cu un Consiliu Național convocat de urgență și un Congres extraordinar programat duminică, pe fondul unui conflict intern care a ajuns și în instanță, potrivit Antena 3 . Consiliul Național al PNL se reunește vineri, de la ora 17:00, online, cu participarea a 800 de delegați, pentru a convoca oficial Congresul extraordinar de duminică (ora 12:00), la Romexpo, și pentru a stabili ordinea de zi. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați, dintre care 500 de drept și 2.000 aleși de organizațiile din teritoriu. Miza: conducerea PNL și repoziționarea partidului între Opoziție și guvernare Duminică urmează alegeri pentru conducerea partidului, iar Ilie Bolojan candidează la președinția PNL. Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida pentru aceeași funcție și a cerut amânarea Congresului, astfel încât acesta să aibă loc după ce ar obține, eventual, votul de încredere al Parlamentului pentru funcția de prim-ministru. În același timp, Congresul ar urma să modifice statutul partidului, inclusiv prin reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte. Conform unor surse liberale citate de Antena 3, una dintre modificări ar viza reducerea de la patru la una a funcțiilor de prim-vicepreședinte. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu (care a demisionat din funcție miercuri). Antena 3 notează că Bolojan urmărește, prin votul de duminică, să își reconfirme controlul în partid și să obțină sprijin pentru intrarea PNL în Opoziție, în condițiile în care o parte dintre parlamentari și lideri județeni ar susține intrarea la guvernare alături de PSD. Disputa a ajuns la Tribunalul Ilfov : procese, suspendări și amenințări cu excluderi Pe lângă confruntarea pentru șefia partidului, o altă miză a Congresului este dacă se va decide excluderea lui Veștea — despre care Antena 3 scrie că a acceptat să fie premier fără consultarea PNL — și a parlamentarilor din gruparea contestatarilor lui Bolojan. În plan juridic, Tribunalul Ilfov a suspendat joi decizia Biroului Politic Național privind interzicerea votării guvernului Veștea de către parlamentarii PNL. Tabăra lui Bolojan susține însă că votul este liber, dar și partidul este liber să ia decizii față de cei care votează. Președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan, a declarat vineri că procesele deschise de gruparea Veștea împotriva deciziilor conducerii centrale nu vor afecta desfășurarea Congresului și a ironizat noile demersuri juridice: „Pot să atace la Tribunalul Ilfov de câte ori doresc. Poate vor găsi şi o instanţă care lucrează în weekend pentru a ataca inclusiv hotărârile Consiliului Naţional de astăzi.” Bogdan a mai susținut că există o contradicție în poziția celor 16 reclamanți care contestă mandatul stabilit de BPN pentru parlamentarii PNL, afirmând că o parte dintre ei ar fi impus, la rândul lor, mandate delegaților din filialele pe care le conduc pentru susținerea lui Veștea. Cazul Ciucu: control judiciar, dar sprijin intern pentru candidatură O altă temă care apasă asupra Congresului este situația lui Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, plasat sub control judiciar de DNA într-un dosar de corupție anunțat joi (context detaliat în materialul Antena 3 despre audierea sa la DNA, aici ). Antena 3 arată că, teoretic, Ciucu „ar trebui să facă un pas în spate” din primul rând al conducerii, însă până la acest moment declarațiile unor colegi de partid de la Modrogan au fost de susținere. Cristina Trăilă și Ionel Bogdan au spus vineri că Ciucu poate candida în continuare pentru funcția de prim-vicepreședinte, invocând prezumția de nevinovăție. În paralel, liberalii lui Bolojan susțin, „neoficial și oficial”, că momentul chemării lui Ciucu la DNA și anunțul candidaturii lui Veștea ar fi fost coordonate pentru a lovi în planurile lui Bolojan pentru Congres. Ce urmează Vineri seara, Consiliul Național trebuie să convoace oficial Congresul de duminică și să fixeze agenda, inclusiv modificările de statut. Duminică, PNL ar urma să tranșeze atât competiția pentru președinția partidului, cât și arhitectura conducerii — într-un context în care conflictul intern se suprapune peste o dispută strategică privind rămânerea în Opoziție sau intrarea la guvernare. [...]
