Știri
Știri din categoria Politică
Schimbul de replici dintre USR și PSD mută discuția despre PNRR în registru simbolic, fără clarificări pe investiții, după ce senatorul USR Cristian Ghinea a ironizat o fotografie cu doi foști miniștri PSD pe Muntele Athos, potrivit Adevărul.
Ghinea a comentat pe Facebook o imagine în care apar Alexandru Rogobete (fost ministru al Sănătății) și Bogdan Ivan (fost ministru al Energiei), aflați la Athos. În postarea sa, senatorul USR a legat episodul de investițiile din PNRR, susținând că „acum este prea târziu” și întrebând retoric „cum îi explic copilului meu ce fac bărbații aceștia aici?”.
Alexandru Rogobete i-a răspuns public lui Ghinea, afirmând că gestul surprins în fotografie arată „respect față de un bătrân care și-a dedicat viața credinței” și că „imaginația” lui Ghinea, nu fotografia, ar fi „adevărata problemă”. În mesajul său, fostul ministru îl invită pe senatorul USR să meargă la Athos pentru câteva zile și să discute cu monahii, susținând că o astfel de experiență ar însemna „mai multă omenie decât multe discursuri”.
„Domnule Ghinea, dacă o fotografie cu un om care ține de mână un călugăr pe Muntele Athos v-a provocat atâta imaginație, poate problema nu este fotografia.”
Conform publicației, Rogobete și Ivan au vizitat Muntele Athos vineri, 17 iulie, unde s-au întâlnit cu părintele Gheronda Gheorghe Vatopedinu. Rogobete a descris vizita ca pe un prilej de reflecție și introspecție și a spus că s-a rugat „pentru sănătatea noastră, a tuturor”, pentru familii aflate în încercări, pentru bolnavi și pentru medici.
În lipsa unor detalii suplimentare despre proiecte sau termene PNRR în acest schimb de mesaje, disputa rămâne, deocamdată, la nivel de poziționare publică și atacuri simbolice, nu de clarificare a responsabilităților sau a stadiului investițiilor invocate de Ghinea.
Recomandate
Miza jalonului din PNRR pe legea salarizării riscă să devină o dispută politică cu cost bugetar și de investiții , după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a respins public ideea PSD de a renunța la acest angajament, potrivit news.ro . Gheorghiu a reacționat la declarațiile Liei Olguța Vasilescu (PSD), care a susținut că România ar trebui să renunțe la jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aferent legii salarizării bugetarilor. Vicepremierul interimar a spus că pierderea ar însemna 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), bani care „merg în spitale, în școli, în autostrăzi”. Ce spune Guvernul: renunțarea ar însemna bani pierduți și un semnal prost pe reforme În intervenția de la B1 TV, Oana Gheorghiu a argumentat că, dincolo de suma asociată jalonului, legea salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice ar aduce „echilibru”. Ea a admis că o astfel de lege nu poate mulțumi pe toată lumea. Totodată, Gheorghiu a acuzat că discuția despre renunțarea la jalon poate alimenta un tipar în care „sabotăm jaloanele și fondurile europene” și apoi se caută vinovați pentru întârzieri. În același timp, a nuanțat, spunând că „și oamenii din PSD” își doresc să nu se piardă banii și că acest tip de „narativ” poate fi folosit temporar în logica politică. Poziția PSD: costul anual al legii ar depăși câștigul din PNRR Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei și fost ministru al Muncii, a susținut că aplicarea noii legi a salarizării ar face ca statul „să piardă dublu, anual, față de cât câștigă din PNRR, într-un singur an”. Ea a indicat un impact prognozat de 166 de miliarde (lei, conform contextului) și a afirmat că, „dacă facem legea în actuala formă”, impactul ar urca la 174 de miliarde, ceea ce ar însemna „în plus, anual, minim 8 miliarde de lei” (aprox. 1,6 miliarde de euro, potrivit declarației citate de news.ro). De ce contează: tensiune între finanțarea investițiilor și presiunea pe cheltuieli Disputa pune față în față două riscuri: pe de o parte, pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), invocată de Guvern ca finanțare pentru investiții publice; pe de altă parte, avertismentul PSD privind un posibil cost bugetar anual suplimentar de cel puțin 8 miliarde de lei, dacă legea ar fi aplicată într-o formă considerată „proastă” de Vasilescu. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calculele oficiale ale impactului și despre forma finală a legii, rămâne de urmărit dacă jalonul din PNRR va fi menținut fără modificări și ce variantă de lege va fi asumată politic, astfel încât să nu blocheze finanțarea europeană și să limiteze presiunea pe buget. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu critică public etichetările politice , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o „sectă” care îl susține pe Ilie Bolojan , potrivit news.ro . Miza declarațiilor este tensiunea dintre PSD și susținătorii unui lider politic, cu efect direct asupra climatului de dezbatere publică și a modului în care sunt tratați cetățenii care își exprimă opiniile. Gheorghiu, vicepremier interimar și „proaspăt membru” al PNL, a spus că este „trist” ca președintele unui partid și, în același timp, președintele Camerei Deputaților să numească „sectanți” „niște români care îndrăznesc să aibă altă opinie”. Ea a calificat acest tip de discurs drept „nepermis pentru un politician cu experiența” lui Grindeanu. Reacția Oanei Gheorghiu: dreptul la opinie și acuzația de „amenințare” În intervenția de vineri seară la B1 TV, Oana Gheorghiu a insistat că susținătorii lui Ilie Bolojan „au dreptul” să creadă „într-un alt om” și să își exprime public opțiunea, inclusiv pe rețelele sociale. În același timp, a afirmat că nu înțelege de ce acești oameni „trebuie să fie etichetați” și „practic amenințați” că vor deveni „subiectul unei lupte” duse de PSD. „Cred că este trist că preşedintele unui partid şi în acelaşi timp preşedintele Camerei Deputaţilor numeşte sectanţi nişte români care îndrăznesc să aibă altă opinie decât cea a domnului Grindeanu.” Ea a mai spus că nu înțelege „de ce se luptă PSD cu oamenii” și a adăugat că „PSD a ales o cale”, iar „nu e nimeni vinovat pentru calea pe care a ales-o PSD”. Ce a spus Sorin Grindeanu despre susținătorii lui Ilie Bolojan Declarațiile Oanei Gheorghiu vin după un interviu acordat de Sorin Grindeanu joi, la Antena 3, în care acesta a afirmat: „Nu am cum să nu mă revolt când văd că această sectă, pentru că efectiv este o sectă, continuă să aplaude politicile economice proaste ale lui Ilie Bolojan dintr-un singur motiv, de a fi împotriva PSD-ului.” Anterior, Grindeanu a mai spus că se va bate „pe tot terenul” cu „hashtagii ăștia”, „oriunde este nevoie”, deoarece „pare că este o pestă care a cuprins România”. Context politic: Guvernul „lucrează” fără a răspunde atacurilor Oana Gheorghiu a plasat disputa și în logica relațiilor recente dintre PNL și PSD, afirmând că, la fel ca în perioada în care cele două partide erau în coaliție și PNL nu răspundea atacurilor PSD, „și acum Guvernul lucrează”, fără a răspunde acestor critici. [...]
Victor Ponta avertizează asupra unui nou val de inflație și scumpiri în toamnă , pe fondul unei situații bugetare pe care o descrie drept critică pentru guvernul interimar, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat, vineri seară, la România TV, că „toamna va aduce inflație și scumpiri”, iar guvernul interimar ar fi „practic în faliment”, susținând că „banii s-au epuizat deja”. În această logică, Ponta spune că nu se așteaptă la „vești bune” în perioada următoare, nici pe plan economic, nici politic. Ce efecte economice anticipează fostul premier În intervenția sa, Ponta a avansat mai multe consecințe pe care le leagă de presiunile inflaționiste și de lipsa resurselor financiare la nivelul statului: salariile și pensiile ar urma să scadă „real”, din cauza inflației; statul nu și-ar mai onora obligațiile față de firme; investițiile ar urma să fie afectate. Totodată, el afirmă că fondurile europene din PNRR „se închid oficial pe 31 august”, fără a detalia în ce măsură acest lucru ar influența imediat finanțarea proiectelor sau fluxurile bugetare. Context politic: acuzații la adresa miniștrilor USR Pe plan politic, Ponta susține că „nu se va schimba nimic în bine” și că taberele politice „stau pe poziții, pregătite de scandal”. În același timp, afirmă că premierul Ilie Bolojan „nu este principala problemă”, ci miniștrii USR, despre care spune că nu vor să plece din funcții și că ar urmări controlul asupra companiilor de stat. Comparația cu 2009 Ponta compară situația actuală cu anul 2009, când guvernul interimar condus de Emil Boc a precedat venirea FMI și creșterea TVA la 24%, sugerând un risc de deteriorare rapidă a echilibrelor bugetare. Declarațiile sunt evaluări politice și nu sunt însoțite, în material, de date bugetare sau de o poziție oficială a guvernului privind riscul de neplată ori scenarii de ajustare fiscală. [...]
Administrația Trump pare să evite o confruntare directă cu Beijingul în ancheta anunțată de președinte privind un presupus „mușamalizări” ale interferenței Chinei în alegerile prezidențiale din 2020, într-un moment în care Casa Albă mizează pe relansarea dialogului la vârf cu Xi Jinping, potrivit Politico . Donald Trump a spus, într-un discurs de joi, că a ordonat FBI, CIA, Departamentului de Justiție și Biroului Directorului Informațiilor Naționale (ODNI) să investigheze ceea ce el numește o acoperire oficială a activităților Chinei. Până acum, însă, nu există indicii publice că Beijingul ar fi o țintă explicită a investigației sau a altor demersuri conexe. Departamentul de Justiție a transmis că „pune în aplicare directiva președintelui”, dar a refuzat să precizeze dacă ancheta va include și presupusa ingerință chineză. FBI, ODNI și CIA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, conform aceleiași surse. Accent pe „actori interni”, nu pe China Consilierul comercial al Casei Albe, Peter Navarro, le-a spus reporterilor vineri că „nu este o poveste despre China” și că investigațiile vor viza „actori rău-intenționați interni” care ar fi subminat integritatea alegerilor. Casa Albă nu a indicat dacă intenționează să urmărească Beijingul pentru infracțiunile pe care Trump le invocă. Democrații folosesc această lipsă de acțiune împotriva Chinei ca argument că miza reală ar fi sancționarea unor adversari politici percepuți din comunitatea de informații. Ro Khanna, membru democrat din California și lider al opoziției în Comisia specială a Camerei Reprezentanților pentru China, a acuzat că Trump „folosește China pentru un scop politic”, nu pentru a ridica „preocupări reale de securitate națională”. Context diplomatic: summitul din septembrie rămâne în picioare Episodul vine pe fondul eforturilor lui Trump de a încălzi relațiile cu Xi Jinping după un an de dispute comerciale și tarifare. Cei doi lideri s-au întâlnit în mai, iar Trump a vorbit la întoarcere despre acorduri pentru produse agricole și avioane Boeing. Următoarea întâlnire este programată pentru septembrie, la Washington; Casa Albă a spus că summitul „continuă conform planului”, fără să indice dacă subiectul acuzațiilor va fi pe agendă. Un diplomat asiatic din Washington, citat anonim, a spus că Beijingul nu pare deosebit de iritat: China „respinge dur în cuvinte”, dar rămâne deschisă discuțiilor, iar episodul este „zgomot” care nu ar urma să rupă summitul din septembrie. Afirmații contestate și presiune politică internă Potrivit Politico , afirmațiile lui Trump despre subminarea alegerilor de către China au fost respinse în mod repetat de investigații ale unor agenții americane, inclusiv Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA) și FBI. Comunitatea de informații a concluzionat în 2021 că China „a luat în calcul, dar nu a desfășurat” operațiuni de influențare a alegerilor, deoarece nu favoriza nici pe Trump, nici pe Joe Biden. De partea chineză, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a calificat declarațiile lui Trump drept „acuzație falsă și calomnie gravă”, fără să sugereze o deteriorare majoră a relației bilaterale; ambasada Chinei la Washington a refuzat comentarii suplimentare. În Congres, Khanna a spus că va direcționa comisia pentru China să investigheze afirmațiile lui Trump „acum sau când va fi în majoritate”, în timp ce unii republicani cer administrației să analizeze mai atent influența Chinei asupra alegerilor. Senatorul Todd Young a susținut că guvernul trebuie să înțeleagă și să perturbe mai bine planurile Partidului Comunist Chinez. Separat, voci republicane critice față de China au semnalat o contradicție între acuzațiile de ingerință și apropierea diplomatică de Beijing, invocând inclusiv decizii precum menținerea controlului ByteDance asupra algoritmului TikTok, vânzarea de cipuri avansate de inteligență artificială către China și revocarea unui ordin de urgență legat de Hong Kong, potrivit Politico. Trump a susținut că Beijingul ar fi realizat „cel mai mare compromis al datelor electorale din istorie”, inclusiv prin producerea de „buletine ilegale” pentru Joe Biden, ca represalii pentru politica sa comercială agresivă față de China. Un fost oficial al Consiliului Național de Securitate, Dennis Wilder, a spus că, în lipsa unei dovezi decisive, este „foarte puțin probabil” ca această linie de acuzații să ducă undeva. [...]
Președintele Volodimir Zelenski ia în calcul schimbarea conducerii armatei , pe fondul protestelor interne declanșate de remanierea de la Apărare, potrivit Meduza , care citează o relatare Financial Times și informații confirmate din cercul administrației prezidențiale ucrainene. Miza imediată este una operațională: o eventuală înlocuire a comandantului-șef al Forțelor Armate, generalul Oleksandr Sîrski , fără perturbarea apărării pe linia frontului. Potrivit Financial Times (care invocă o sursă de rang înalt din administrația ucraineană), Zelenski urmează să se întâlnească în acest weekend cu comandanți militari pentru a le asculta evaluările privind situația de pe front și pentru discuții cu potențiali candidați la conducerea armatei. Sursa citată de FT susține că Zelenski ar fi pregătit să-l retragă pe Sîrski dacă identifică un comandant care poate asigura o „tranziție lină” a conducerii trupelor, fără a afecta apărarea Ucrainei. Protestele, factor de presiune pentru o decizie rapidă Meduza notează, într-o actualizare, că biroul președintelui „ia în serios” varianta demiterii lui Sîrski dacă protestele continuă, potrivit unui interlocutor apropiat administrației. Acesta afirmă că în anturajul lui Zelenski nu se așteptau la un asemenea ecou public după schimbarea ministrului Apărării și că protestatarii au două cereri principale: revenirea lui Mihail Fedorov la Apărare și demiterea lui Sîrski. Conform aceleiași surse, revenirea lui Fedorov este „extrem de puțin probabilă”, în timp ce în cazul lui Sîrski „e altceva”, iar o demitere este „destul de probabilă”. Interlocutorul Meduza mai spune că, în seara de 17 iulie, Zelenski a discutat cu mai mulți comandanți de brigadă, descriind aceste contacte drept „probe” neoficiale pentru o posibilă schimbare la vârf. Critici din interiorul sistemului de apărare Un oficial de rang înalt din Ministerul ucrainean al Apărării a declarat pentru Financial Times că problema lui Sîrski ar fi incapacitatea de a formula o viziune convingătoare despre cum poate Ucraina să câștige războiul. „Una dintre probleme este că Sîrski nu are o înțelegere a modului în care va câștiga. Teoria lui despre victorie se reduce la a rezista cât mai mult și a mobiliza mai mulți oameni.” Contextul politic: căderea guvernului și schimbarea ministrului Apărării Zelenski a anunțat pe 12 iulie demiterea premierului Iulia Sviridenko, ceea ce a însemnat automat demisia întregului cabinet. Rada Supremă a aprobat demisia guvernului pe 14 iulie, iar a doua zi a devenit public faptul că Mihail Fedorov nu va fi reconfirmat ca ministru al Apărării și nu va intra în noul cabinet. Decizia a declanșat proteste în mai multe orașe. Pe 17 iulie, la Kiev au participat, potrivit estimărilor Interfax-Ucraina citate de Meduza, aproximativ 10.000 de persoane. Fedorov a declarat jurnaliștilor că Sîrski ar fi insistat pentru demiterea sa și a susținut că, în opinia lui, cel care ar trebui demis este chiar comandantul-șef al armatei. [...]
Sorin Grindeanu deschide ușa unei formule de guvernare cu AUR, dar condiționează orice discuție de poziționarea partidului pe sancțiunile împotriva Rusiei și pe războiul din Ucraina , potrivit Adevărul . Schimbarea de ton vine în plin blocaj al negocierilor pentru o majoritate parlamentară, cu miza strângerii celor 233 de voturi necesare învestirii unui nou guvern. Liderul PSD și propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru a spus la Antena 3 că este optimist că poate obține sprijinul necesar până la finalul lunii august, fără să detalieze însă strategia. În același timp, a indicat că o eventuală colaborare cu AUR ar depinde de clarificări pe zona de politică externă, unde spune că există divergențe majore. „Niște lucruri care țin de sancțiuni la adresa Rusiei sau chestiuni legate de Ucraina, pe care în acest moment, din perspectiva mea, AUR nu le-a clarificat. Ba chiar din contra. Intră în contradicție cu ceea ce susține PSD-ul, și Uniunea Europeană, și NATO.” Reacția AUR: partidul spune că nu e invitat la discuții AUR a respins ideea că ar avea ceva de „clarificat” în raport cu PSD. Ștefăniță Avramescu, reprezentant al partidului, a susținut că formațiunea nu este invitată la discuțiile privind ieșirea din blocaj și că, în aceste condiții, „nu avem noi ce să spunem”. Context: negocieri pentru majoritate și semnal de la Washington În paralel, președintele Nicușor Dan a transmis că nu va fixa un termen pentru desemnarea viitorului premier și va aștepta un acord între partide privind majoritatea parlamentară. Tot joi, ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg , a transmis un mesaj de încredere în instituțiile românești: „Contăm pe instituțiile din România să găsească soluția.” Consultările dintre președinte și liderii partidelor parlamentare urmează să continue, în încercarea de a contura o majoritate care să susțină viitorul executiv. Pentru PSD, condiționarea explicită a unei posibile colaborări cu AUR de teme precum sancțiunile contra Rusiei și Ucraina ridică miza negocierilor dincolo de aritmetica parlamentară, spre compatibilitatea cu liniile UE și NATO. [...]
