Politică22 iun. 2026
România cere „linii roșii” în negocierile UE–Rusia privind Ucraina - avertisment împotriva unui „nou Donbas” și a ridicării sancțiunilor fără retragere verificabilă
România riscă să rămână cu un conflict înghețat la Marea Neagră dacă viitoarele negocieri UE–Rusia ajung să legitimeze anexări teritoriale și să lase Moscovei spațiu de manevră militară în regiune, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Miza pentru București, ca stat de frontieră NATO și UE, este ca arhitectura de pace să nu producă „un nou Donbas” la câteva sute de kilometri de granițe. Negocierile pe dosarul ucrainean ar putea începe în viitorul apropiat, însă în UE nu există încă un acord asupra celui care va reprezenta blocul comunitar. Potrivit unor surse citate de Politico , președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Friedrich Merz, s-ar opune ca președintele Consiliului European, António Costa, să preia inițiativa, în condițiile în care Parisul și Berlinul au avut deja discuții cu Moscova pe cont propriu. Liniile roșii pentru România: teritoriu, securitate la Marea Neagră, sancțiuni Corneliu Bjola, politolog la Universitatea Oxford, susține că România și celelalte state de pe flancul estic trebuie să transmită din timp un mesaj coerent la Bruxelles și în marile capitale europene. În viziunea sa, interesul vital al României este ca orice acord să nu valideze câștiguri teritoriale obținute prin forță și să nu transforme conflictul într-unul înghețat, cu efect direct asupra securității regionale. „România are un interes vital ca orice arhitectură de pace să nu legitimeze anexări teritoriale prin forță și să nu producă un «nou Donbas» permanent, un conflict înghețat la câteva sute de kilometri de granițele sale.” Bjola avertizează că securitatea Ucrainei este legată de securitatea Mării Negre și de stabilitatea Republicii Moldova, iar un acord care ar permite Rusiei să mențină sau să-și repoziționeze capabilități militare ofensive în regiune – inclusiv sisteme care ar controla spațiul aerian și maritim – ar contraveni intereselor României. Pe zona de sancțiuni, expertul indică o condiționare strictă: orice calendar de ridicare a sancțiunilor ar trebui legat de retragerea treptată și verificabilă a trupelor ruse și de respectarea clauzelor de securitate, nu de „simple declarații politice” ale Moscovei. Cine ar putea negocia pentru UE și de ce contează pentru Est În analiza sa, Bjola îl indică pe Mario Draghi – fost șef al Băncii Centrale Europene și fost premier al Italiei – drept un profil potrivit pentru a reprezenta UE în discuțiile cu Rusia, argumentând că acesta nu este asociat cu perioada dependenței energetice de Rusia sau cu proiecte precum Nord Stream și că a demonstrat capacitatea de a construi soluții complexe în criza euro. Miza depășește încetarea ostilităților: negocierile ar urma să atingă reconstrucția Ucrainei, arhitectura viitoare a sancțiunilor, ordinea energetică europeană și garanțiile de securitate pentru Europa. Problema de fond pentru București: influență redusă în formatele europene Bjola susține că România nu a blocat inițiative europene majore, dar nici nu a contribuit decisiv la definirea lor și a evitat asocierea cu proiecte europene mai ambițioase. În acest context, recomandarea pe termen scurt este ca Bucureștiul să nu blocheze „soluțiile constructive” și să-și refacă treptat credibilitatea prin participare activă la definirea pozițiilor comune europene, nu doar formal. Ce tip de compromis ar putea fi discutat În privința unui eventual compromis, Bjola spune că acesta ar trebui să fie mai degrabă despre calendare și mecanisme, nu despre principii. El descrie posibilitatea unor ridicări graduale ale unei părți din sancțiuni doar în condițiile retragerii treptate a trupelor ruse, ale unui regim de demilitarizare convenit și ale unei transparențe militare ridicate. Pentru teritoriile ocupate, menționează formule temporare de administrare sub egida ONU sau a unei misiuni internaționale, dar numai dacă sunt acceptate de societatea ucraineană și nu devin o soluție permanentă de înghețare a conflictului. [...]