Știri
Știri din categoria Politică
Conducerea PSD se reunește luni, de la 10.00, pe fondul deciziilor cu impact bugetar privind pensiile și salariul minim, într-un moment în care Guvernul pregătește bugetul pentru 2027, potrivit Mediafax.
Biroul Permanent Național al PSD este convocat luni, 9 noiembrie 2026, la sediul central al partidului din Șoseaua Kiseleff nr. 10. Ședința are loc la aproape trei săptămâni de la instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu, în condițiile în care Executivul intră în etapa de construcție a bugetului pentru anul viitor.
În prim-plan sunt discuțiile despre majorarea pensiilor începând cu 2027, temă legată direct de resursele bugetare disponibile și de necesitatea reducerii deficitului. În același context, ministrul Muncii, Florin Manole, vorbise anterior despre posibilitatea creșterii pensiilor anul viitor și despre acordarea unui sprijin financiar pentru pensionari în decembrie 2026.
O a doua temă majoră este salariul minim pe economie. Sindicatele cer majorarea de la 4.325 de lei brut la 5.000 de lei brut, în timp ce patronatele și-au exprimat rezerve privind capacitatea companiilor de a susține o astfel de creștere. Premierul Luca Niculescu a avut deja consultări cu marile confederații sindicale, iar decizia este prezentată ca fiind de corelat cu pregătirea bugetului.
Pe lângă temele sociale, PSD discută și despre reforme în administrația publică și companiile de stat. La reuniunea anterioară a Biroului Permanent Național, din 2 noiembrie, Sorin Grindeanu a anunțat că miniștrii partidului trebuie să centralizeze, în termen de două săptămâni, propunerile privind comasarea instituțiilor, agențiilor și companiilor de stat, cu obiectivul de reorganizare și reducere a cheltuielilor.
Pe agenda guvernamentală sunt menționate și pregătirea bugetului pentru 2027, reforma salarizării în sectorul public și continuarea proiectelor finanțate din fonduri europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Guvernul Luca Niculescu a primit votul de învestitură al Parlamentului pe 20 octombrie, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. PSD deține 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale, ceea ce îi conferă un rol central în deciziile care vor influența construcția bugetului și pachetul de măsuri pentru finalul lui 2026 și începutul lui 2027.
Recomandate
Ciprian Ciucu a relansat atacurile la adresa rivalilor politici, într-un mesaj cu miză electorală pentru PNL , susținând că AUR este „un partid de extremiști neofasciști, populiști”, iar PSD „nu mai are lider”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu liberalii din Buzău. În intervenția sa, primarul general al Capitalei a încadrat competiția politică în termeni de polarizare, criticând simultan mai multe partide. Despre USR, Ciucu a afirmat că este „un partid de agitați”, pe care l-a descris ca fiind orientat spre contestare permanentă, inclusiv internă. Atac la AUR și USR, plus un mesaj despre PSD Ciucu a spus despre AUR: „AUR este un partid de extremişti neofascişti, populişti.” În același registru, despre USR a declarat: „USR-ul este un partid de agitaţi, care contestă orice, oricând, în orice context, şi se contestă până şi unii pe alţii.” În ceea ce privește PSD, edilul a susținut că formațiunea ar părea puternică la nivel local, în Buzău, dar ar fi „în declin” la nivel național. În acest context, a afirmat: „PSD-ul nu mai are lider. Cine? Manda? Hai să fim serioşi.” Context: mesaj intern și poziționare pentru PNL Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri politice locale, iar mesajul central a fost unul de delimitare față de principalele partide concurente. Din informațiile disponibile în materialul news.ro , Ciucu a indicat și că PNL ar avea „un candidat care se vede”, fără ca textul furnizat să includă detalii suplimentare despre cine este candidatul sau la ce tip de alegeri se referă exact. [...]
Apropierile publice dintre PSD și PNL capătă o miză politică locală după ce primarul PSD din Buzău, Constantin Toma , a publicat pe Facebook o fotografie alături de lideri ai PNL, potrivit Libertatea . Gestul vine în contextul în care Toma a criticat în repetate rânduri conducerea propriului partid și a cerut demisii la vârful PSD. Fotografia a fost publicată vineri, 6 noiembrie, iar în ea apar Ilie Bolojan , președintele PNL, și Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primarul Capitalei. Cei doi au fost la Buzău pentru o ședință la sediul PNL din oraș. În mesajul postat, Constantin Toma a descris întâlnirea drept un „schimb de experiență” între „un fost și doi actuali primari” și a mulțumit pentru vizită. Contextul: criticile lui Toma la adresa conducerii PSD În materialul citat, Toma este prezentat ca unul dintre primarii PSD care au atacat public conducerea partidului. El i-a cerut demisia fostului președinte PSD, Marcel Ciolacu, după rezultatul candidatului PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, pe care l-a numit „o rușine pentru Partidul Social Democrat”. Ulterior, Toma a cerut și demisia actualului președinte PSD, Sorin Grindeanu, afirmând în mai 2026 că „PSD este într-un mare pericol” și că „o singură ieșire” ar fi ca Grindeanu să plece. Totodată, potrivit aceleiași surse, Toma a spus că secretarul general al PSD de atunci, Paul Stănescu, ar fi recomandat liderilor locali, înainte de turul 1 al prezidențialelor din 2024, să strângă voturi pentru George Simion. De ce contează: semnalul de repoziționare și efectele în plan local Apariția publică a unui primar PSD alături de lideri PNL, dublată de mesajul despre „administrație pentru oameni, pentru comunități”, funcționează ca un semnal de repoziționare politică, cel puțin la nivel de imagine și relaționare locală, într-un moment în care Toma se află în conflict deschis cu vârful PSD. Libertatea notează că Toma a demisionat în vara acestui an din toate funcțiile deținute în PSD, dar a rămas membru de partid. El nu își dă demisia din PSD deoarece și-ar pierde mandatul de primar, în timp ce o eventuală excludere nu ar atrage automat pierderea mandatului, întrucât legea prevede expres pierderea calității de membru prin demisie. [...]
Guvernul mizează pe relansarea economiei prin credibilitate externă și măsuri anti-evaziune , iar premierul Luca Niculescu le-a transmis investitorilor străini că „reconstruirea încrederii” este condiția pentru soluții aplicabile mediului de afaceri, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc miercuri, la Palatul Victoria , cu reprezentanții investitorilor străini în România. Mesajul central al premierului a fost că relansarea economiei este „absolut necesară”, iar dialogul cu companiile trebuie să se bazeze pe încredere și pe cooperare între instituțiile statului și mediul privat. În același context, Niculescu a invocat drept „semnal bun” faptul că România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, susținând că depășirea blocajului politic de la București a dus la creșterea credibilității externe. Premierul a legat relansarea de „repornirea motoarelor economiei” prin noi investiții, cu efecte așteptate în locuri de muncă și oportunități, în special pentru tineri. Ce măsuri pune Guvernul pe agenda investitorilor Executivul ar urma să își concentreze acțiunea pe o combinație de măsuri cu impact direct asupra costurilor și predictibilității pentru companii: o abordare „mai articulată” a diplomației economice; creșterea eficienței în aplicarea măsurilor de combatere a evaziunii fiscale; debirocratizare, cu obiectivul de a implementa standarde ale economiilor dezvoltate, mai aproape de nevoile investitorilor. OCDE și calendarul de consultări cu investitorii Aderarea la OCDE a fost menționată ca obiectiv esențial pentru creșterea profilului de țară și atragerea de capital, iar premierul a amintit dialogul avut marți cu secretarul general al organizației, Mathias Cormann. Pentru a formaliza consultarea cu investitorii străini, Niculescu i-a cerut șefului Cancelariei prim-ministrului să pregătească întâlniri trimestriale cu participarea reprezentanților Guvernului, după ce investitorii au prezentat „o serie de propuneri concrete” pentru stimularea economiei. La discuții au participat, între alții, miniștrii Finanțelor, Externelor, Energiei, Muncii, Sănătății, Mediului și Digitalizării, alături de șeful Cancelariei prim-ministrului. [...]
Democrații intră în noul Congres cu o majoritate fragilă și cu tensiuni interne privind conducerea Senatului , într-un context în care președintele Donald Trump semnalează că va riposta la anchetele parlamentare anunțate de opoziție, potrivit CNN . După alegerile de la mijloc de mandat, democrații au obținut controlul ambelor camere ale Congresului, însă marjele exacte rămân neclare, cu voturi încă numărate în curse-cheie. În paralel, în interiorul partidului se conturează o dispută pentru șefia majorității din Senat, ceea ce poate influența ritmul și direcția agendei legislative și a investigațiilor asupra administrației Trump. Conducerea Senatului, sub semnul întrebării Chuck Schumer se declară încrezător că își va păstra poziția de lider al democraților din Senat, după ce partidul a recâștigat majoritatea. Totuși, CNN notează că doi senatori democrați proeminenți pun sub semnul întrebării o „încoronare” automată. Senatorul Chris Van Hollen a spus că ar trebui să existe un proces competitiv, nu o desemnare formală fără dezbatere, argumentând că partidul are nevoie de o discuție despre cum va folosi „noile responsabilități și noile puteri”. La un eveniment post-electoral din Washington, menționarea numelui lui Schumer a fost întâmpinată cu huiduieli în sală, potrivit relatării. Senatoarea Elissa Slotkin nu a exclus o candidatură proprie și a indicat că Schumer trebuie să convingă colegii că are un plan despre cum ar trebui folosită noua majoritate. Anchete în Congres și semnalul de „contraatac” de la Casa Albă Pe fondul revenirii democraților la conducerea Camerei Reprezentanților, se conturează și o agendă de supraveghere (control parlamentar) a administrației. Un membru democrat cu rang înalt din Comisia de Supraveghere a Camerei, Stephen Lynch, a indicat că doi oficiali ai administrației Trump — șeful de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, și directorul Biroului pentru Management și Buget, Russell Vought — ar urma să fie chemați la audieri. În același timp, Trump a transmis că intenționează să se opună investigațiilor democraților și a spus că va cere Departamentului de Justiție să analizeze ceea ce el a descris drept amenințări cu „destituirea și multe alte forme de pedeapsă” la adresa unor membri ai administrației, companii și donatori implicați în proiectul său de sală de bal. Majorități încă neconturate complet Deși controlul politic al Camerelor este stabilit, CNN arată că numărătoarea continuă în mai multe curse care vor decide dimensiunea majorităților: Camera Reprezentanților: 20 de curse nu fuseseră încă proiectate din totalul de 435, inclusiv în state precum Arizona, Colorado, Florida și Minnesota. Senat: voturile erau încă numărate în Mississippi și Alaska, pentru a stabili balanța finală. De ce contează Pentru mediul economic și de afaceri, combinația dintre o majoritate democrată cu marje încă incerte și o dispută internă pentru conducerea Senatului poate însemna o agendă legislativă mai greu de coagulat și un risc mai mare de blocaj politic , în timp ce intensificarea investigațiilor și reacția Casei Albe pot amplifica volatilitatea deciziilor de reglementare și a mesajelor politice în perioada următoare. [...]
Succesul electoral al Joint List și Ra’am ridică o problemă de guvernare: cât de compatibile sunt, în practică, cu definiția legală a Israelului ca stat „evreiesc și democratic” , argumentează o analiză de opinie publicată de The Jerusalem Post , în contextul discuțiilor despre includerea partidelor arabe în decizia guvernamentală la cel mai înalt nivel. Autorul pornește de la ideea că tratamentul corect al arabilor ca profesioniști (medici, farmaciști, meseriași) față de clienții evrei nu tranșează automat întrebarea dacă reprezentarea politică a comunității arabe – ca „grup colectiv”, nu ca sumă de indivizi – susține formula constituțională și identitară a statului. În această logică, majoritatea evreiască ar avea „dreptul” să testeze diferența dintre comportamentul individual și poziționarea politică a partidelor votate de electoratul arab. Ce indică votul: omogenitate politică și miză identitară Textul susține că, în absența unei fraude electorale pe scară largă, cel puțin 85% dintre alegătorii arabi ar fi votat pentru cele două liste arabe – Joint List și Ra’am – descrise ca având candidați „covârșitor arabi și musulmani”. Autorul interpretează acest rezultat ca pe o omogenitate politică mai mare decât în orice subgrup ideologic sau social din societatea evreiască, oferind ca termen de comparație partidele haredim (ultra-ortodoxe), care ar fi obținut 9% din voturi, în condițiile în care haredim ar reprezenta 14% din populație. În același timp, analiza afirmă că electoratul arab ar fi avut alternative: dacă preocuparea principală ar fi fost una strict „de zi cu zi”, autorul consideră că votul ar fi putut merge către partide precum Democrats sau Yashar. Mai mult, textul avansează un scenariu contrafactual: dacă două treimi dintre voturile arabe ar fi mers către aceste două partide „sioniste”, opoziția ar fi putut ajunge la pragul de 61 de mandate necesar formării guvernului. Concluzia autorului este că votul ar reflecta, cel puțin parțial, preocupări ideologice și de identitate. Ce spun platformele oficiale ale celor două liste, potrivit autorului Punctul central al articolului este evaluarea pozițiilor publice ale Joint List și Ra’am, pe baza conținutului de pe site-urile lor oficiale. Autorul afirmă că: niciunul dintre cele două site-uri nu ar recunoaște explicit Israelul ca „stat al poporului evreu”; ambele ar promova ideea unui stat palestinian alături de Israel, cu Ierusalimul de Est drept capitală; în cazul Joint List, ar exista și o referire la „dreptul de întoarcere” al refugiaților, invocând Rezoluția 194 a Adunării Generale a ONU , despre care autorul spune că este prezentată selectiv (menționând că aceeași rezoluție ar include și apeluri la existența unui stat evreiesc alături de unul arab). În privința Gazei, autorul citează o formulare atribuită Joint List, care vorbește despre „încetarea războiului și a genocidului”, ridicarea blocadei, reconstrucție și reluarea operațiunilor organizațiilor internaționale, „în primul rând UNRWA”. Textul adaugă acuzația că unii membri ai UNRWA ar fi participat la atacul din 7 octombrie. De ce comparația cu partidele haredim este respinsă Analiza discută și un argument întâlnit în dezbaterea publică: dacă partidele haredim, care ar avea o relație tensionată cu dimensiunea „democratică” a statului, participă la guvernare, atunci și partidele arabe ar trebui tratate similar. Autorul respinge comparația, susținând că partidele haredim „se identifică” cu caracterul evreiesc al statului (chiar cerând „mai mult” din această dimensiune), în timp ce partidele arabe ar fi prezentate ca neacceptând „formula de bază” a statului evreiesc și democratic. În sprijinul acestei diferențieri, textul invocă episoade de violență internă asociate cu cetățeni arabi în octombrie 2001 (primele săptămâni ale celei de-a doua intifade) și în mai 2021, precum și ideea că, în anumite medii media arabe, Israel ar fi pus pe picior de egalitate cu Hamas, Hezbollah și Iran. Miza practică: accesul la decizie pe identitate și securitate Concluzia autorului este că, dacă majoritatea alegătorilor arabi votează partide care „nu acceptă” la mai multe niveluri definiția Israelului ca stat evreiesc și democratic, atunci partidele evreiești și electoratul lor ar avea „dreptul” să separe două planuri: drepturile civile ale cetățenilor arabi ca indivizi; pretenția partidelor alese de aceștia de a intra la guvernare și de a influența decizii privind identitatea fundamentală a statului și chestiuni de securitate. Articolul este semnat de Hillel Frisch , prezentat ca cercetător senior la JISS și profesor emerit la Universitatea Bar-Ilan. [...]
Liderul senatorilor AUR acuză atribuiri fără licitație și pune sub semnul întrebării credibilitatea externă a României , legând direct imaginea țării în relațiile internaționale de modul în care sunt gestionate marile contracte publice și de eșecul unor obiective precum Visa Waiver și aderarea la OCDE , potrivit news.ro . Petrișor Peiu susține că, după alegerile americane din 3 noiembrie 2026, „revine” întrebarea de ce România este percepută „ca un stat de mâna a doua” și afirmă că răspunsul ar fi comportamentul statului român, pe care îl descrie drept „parcă desprins din vremea fanarioților”. În argumentația sa, el invocă atât „contracte” atribuite „în cel mai adânc secret și fără licitație”, cât și preocuparea liderilor politici pentru imagine, în detrimentul intereselor naționale. Contracte mari și proceduri contestate, în centrul criticilor În declarațiile citate, Peiu vorbește despre „contractele de 6 miliarde de euro” acordate „de PNL-USR” fără licitație unei „firme germane” și face trimitere la alte exemple din trecut, inclusiv: un contract de autostradă de „3 miliarde de euro” acordat „acum 22 de ani”, despre care afirmă că „s-a ales praful”; un „contract nuclear de vreo 10 miliarde de euro”, despre care spune că ar fi fost „cadou” și „perfect irealizabil”, plasat temporal „acum 4-5 ani”. Peiu leagă aceste practici de percepția partenerilor externi, afirmând că „nici Washingtonul, nici Berlinul sau Parisul nu dau doi bani pe guvernarea de la București”, motivând prin „incompetență”, „proastă creștere” și „corupție”. Miza: Visa Waiver și OCDE, obiective invocate ca ratate Senatorul AUR afirmă că România ar avea „timid” două obiective majore de politică externă: eliminarea vizelor pentru SUA (programul Visa Waiver) și admiterea în OCDE. În același context, el îi atacă pe Sorin Grindeanu (PSD) și Ilie Bolojan (PNL), dar și pe fostul președinte Klaus Iohannis și pe fostul premier Marcel Ciolacu, întrebând retoric dacă aceștia ar fi avut curajul să ridice tema Visa Waiver sau OCDE în discuții externe. Totodată, Peiu reamintește blocarea aderării la OCDE în 2017, pe care o pune în legătură cu Viktor Orbán, întrebând dacă liderii români i-ar fi reproșat acestuia situația. Legătura făcută între imaginea externă și funcționarea internă a statului Peiu susține că „slugărnicia” în relațiile externe nu poate compensa probleme interne și enumeră, între altele, schimbări frecvente de legislație, incapacitatea de a construi o autostradă Est–Vest, viteza trenurilor de marfă de „17 km/h în 2026”, licitații „trucate” și contracte „fără licitație”, dar și disfuncții din administrație și sistemul sanitar. În final, el afirmă că politica externă ar trebui făcută „cu diplomați de carieră”, „strategii și viziune” și „limbi străine vorbite corect”, criticând, în același timp, comportamentul și prioritățile liderilor politici pe care îi vizează. [...]
